scrisoare-pentru-rani-blog

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Te crezi bărbat?

"Am futut-o p-aia..."

M-am săturat să aud astfel de inepții zilnic. Bă, ești un prost, te rog nu mă scuza, sincer mi ar placea să te afecteze. Nu-i ok sa te afecteze ceea ce spune lumea, insă tu, cel care elogiezi penetrarea unei femei, intr-un mod complet necostructiv, ești un încuiat. Intr-adevăr, nu a zis nimeni că e usor cu mentalitatea, insă tu ești singurul răspunzator de faptele tale, așa că asumă-ți în plm consecințele! Ce satisfacție îti oferă ție stricarea reputației mele? Opinia oamenilor despre tine, este un rahat.

M-am săturat de discriminările voastre de rahat. Crezi că dacă am vagin și nu pot să mă piș din picioare, asta inseamnă că eu nu pot să consum alcool, să mă comport și îmbrac cum îmi doresc pentru că "nu e frumos pentru o domnișoară." Ohh! Bă lasă-mă! Așa cum tu îți dorești să faci sex și să nu ai obligatii, poate și eu îmi doresc asta, fără să fiu judecată. De ce eu trebuie sa fiu numită "târfă" iar voi să vă felicitați, citez "Bravo coaie".

Poate că și eu imi doresc o relație, însă din păcate, nu am nici cu cine să coversez. Iubesc să dezbat și să discut despre orice subiecte cu "partenerul" meu. Vrei să știi ce mi se pare mie cu adevărat sducător? INTELIGENȚA

Inteligența din toate puctele de vedere, fie intelectul, fie ea emotională, e cu adevărt sexi.

Contează să fii futută bine, însă din păcate, sunt fete care uită de placerile lor, și ajung chiar să mimeze orgasmul. Ce trist :( Si asta ține din nou de comunicare.

Fetelor, un sfat: singura persoană cu adevărat importantă pentru tine, ești tu! Fericirea ta este cea mai importantă, nu vă mai lasați afectate de ceea ce spun toți idioții!

"Nu te supăra să fii batjocorit. De ce? Crezi ca ar trebui să mă simt jignit dacă m-ar lovi un măgar?"- Socrate

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Prefă-te

Mă simt folosită. Știu ca nu îți pasă, pentru că eu am fost a ta, însă tu nu-mi vei aparține niciodată. Îmi pun mâna pe pieptul înfierbântat, a rămas cenușă. Mă doare, așa că strâng și o lovesc. Îmi torturez inima, pentru că și ea mă devorează pe mine.

Încă îmi lipsești! Mi-ai tulburat visele. Vreau doar să-ți simt sărutările pe buzele mele…Te-am așteptat prea mult, a trecut așa greu timpul, simt că te-am așteptat o eternitate. Deja am murit și tin piept iadului, luptându-mă în fiecare zi cu aceleași coșmaruri. De ce mă doare așa rău? Iubire, îmbrățișază-mi sufletul si ține-l in viată, te rog! Ține-mă in priză, vreau să curgă apă de pe pereții din camera plină de aburi.

Nu pot să-ți spun de ce, însă mă doare de fiecare dată când văd că realizezi cât de mult am nevoie de tine. Disprețuiesc că te vreau. Te-ai întrebat vreodată ce am fi putut avea? Ai spus că nu, dar la naiba, ai facut-o! Minte-mă…

Sunt tot mai plictisită, dar niciodată de tine. Nu pot dormi, nu pot manca…Am băut cam mult incercând să umplu golul acesta. Măcar sună-ma și spune-mi că mă iubești. Spune-mi că fără mine nu poți dormii și că ai nevoie de mine mai mult ca niciodată. Spune-mi ca tot ce îți dorești este sa te învăluiești in mine, să mă simți…Spune-mi!

Am crezut că ești medicamentul ce îmi vindecă sufletul bolnav, însă tu ești doar nociv…

Ești mai rece ca, cuburile de gheață din paharul meu cu whisky.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Te vreau...

Te vreau! Iubire sunt pregatită, tot ce îmi doresc este să vin la tine. Te vreau înainte de a vărsa oceane din ochii mei. Te vreau înainte să greșesc.

Mi-e teamă! Am nevoie de tine în noaptea asta, ți-am mai spus că mi-e frică de întunericul acesta. Te vreau înainte să mă plafonez, deja strâng cioburi de pe jos... Te vreau, spune că și tu ma vrei! Te vreau înainte de haosul pe care urmează să-l provoc.

Sunt praf, mă împrăștii printre gândurile din mintea mea. Poate că sunt nebună. Vreau să-ți șoptesc la ureche cuvinte mai vechi decât timpul, cuvinte pe care doar tu le-ai auzi dacă ai fi al meu. Aș vrea să mă întorc în seara când ne-am îndragostit, când privirile noastre sau regăsit după atatea decenii... Te iubesc! Te rog, rămâi. Mă iubești și tu?

Aș vrea să revin la prima noapte singuri, ne-am pierdut în verde, sticlele cu vin zăceau pe podea...Nu sunt pregătită să mă părăsești, te vreau pe tine! Lasă-mă să-ti fiu lumină. Mi-ai spus că te-am scos din cel mai susceptibil flux. Lasă-mă să pătrund în sufletul tău.

Tot ce pot spune este "te iubesc", restul este o pierdere de suflare, păcat ca tu ești un melancolic incapabil. Esti dăunator! Mi-ai afectat mintea, mi-ai îmbolnavit sufletul..Acum vindeca-l, nu mă lăsa în derivă! Ești unicul remediu ce mă poate salva de tine.

Mi-e teamă că nu voi știi unde să mă opresc, pentru că te vreau pe tine.

Nu-mi spune adio, spune-mi "Nu te voi parasi niciodată"!

La naiba cu iubirea! La naiba cu tine, iubitule!

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Ești haos

Hăh! Poate mă crezi, sau poate nu, insă de fiecare dată când mă atingi, respirația mea devine din ce in ce mai haotică. Ti-am mai spus, tot ceea ce îmi doresc este să-ți simt atingerile pe pielea mea înflăcărată.

Fă-mă să transpir, fă-mă să uit de mine, injectează-mă cu tine, te rog pentru că încă nu am reușit să gasesc un drog mai drog ca tine. Ești nociv! Nu-mi pasă, tratează-mă cum îți dorești, eu vreau doar să îți aparțin, nu contează in ce fel. Îmi curgi prin vene, pricepi?

Așează-mă cum vrei tu, fă-o cum îți place ție, sufocă-mă, pătrunde-mă, prinde-mi mâinile dezlănțuite care șifonează singurul martor al "actelor noastre de iubire", și poți pleca. Poți pleca, oricum o faci de fiecare dată...

Mă faci să halucinez, ești prizonierul minții mele, iar eu prizoniera fanteziilor tale murdare.

Distruge-mă dar păstează-mă.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Prefă-te

Mă simt folosită. Știu ca nu îți pasă, pentru că eu am fost a ta, însă tu nu-mi vei aparține niciodată. Îmi pun mâna pe pieptul înfierbântat, a rămas cenușă. Mă doare, așa că strâng și o lovesc. Îmi torturez inima, pentru că și ea mă devorează pe mine.

Încă îmi lipsești! Mi-ai tulburat visele. Vreau doar să-ți simt sărutările pe buzele mele...Te-am așteptat prea mult, a trecut așa greu timpul, simt că te-am așteptat o eternitate. Deja am murit și tin piept iadului, luptându-mă în fiecare zi cu aceleași coșmaruri. De ce mă doare așa rău? Iubire, îmbrățișază-mi sufletul si ține-l in viată, te rog! Ține-mă in priză, vreau să curgă apă de pe pereții din camera plină de aburi.

Nu pot să-ți spun de ce, însă mă doare de fiecare dată când văd că realizezi cât de mult am nevoie de tine. Disprețuiesc că te vreau. Te-ai întrebat vreodată ce am fi putut avea? Ai spus că nu, dar la naiba, ai facut-o! Minte-mă...

Sunt tot mai plictisită, dar niciodată de tine. Nu pot dormi, nu pot manca...Am băut cam mult incercând să umplu golul acesta. Măcar sună-ma și spune-mi că mă iubești. Spune-mi că fără mine nu poți dormii și că ai nevoie de mine mai mult ca niciodată. Spune-mi ca tot ce îți dorești este sa te învăluiești in mine, să mă simți...Spune-mi!

Am crezut că ești medicamentul ce îmi vindecă sufletul bolnav, însă tu ești doar nociv...

Ești mai rece ca, cuburile de gheață din paharul meu cu whisky.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Hrănește-te din mine

Cum să încep?

Bună! Sunt tot eu...Nu port nicio mască, nu joc nicio scenă de teatru.

Bună! Sunt tot eu...Doar că mai matură, cu un suflet mai frumos, mai curat si mai alb...Ninge, ninge în holul lung, prin care pășesc timidă și timorată. Admir prudent toate exponatele, și spre mirarea mea, toate sunt la fel cum le-am lăsat ultima oară. N-am mai vizitat locul acesta de ceva timp. Nu a fost niciodată atât de frig în mintea mea. Fără puls, inima îmi zace pe podeaua rece. Am ajuns până aici...Sunt alături de tine, draga mea. Așa cum mi-ai fost și tu 18 ani. Sunt aici, privește-mă! Sunt tot eu..Doar că eu și copilăria, am luat o mică pauză. Ai nevoie de mine! Vreau să înflorești din nou, am încredere în tine. Nu am vazut niciodată o floare mai frumoasă și mai prezentabilă...Ești pictată in cele mai grandioase și emotive credințe.

Am nevoie să îmi iau doza de putere și speranță din tine, așa că nu ceda! Îcarcă-te din mine, te rog. Îți ofer totul, nu contează, eroina LUMII mele. Rezistă! Strange-mă la pieptul tău, sărută-mi obrajii taiați de lacrimile disperării mele, și lasă-mă să te invii. Hrănește-te din mine, epuizează-mă, dar rezistă, pentru că nu te voi abandona. Ridică-te și spune-mi că vezi culorile calde ce dansează in lumina razelor puternice și năsebuite ale soarelui. Spune-mi că simți mirosul tău preferat, mirosul primăverii. Ohh! Ce tablou minunat!

"Când mi-e teamă, în drumul spre casă, privesc cerul. Nu are ce să ți se întample rău, atât timp cât Dumnezeu te veghează. Orice ar fi, el are grijă de toate, mai devreme sau mai târziu"

Stii că mi-e teamă de întuneric, nu mă lăsa să fiu prada nopții...N-o lăsa să mă răpească!

Am nevoie de tine, chip de inger...

Iți invidiez curajul, mamă!

Rămâi!

Te iubesc!

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Păstreăză-mă

Dansez sub lumina felinarelor. Sunt îndrăgostită... De fiecare dată când pleci, și mă lași pradă gândurilor mele fanatice, se desfășoară tot felul de filme. Nu mă lăsa să derulez, iubire. Te las pe tine să rulezi paiul acesta, din care o să inhalăm toata viața, și tot de tine va depinde și dispoziția pe care ne-o va oferi. Nu vreau un gust amar, deja te simt detașat.

De fiecare dată când urci în autobuzul acela, mă întreb dacă îți va fi dor, sau dacă te vei întoarce.

Am descoperit ce ai făcut, nu te ascunde. Știu! Însă nu îmi pasă, în ochii mei, sufletul tău este la fel de frumos și admirabil. Am descoperit câte suflete ai ucis cu apatie și fără compasiune. Poate nu ai mâinile curate, poate sunt pictate în roșu, dar nu e treaba nimănui! Doar noi vom ști! Poți avea încredere în mine.

Sunt îndrăgostită...Vreau să ies în stradă și să țip. Vreau să țip "Un infractor m-a hipnotizat!" De ce m-ai închis în aleanul acesta? Oricum poți face ce vrei, nu-mi pasă, pentru că sunt îndrăgostită. Te rog, măcar de dragul aparențelor, pansează-mi sufletul, tu oricum ești insensibil, iar eu sunt doar o altă victimă a indiferenței tale.

Nu te preface, încetează să joci, știi că din mine poți face tot ce îti dorești, modelează-mă! Poți fi regizor, șcenarist, actor... Fii ce iți dorești, pentru că sunt îndrăgostită. Îti aparțin, și chiar de mă nimicește, te rog pastrează-mă!

Ohh, Doamne, sunt îndrăgostită!

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Dezbracă-mă

Dezbracă-mă! Dezbracă-mă de lașitate, conjecturi, umilință și timiditate. Nu mă citi printre rânduri, te rog. Incepe mai întâi cu expozițiunea, poate nu pare, însă te va captiva. Lasă-ma să te intrig ca să putem să ne desfășurăm frumos, timpul acesta este mult prea efemer. Lasă-mă să te surprind, știu că și tu îti dorești. Lasă-mă să te duc în fanteziile mele, te invit in mintea mea. Legat de deznodământ, nu îți spun nimic, nu știu ce ne rezervă viitorul, dar imi place o enigmă. Ești provocarea mea!

Hai să dansăm în întuneric. Mă simt prea liberă încât să nu eliberez pasiunea din mine. Trage jaluzelele, doar razele lunii să străpungă trupurile noastre goale. Așează-te pe pat si lasă-mă să-ți dansez, iubire! Admiră-mă, știi că îmi place asta. Mi-au crescut aripi, dar la fel si spini ascuțiți pe cap, învăluiți de trandafirii palizi.

Nu e nevoie sa spunem nimic, atingerile noastre vorbesc pentru noi. E atât de cald. Sunt în deșert, iar tu ești ploaia ce îmi vindecă mintea bolnavă...Ce efect ai asupra mea...Sunt în transă.

Dezbracă-mă! Dezbracă-mă de lașitate, conjecturi, umilință, timiditate, dar mai ales dezbracă-mă de haine.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Sărută-mi energiile

Îți simt brațele protectoare...Îmi imbrățisează corpul, ușor amorțit de o gândire aprinsă, o gândire imprudentă si nesăbuită. Sărută-mi buzele, sărută-mi fruntea, dar mai ales, sărută-mi sufletul, te rog! Sărută-mi energiile, sărută-mi gandurile și fanteziile mele...Plimbă-ți mâna pe trupul meu, asemenea unui dans grațios. Acordează-mă ca pe o vioară, sunt ceea ce imi doresc să fiu. Suntem ceea ce ne dorim, și facem ceea ce vrem, așa că nu te opri aici.

Ard! Nu-mi rupe hainele, te rog, pot să mă dezbrac si singură. Tu poți doar sa privești, fii spectator. Lasă-mă pe mine să te conduc în reflecțiile mele. Oo, nu! Mintea mea rulează o scenă din nou...

Suntem tot aici. Unde am rămas? Sărută-mi COSMOSUL, lacrimile, zambetul, sărută-mi visele dulci, pierdute in marea de întuneric ce a pus stăpânire asupra noastră. Fă-mă să te doresc mai mult! Fă-mă să scriu despre tine! Ești inspiratia mea. Descoperă-mă...Sunt puzzle-ul tău, prea multe emoții ne-au cusut buzele cu venin. E mai mult decat atât, simti? Eu zic să aprinzi haoticul acela din mâna ta, si să dăm frâu liber nebuniei noastre.

Sărută-mi nebunia, e momentul nostru, e momentul să zâmbim.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Rodul fanteziei...

Mă torturează gândul că e posibil ca tu sa fii doar rodul fanteziei mele imprudente. Mă simt slăbită si infricoșată...Mi-e teamă! Mi-e teamă de un alt eșec. Nu vreau ca sufletul meu pustiu să zăbovească pe străzile difuze, pictate cu luminile felinarelor ruginite de trecerea timpului meschin.

Ohh! Doar ele au fost martore iubirii noastre arzatoare. Mă simteam ca pe o scenă de teatru, eram protagonista, însă tu ai inceput sa tragi sforile, iar eu am devenit doar o marionetă, pe scena unui păpușar ipocrit. Ai fost atât de rafinat încât, ai dat cu mine de pământ, iar eu nu am conștientizat.

Mi-ai tulburat gândurile, mi-ai invadat sufletul si l-ai facut sclavul unei iubiri imaginare. Sunt doar o fantomă pentru tine. Îmi doresc sa exist...Vreau sa fiu a ta!

E târziu...E o pedeapsă! O pedeapsă pe care o merit si mi-o asum, insă nu pot accepta faptul ca ăsta este deznodământul nostru.

Ce iubire murdară! Mi-am spălat mâinile, insă această mizerie nu poate fi curătată.

[scrisoare-pentru-rani-blog]

Iubire cu spini

Iubire cu spini, pierdută in COSMOS, pierdută in spațiu...Sufocată de noi, intr-un mod dureros, mă taie si mă rupe de realitate. Luna distruge senin deslușirea secretului nostru. Aerul, venin, mă sufocă fără tine, căci am fost pe front, dar am pierdut bătălia.

Ploaia îmi bate in geamul limpezit, imi topește sufletul, il simt cum se duce. Imi tremură glasul si corpul de emotii. Plutesc...Universul mi-a mărturisit iubirea lui, însa m-a lasat sa inteleg singură paradoxul. Gândurile-mi sunt impure, si logica a încetat sa mai existe, însa tu esti chemarea mea. Noi nu aveam logică. "Noi nu functionăm singuri". Ce absurditate! Ne impuneam astfel de inepții...

Imbrățisez noaptea și misterul ei. Această liniște este asemenea unei viori ce îmi purifică sufletul și mintea. E de ajuns sa fie ceață ca să te uit. E de ajuns sa fie alb...

Până și soarele se tortura pentru noi, uitând să mai apună. Acum timpul trece ca și cum nu e, iar stele se aruncă inconștient de pe boltă pentru o iubire toxică, pentru o iubire uitată de mult.

Ohh! Scânteia unor priviri mă poate face să ard, să mă autodistrug in felul acesta? Ce ochi atrăgători, de mult uitați...Cred ca Dumnezeul acesta, a dorit să-ți picteze cerul senin in privire, însă ti-a lăsat ca defecte o inimă de piatră, si o seducție mortală.

E de ajuns sa fie ceață ca să te uit...

E de ajuns să fie alb!