andreea23092002-blog

[andreea23092002-blog]

Ne imbatam cu fericire

Toti ne imbatam.

Ne imbatam cu fericire, ne imbatam cu tristete, cu mirosul marii intr-o dimineata de august, cu momente.

A lua o doza mai mare de..., deci, o doza mai mare de imbratisari inseamna ca te imbeti cu afectiune? Da!

Bine, acum ca am stabilit asta, pot continua. 

Ce faci cand te imbeti cu fericire? Daca ai luat o doza mai mare de alcool, maxim vei avea o durere de cap a doua zi. Fericirea nu e asa. Ea te loveste, da in tine puternic.

Esti, iar apoi nu mai esti.

Zambesti, iar apoi nu mai zambesti.

Trist, nu?

De ce? Fiindca nu mai esti fericit? Fericirea in exces dauneaza grav sanatatii!

Nu o lasa sa ti se urce la cap, consuma cu masura.

Un pic de fericire, o lacrima, apoi o luam de la capat.

Reteta perfecta!

[andreea23092002-blog]

"Lume multa, oameni putini..."

[andreea23092002-blog]

Self love is not selfish

"Fii tu însăți!", "Nu asculta ce au alții de spus!", "Trebuie sa te iubești mai întâi pe tine!". Citate, doar atât, simple aforisme. E foarte ușor de spus și foarte greu de făcut.

Iubirea de sine e ca dansul, e aproape imposibil sa devii bun la el, dacă nu te naști cu acest talent, dar nu complet imposibil.

Eu am învățat sa mă iubesc pe mine, în timp, dar am învățat. Însă cunosc persoane care nici pana în ziua de azi nu se pot mândri cu așa ceva.

Știți ce trebuie sa cunoașteți despre iubirea de sine? Ea nu exista. Îți pare ca dacă o sa faci exerciții de genul sa te trezești în fiecare zi și sa te uiți în oglinda și sa îți repeti cât de frumoasa ești o sa ajute, însă nu e adevărat. Adevărata schimbare începe în subconstientul fiecăruia dintre noi.

Ceea ce trebuie sa realizam e ca viciile și defectele ne fac cu adevărat frumosi. De ce nu suntem toți la fel? De ce unii dintre noi s-au născut blonzi, iar alții roscati? De ce unii avem ochi căprui, iar alții verzi? Deoarece așa a fost sa fie, nu am un răspuns mai bun la aceste întrebări, însă dacă așa a hotarat Mama Natura, pot sa va asigur ca e spre bine, ea niciodată nu s-a inselat.

Părerea altora contează. Chiar dacă nu vrem sa recunoaștem, ea contează cât lumea. Nimeni nu va închide gura lumii, dar nici nu va încerca nimeni. Avem nevoie de părerea altora pentru a ne alimenta atât cu gânduri pozitive, cât și gânduri constructive, gândurile negative fac parte din pachet, însă nu trebuie sa ne lăsăm decepționati de ele.

Un lucru nu trebuie sa-l uitam: Mama mereu ne va crede frumosi, nu contează dacă o sa fim slabi sau grași, înalți sau josuti, cu par cârlionțat sau drept. Ea ne va iubi mereu exact așa cum suntem, iar pentru ea vom reprezenta perfecțiunea, deci mereu amintiți-va ca acolo undeva, în lumea mare, exista măcar o persoana (lucru de care mă îndoiesc-ca e numai una) care te place așa cum ești.

Iubește-te! Tu ești persoana cu care o sa iti petreci restul vieții!

Odată ce o sa înțelegi toată aceste lucruri la nivel de subconștient, sa știi ca vei începe sa te iubești pe sine.

Si vei realiza ca asta nu înseamnă sa te gândești doar la tine, ci sa te gândești și la tine.

[andreea23092002-blog]

Mama nu e un cuvant

Mama- femeie care are copii. Asta da dictionarul cand dai la cautare “mama”. Definitie partial corecta, dar mult prea simpla pentru asa un cuvant, o sa incerc eu sa-i fac o definitie mai buna, dar anunt deodata ca nu sunt nici autoare, nici profesoara de romana, cu atat mai putin o experta in cuvinte.

“Mama, o mama, incepand cu primele clipe, am stiut ca pot avea incredere in tine, tu m-ai tinut sub inima ta noua luni, dar in inima ta, ma tii toata viata. Aveam doar cateva zile si plangem, plangeam nestiind si nefiind capabila sa fac altceva, tu m-ai rabdat, m-ai rabdat si m-ai rabdat din nou. Apoi am implinit 10 ani, iar tu nu iti inchipuiai cum pot eu avea o zecime de secol deja, tu stiai ca odata ce eu am implinit 10 ani, tu ai mai imbatranit cu 10 si poate iti parea rau ca eu cresc, poate iti parea rau ca tu imbatranesti, dar nu ai aratat, ai zambit, mi-ai urat un calduros La multi ani! , m-ai imbratisat si m-ai sarutat dulce. In fiecare an, la fiecare sarbatoare iti daruiam postere hidoase si felicitari scrise gresit gramatical, dar tu apreciai asta mai mult decat ai fi apreciat sa castigi la loto, tu zambeai din nou, ma imbratisai si ma sarutai dulce, iar eu ma simteam atat de mandra de mine ca te-am facut sa zambesti. Am mai crescut si am crezut ca tu aruncai toate acele omagii, pana intr-o zi, cand am dat peste o cutie plina cu ele. Am zambit si am realizat ceea ce stiam deja in subconstientul meu- tu ma iubesti mai mult decat te iubesti pe tine insati. A aparut fratele meu, credeam ca nu o sa ma mai iubesti la fel de mult, fiindca iubirea ta va fi impartita acum la doi, dar nu era asa, ti-ai dispersat dragostea in doua si ea a compensat la asa nivel ca s-a dublat de fapt. Am mai dat-o in bara, dar sa stii ca nu ma simteam rau atunci cand imi luati sau imi interziceati ceva, ci atunci cand tu plangeai. Ceea ce faci destul de rar. De ce? Mereu m-am intrebat asta. Pana intr-o zi am realizat. Am realizat cat de puternica esti, cata iubire si cata rabdare poate incapea intr-o “femeie care are copii” si nu orice femeie, ci TU, tu mama!”

“Copii isi iubesc mamele din instinct” e o prostie, copii isi iubesc mamele pentru ca ele le-au dat viata si apoi i-au invatat sa traiasca.

Am incercat sa dau defintia acestui cuvant atat de frumos printr-o scrisoare, dar nu am reusit din pacate, dar nu e vine mea, nu pot face ceva ce e imposibil.

E imposibil sa respiri sub apa, e imposibil sa inveti o limba intr-o zi si e imposibil sa definesti veridic cuvantul “mama”. Nu poti intelege acest cuvant pana nu-l traiesti.

“Te iubesc, mama!”

[andreea23092002-blog]

"El era trecutul, ea era viitorul."

[andreea23092002-blog]

''O făcea pentru că nu mai avea nimic de pierdut."

11 minute, Paulo Coelho

[andreea23092002-blog]

''Universul nu conspiră împotriva ta, tu o faci."

[andreea23092002-blog]

Ai inchis usa, dar ai lasat poarta deschisa. Mi-ai lasat inima, dar ai luat sufletul cu tine.

[andreea23092002-blog]

Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume.

Mahatma Gandhi

[andreea23092002-blog]

Generatie dusa

Toti sustinem tare si sus ca suntem toleranti, ca ii acceptam pe cei din jur asa cum sunt, ca nu ne alegem prietenii dupa infatisare sau ca ceea ce e in interior conteaza. Pe cine incercam sa pacalim?

Omul e un animal de prada, poate fi numit “pradatorul suprem”, mai ales copii, ei sunt cei mai periculosi. Varsta asta intre 14 si 20 de ani e cea mai grea pentru unii si ani pierduti pentru altii. 

Pentru cei ce isi pierd anii tineretii am o intrebare: “Cui ii va pasa peste 10 ani cine a fost queen B a liceului sau cine mergea pe la toate petrecerile?” O sa raspund tot eu: nimeni. De ce? Pentru ca anii trec, amintiri noi se creaza, prieteni noi, realizezi cine ti-au fost cu adevarat prieteni, relizezi ca ai pierdut ani pretiosi, dar nu-i poti lua inapoi, nu i-ai inchiriat, ci i-ai vandut pe bune, sunt pierduti, pierduti in ocean, in cimitirul tineretii, ceea ce e mai rau e ca unele clipe nici nu ti le amintesti, cimitirul e atat de negru ca nu iti permite sa le vezi, intunericul te cuprinde, dar nu da vina in totalitate pe cimitir, tu esti de vina defapt, ai intrecut masura cu bautura sau ai sperat ca fumul iti va lua amintirea fostei tale iubiri, dar el a incurcat locul din memorie si ti-a sters amintirea acelei nopti. Poate ai facut o prostie, poate doar ai adormit pe canapea si nimeni nu te-a deranjat pana dimineata, nu ai de unde sti, eu tot nu am de unde sti, nimeni nu stie, absolut nimeni nu iti poate raspunde la aceasta intrebare. Iata clipe pierdute, ani pierduti, generatie pieduta. Aceasta tipologie reprezinta “pradatorii”.

Alt tip de copil e “prada”, cei despre care am vorbit mai sus au nevoie de o distractie si au nevoie sa nu fie judecati, asa ca gasesc in ceilalti copii o oportunitate, o oportunitate sa se impuna. Astfel se instaureaza o dictatura, cei mai slabi de ingeri sunt condusi de cei ce se socot mai presus.

Cand sunt mici, ei cred ca “a chiuli”, “a insulta” sunt verbe cu care se pot mandri, actiuni ce le aduc binele, doar atunci cand mai cresc-regreta.

Si nu viciile de genul fumat, baut sunt cele ce le regreta, regreta ca au injosit alti copii, iar cel mai dureros le e atunci cand proprii lor copii dau de asa persoane cum au fost parintii lor si deabia atunci inteleg in adevratul sens al cuvantului ce au facut, ce au inceput, ce revolutie au creat sau poate nu au creat doar ei, insa au continuat, au continuat ce au inceput cei dinaintea lor.

Ceea ce am scris eu pana acum, ca atare e o introducere, stiu, e una cam lunga, insa am avut nevoie sa arata toate aceste chestii inainte sa spun ideea principala.

Mai exista o categorie de copii, cea mai rara, sunt cei carora nu le pasa, doar nu le pasa, nu ii intereseaza de restul atata timp cat ei nu sunt afectati, uneori merg pe la chefuri, alteori doar nu au chef, uneori stau in haite, alteori rataciti de viata. Ei sunt defapt cei ce au cel mai mare impact asupra anilor in care au trait, ei fara sa vrea- schimba lumea. De ce? La intrebarea asta nu pot raspunde. Asa a fost sa fie, chiar daca ei incearca sa fie indiferenti, nu le reuseste, ei isi lasa amprenta, un cuvant bun de-al lor, valoreaza cat 1000 a celorlalti, fiindca atunci cand ei iti zic ceva, e ca si cum le-ai fi dezghetat inima, ei aduc fericire in oameni chiar daca nu simt asta. Dar cine ii va face pe ei fericiti? Intrebare fara raspuns.

Copii...cel mai pur cuvant, cel mai frumos cuvant ce poate exista, tot eu cred ca e si cel mai complex. Pur, frumos? In teorie cred, in viata de zi e o aberatie, o aberatie totala.

Mai ales cei indragostiti, dar despre ei o sa vorbesc cu alta ocazie...

Ce poate fi mai complicat decat un copil? Nimic.

Nu am scris acest monolog ca sa critic pe cineva sau sa impun parerea mea, nu acesta a fost scopul meu, nici nu am ajuns acolo unde vreau sa ajung.

[andreea23092002-blog]

[andreea23092002-blog]

"Dacă e al tău-te va face să plângi, dacă nu, nu-ți va păsa."

[andreea23092002-blog]

Dependenta

Dependenta. Un cuvant atat de rau, dar atat de frumos.

Ce e defapt dependenta? Nu o sa o definesc dupa dictionar, dar dupa mine. Dependenta e atunci cand nu poti trai fara ceva, cand mori fara acel obiect, persoana, orice si deobicei nu mori in tot sensul cuvantului, e mai rau, daca ti se opreste inima, atunci gata, nu mai simti nimic, nici frig, nici frica, absolut nimic, insa atunci cand iti moare sufletul, cand mori pe interior, acela e cel mai rau fel de moarte, atunci nu poti face nimic si nici nu stii cu ce ai gresit de ai ajuns in asa stare sau poate stii, stii in subconstientul tau, dar nu vrei sa recunosti.

Astfel de moarte e provocata de dependenta, iar odata ce nu mai existi pe interior, se opreste si inima din a bate sau plamanii din a cere oxigen si tu te opresti din a mai exista, a mai respira, a mai gandi, a mai simti, a mai trai.

Iar m-au luat gandurile si m-am abatut de la subiect. Deci, dependenta, atat de dulce pe moment si atat de amara dupa.

Cei ce au citit pana aici si inca se gandesc ca e vorba de dependenta de droguri sau tigari nu au imaginatie, nu au trait inca.

Eu vorbesc despre o cu totul alta dependenta- a fi dependent de cineva, a fi dependent de acei ochi albastri, de acele buze fine, de acel zambet ce te face sa te topesti, dar si sa ingheti cateodata.

Aceasta e adevarata dependenta, din ea nu poti sa iesi intreg, iar cel mai dureros e atunci cand intr-un moment esti pe culmile fericirii si traiesti din plin si te tii strans, strans de acele clipe si nu vrei sa se sfarseasca, vrei sa dureze la infinit si sa o lungesti cat poti, dar nu poti, infinitul nu exista pentru noi, oamenii muritori, pentru noi totul are un sfarsit mai devreme sau mai tarziu si intr-o clipa totul ti se ia si tu nu stii ce sa faci, tu nu te-ai gandit niciodata ca ar fi posibil asa ceva, pentru tine nu a existat vreodata asa scenariu, dar iata ca asta nu ai luat in calcul si din tu si el impotriva lumii, ai ramas doar tu impotriva a miliarde de straini, iar tu nu poti, tu simti ca te sufoci, ca nu ai aer si la scoala nu ai invatat ce sa faci in asa cazuri, ai invatat formule si teoreme, dar teorema Lui nu era in culegere, iar tu esti singura si toti te bat pe umar, te imbratiseaza si iti spun ca totul va fi bine, dar nu e, a fost, dar nu mai e si in acel moment ai impresia ca nu va mai fi vreodata.

Da, tu iti repeti ca dupa ploaie iese soarele, dar nici tu nu mai esti convinsa de propriile cuvinte, deci pe cine incerci sa minti?

Acum ca te-am indus in stare, imi pare rau, dar trebuie sa te readuc cu picioarele pe pamant.

Odata ce devii dependent de cineva nu mai ai cale de scapare, el sau ea devine universul tau, propriul tau drog, drogul ce e creat special pentru tine si chiar daca nu mori complet pe interior, o parte din tine ingheata si nu se mai dezgheata NICIODATA!

Eu te sfatuiesc sa nu fii dependent de nimeni. da. sentimentul e lumea pe moment, dar nu merita riscul, crede-ma, risti sa te pierzi pe tine.

Nu da in dependenta decat daca esti gata pentru dezamagire si esti genul de persoana ‘’totul sau nimic’’.

[andreea23092002-blog]

So damn right!!! Who run the world? GIRLS!!! Of course, but sometimes girls are the ones that gossip about other girls, especially SLUT SHAMING, is such an important problem to discuss these days, but no one seems to care!!! Girls need to suport other girls! This is the way is supposed to be!!! So girls, we all are sisters here, help each other please, 'cause the change has to begin from each single one of us!!! 👑💓👑

[andreea23092002-blog]

Is True...