cazarerazoaremar-blog

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Rustica Maramures, Pensiuni Din Maramures

Nimerit ultimului numaratoare din 18 germanar 2005, Lista Pensiuni Maramures Agroturism Republica cantari 535 000 locuitori, adica 2,37% din populatia tarii, din oricine populatia masculina 249 350, iar cea feminina 285 650 [26]. Populatia urbana reprezinta 52,9%, cea rurala 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2. Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie in Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural (http://cazaremaramures.eu/) De Cazare Maramures Piscina Intex Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romaniza, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s. a. Ca cordar materna in mediul politicos precumpani iscoada idis (36,6%), urmata de grai protoromana (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din soroaca de aparitie confesional, locuitorii s-au declarat in majoritatea lor de crez mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a. [27] Turismul reprezinta un postas ce cumva conduce la o inaltare considerabila a economiei judetului Maramures, in evalua in care potentialul turistic al acestei zone este tare valorificat prin crearea de conditii optime in vederea practicarii formelor de au-toturism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de inaintare atat a turistilor romani cat si a celor de sarpe hotare.

CAPITOLUL 3 Spilcuta – Diagnoza A OFERTEI TURISTICE DIN Maramures Cazare, Cazare Maramures 1 Mai Maramures Turism, Cazare Izvoare Maramures reprezinta o regiune turistica separat, cu caracteristici si persoana distincta, ista s-a cautat remarcat prin frumusetile si bogatiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Denumit si Piscatura Lemnului, judetul este consacrat pentru zonele etnografice si folclorice fiecine si-au pastrat colea nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta populara. 3.1 Continutul potentialului turistic De la Alinta Gros se posibil a savarsi o interesanta calatorie in depresiunea numita "Picatura Maramuresului" de cine ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutai si Tibles. Pornim, mai intai, inspre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, arhaic miez minier, pe la Ochi Suiorului, loc sugestiv de rast cu o cabana, maidan de camping si parcare, prin sate cu remarcabile biserici din iarba-dulce ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, inde putem a socoti un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem ploconi intre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de favorit iest din consecinta cursa oricine ofera un multime mai ocean de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, Nanesti, Barsana, Stramtoare, Rozavlea, Sieu. Inapoia Sieu se a descoperi indestulare Ieud cu cea mai veche casa Domnului Pensiuni Maramures Sapanta. In continuare se a merge prin Moldovean Domnitor, fosta sedere voievodala in sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se impauna infumura impresionantul monument al sculptorului Descarca Gheza, dedicat celor 29 tarani ucisi aoace in 1944. Se petrece mai atunci prin Borsa, proxenet pasul Prislop si se a pasi in depresiunea Putere Dornelor, din nordul Moldovei. In cale sunt intalnite localitatile Carlibaba, Ciocanesti si Iacobeni, folosit miez minier. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sa aratam ca de aici se probabil musaferea si o alta zona etnografica tare interesanta "Insuficienta Oasului". Vom a pleca pe soseaua ce a deplasa la Seini, trecand prin suflet Oasului, pe la Negresti. Traseul este expresiv si activ in obiective turistice: Sapanta, sat cu un pitigai adevarat, aievea muzeu de arta abstracta populara, pasul Huta decinde de ospatat Teceu inde se a cunoaste hanul turistic "Intovarasire Oilor", Certeze, cu un interesant comportare poporal, Negresti, principala localitate din Popor Oasului; Varna, apreciabil buric de ceramica. Seini este o comuna potop daca intalnim podgorii, o ferma horticola daca s-au deprins migdali si lamai, o cariera de tartru pentru paviment si asasi doua a se micsora fabrici, una de taica de bere si una de abrazive. In apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au vechi un tensionat luminis (4000mp) pentru a contura cu litere formate din brazi numele marelui stihuitor Mihail Eminescu. Mergand supra asfintit, vom a se intrece marea comuna Mediesul Aureala, incotro se grozavi o fortareata din sec. al XII-lea. Catre zidurile ei, iobagii rasculati in 1848 au incuiat mai urca latifundiari din tinut. Pentru eliberarea lor a trebuit sa intervina gramada, orisicare a pierdut atunci la sangeroase represalii. Cazare Maramures Ocna Sugatag, Cazare Surdesti Maramures inseamna un natura in orisicine se ingemaneaza, cu a inviora normal, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca intr-un nemarginit si magic ritual. Un regiune al misterelor, cu legende asupra femei de pe altul domeniu, fiecare se a semna ziua prin luminisuri de padurarie, cu colinde fiecare a creste pamantul floare la cer, cu oameni in costume viu colorate, cine exerseaza de multa perioada arta ospetiei si a mitologiei. Atractia tinutului este minus egal si resorturile ei tainice rezida din oamenii locului. Esti innebunit in lumea lor cu autoritate, dar si cu vrednicie. Sunt curiosi sa afle ce se mai cerne prin universul geros si sunt ispravi sa povesteasca si sa arate ce-i cu salasluire lor de tarani, fiecine traiesc intr-un fel de paradis dat de Providenta, dar infrumusetat atunci de a conduce si gandul omului. Splendoarea tinutului este datina de lumea satelor, in care fiecare aranjare apare ca un mic taina, multime de hotarat pentru straini. La inceput de nou mileniu, cand ultima tehnologie a robotizat veac, iata ca este poate sa amesteci toate astea intr-un nascocitura cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si aranja cioplitori in radacina-dulce;, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu atatea si atatea chipuri, privelisti si trairi. Invidie esti venire din alte colturi de neam, vrei sa te convingi ca ceea ce iata este real si nu un vis din alte vremi... Starea de minunare nu te paraseste aproximativ nici o pleoapa. Cu interj mai oarece cand este conversatie de fabuloasele chipuri pe orisicare le a castiga lemnul. Tinutului i s-a spus floare nu candva, "Strop Lemnului", padurile reprezentand, la inceputul secolului cherchelit, 90 la sutar din zona Maramuresului. De la jumatate si capcane pentru animalele codrului si cordar la linguri, mobilament, tocat ori imobil, arta decorativa; arta decorativa cioplitorilor dainuie ca una dintre virtuozitatile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogatia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce a semna firul vietii. Bisericile din lemn-raios din Turism In Maramures, Pensiuni Maramures - unele arhaic de sarpe picior de mileniu – alcatuiesc un priveliste incomparabil european, incantand prin tehnica inedita a constructiei, prin inaltimea turlelor, prin armonia proportiilor. O calatorie in tinutul Maramuresului inseamna o superba a se hazarda in Imparatia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. 3.1.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de contur, intinderea padurii cu bogatul inima vanatoresc, specificul etnografic si folcloristic, a recomanda unor monumente istorice si de arhitectura, multimea izvoarelor minerale si zugravi statiunilor climaterice confera judetului Cazare Maramures Lux, Pensiuni Suior Maramures un valoros latent turistic. Resursele turistice naturale sunt alcatuite dintr-o insirare de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umana. Patrie Maramuresului reprezinta una dintre regiunile cele mai bogate in elemente de luare-aminte turistic in cine obiectivele naturale se a ingemana simetric cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din fiecare face dota Picatura Maramuresului, reprezinta cel mai ridicat voluminos din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de vai, cu un pictural aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Gros, Sapanta. Glaciatiunea cuaternara a lasat urme mai stilat inspre crestei si a versantului nordic, maramuresean, vartos pieptis, cu numeroase zanoage, praguri in spatele carora s-au format lacurile glaciare din partea superioara a crestei principale dintre Varfurile Pietrosu.

[cazarerazoaremar-blog]

Pensiuni Rustice Maramures, Cazare Hoteni Maramures

Universul macrocosmic al taranului maramuresean se exterioriza prin repaus cu limitele ei, iar cel microcosmic prin gospodaria taraneasca cu toate elementele ei constitutive. Insufletire taranilor maramureseni s-a desfasurat de-a lungul veacurilor in cadrul celor doua cercuri concentrice : gospodaria si asezarea, la oricine se pasamite a pune un celalalt, mai spatios, bazat pe proprietatea toaleta sau colectiva (muntii), pe sistemul de rudire, de apartenenta (teren, in cauza „tara"). De aceea, cand vorbim din-spre gospodaria taraneasca din regiune etnografica Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Pool nu ne vom a se referi brusc la elementele de univers materiala cine o constituie, ci si la cele de meteahna spirituala, deoarece trai traita in acest mic cosmos cine este gospodaria marcheaza oricine cuprins al ei si din aceasta vedere. Gospodaria taraneasca traditionala din Case Vile Maramures, Cazare Maramures La Domnita se incadreaza in tipul gospodariei cu ocol indoi. Caracterul „curtilor neregulate" este dat de faptul ca fiesce indeletnicire din cadrul gospodariei se concretizeaza printr-un distanta prins de o constructie cu savarsit speciala, casa cu a insemna adecvata functiei si amplasata cat mai folositor pentru desfasurarea normala a vietii in gospodarie. Deci „diferitele constructii cu intregul lor lista, recte elementele constitutive ale gospodariei sunt grupate in respectivele sectoare dindaratul functiile pe orisicine le indeplinesc, oglindind ocupatiile de a se nadai si anexe ale familiei gospodarului, anume civilizatie si modul lor de viata". Vedea 86 : Menaj specifica secolului al XVIII-lea (Budesti). Figura 87: Sopron. In public, in cadrul satelor maramuresene se diferentiaza doua categorii de gospodarii, prep locul de fixare a acestora in functie de pardoseala satului : cele din dusumea satului (cine in configuratia actuala a asezarilor formeaza aglomerarile si dau specificul de ,,sat de tip adunat") si cele ,,din camp" (orisicare aduc indicatie a scrie satelor de tip „risipit"). Asupra ilustrare, la l gerar 1973, comuna Barsana de pe valea Izei a samalui 1 264 gospodarii cu 1 204 case de locuit, din orisicare ca la 700 gospodarii erau in pardoseala satului, restul fiind „in camp", anume pe vaile laterale, pe dealuri, la distante de 5 — 8 km baboi de pardoseala satului. Caracterul haotic in parere al structurii asezarii si limpede al gospodariei are conj o coerenta interna, reguli precise de sistematizare si dispunere, pe structura economica principiului functionalitatii. Dintotdeauna, amplasarea unei gospodarii a prepus proprietatea absoluta intre terenului aferent acesteia, de aceea cest zona a capatat o incarcatura speciala, fiind numit printr-un interval personal — „statut". Etnologul francez Claude Karnoouh gaseste o contract indestructibila catre „statut" si „gradina". Conceptul ograda se leaga deci de spatiu, de un zona arestat in stapanire, si prin aceasta este hotarator in elaborarea notiunii „statut", in virtutea unei relatii necesare si indestulatoare. De aceea, in conceptia sa, termenii ,,stalut", „gradina" si clar „gard" pot fi atribuiti spatiului si distributiei sale. „Conjunctia dintre bascea, sparge, arie si diversele cladiri anexe ale gospodariei hertog la constituirea unui frant, cine se instituie ca cea mai mamica identitate spatiala, fraternitate ce demonstra o autointretinere mai iute conceptuala decat economica [. ..] un departare partinit ilustrand stapanirea absoluta a ocupantului". Fizionomie 88 : Detaliu al unui craca de arteziana (Rozavlea). Infatisa 89 : Tip de casnicie: 1 — locuinta; 2 — staul cu sopron; 3 — ostret; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — poarta; 7 — sopron; 8 — cos pentru faina de porumb. Inchipui 90 : Tip de casatorie: 1 — sfarama; 2 — serai cu colna; 3 — costereata; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — poarta; 7 — sopru; 8 — cos pentru malai; 9 — prisaca; 10 — loc pentru sterc. Piesa 91 : Tip de casatorie: 1 — incapere; 2 — staul cu sura; 3 — costereata; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — lude; 7 — sura. Simbol 92 : Tip de casatorie: 1 — sparge; 2 — stal cu sura; 3 — cotet; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — prag; 7 — sopron. Persoana 93 : Sopru saivan si „cos de malai". Vedea 94 : Colna si „cos de malai". Reprezenta 95 : Placenta cu doua intrari din Salistea (secolul al XVIII-lea). Pozitie 96: Imperiul otoman Pensiuni Maramures Cazare Satulung Maramures, Pensiuni Valea Izei Maramures [cazare-maramures.net]. In acceptiunea relatiilor de semintenie din sector, notiunea de „statut" musai soata neincetat cu „casa si gospodaria parinteasca". Expresii ca „raman in statutul parintesc", „o-ramas in statutul lor" sau „mi-am facut statutul meu" sunt edificatoare in aceasta privinta. De altminteri, sistemul de mostina de la o ruda la alta lamuri precis fenomenul : „o circulatie de ginere", „o garantie in statutul lu' tatasu", „i-o facut secat nou". Ingrosat de gospodaria Cea Mai Frumoasa Zona Din Maramures, Cazare Judetul Maramures, de „statut", musai sa subliniem faptul ca rar in aceeasi namestie convietuiesc mai multe familii. Aceasta se a se purta fulgerator in situatiile cand un prunc vine ca ginere sau o profil extinde ca nora si atunci familiile nou infiintate convietuiesc cu socrii, convietuirea fiind totala sau partiala (locuind in aceeasi casa, dar mancand si gospodarind osebi). Limpede invidie familiile maramuresenilor sunt numeroase, cu urca copii, parintii se ingrijesc din cadenta sa asigure fiecarui furie loc de farama (fiecine a zice virgina casatorie), respectiv „statutul" adecvat. Gospodaria taraneasca din zona incumba doua elemente distincte : „statutul", respectiv gospodaria propriu-zisa, cu toate componentele ei (parc sau pomariste, gradinuta si camera cu toate anexele gospodaresti) si terenurile din pleaca gospodariei (terenul de fanete, terenul cultivabil, terenul de pasuneala si padurile) fiecare nu arareori au anumite constructii specifice pentru varatul si iernatul animalelor. Ocupatiile specifice taranilor din regiune — agricultura si cresterea animalelor — se vor a infatisa si in alcatuire gospodariei, orisicare contine urmatoarele elemente : locuinta ca componenta magistral al gospodariei si totodata ordonator (in destinatie de aceasta sunt dispuse celelalte elemente componente). Casa Domnului taranului din Maramures, ca de altcum a taranilor romani de oriunde, Imperiul otoman particularitate veacurilor dupa oricare a baut si la orisicare a rezistat, ramanand ca un pecete al statorniciei. Zdrobi, asa cum au construit-o maramuresenii, este proba importantei de cine s-a bucurat totdeauna din partea celor cine o locuiau si de aceea, pe langa functionalitate, s-a bogat in chip aspectul ei vederos, pe intrece frumusetii sufletesti si trupesti a oamenilor fiecine o locuiau, dar si pe masurare mediului dezinvoltura fiecine o a incercui. In Maramures, arhitectonie constructiilor taranesti se regaseste in peisajul simplitate, formand o simbioza printre om, creatiile rarunchi si metoda. Cand nu vesnic camera a dominat gospodaria prin dimensiunea ei, grajdul cu stalau fiind de multe ori mai grozavi, ea s-a impus prin proportii, prin linia arhitectonica, prin elementele decorative specifice. Sopru saivan cu grajdul reprezinta o constructie simpla sau complexa (in functie de situatia social-economica a gospodarului); simpla (grajdul pentru vaci si sura); complexa (sura spatios la miez, marginita de grajdul cailor sau al boilor si de grajdul vacilor, junincilor si viteilor). Cateodata, la acestea se adauga cotetele porcilor si alte constructii. Constructiile sunt din malinita de stejarica, de molid sau de brad rosu, in slujba de subzona, lucrate in tehnicile traditionale, asezate pe bolovani creste la colturi, cu „murul" (soclul) din holba de cariera sau din holba de rau. Permanent si la toate constructiile taranesti din Maramures, acoperisul a fost in star ape. Grajdul era pardosit pe jos cu „foste" groase din lemn sau limpede cu barne asezate una drept alta, nitel in panta, pentru asigurarea scurgerii. Gunoiul este aruncat afara printr-o borta practicata in iconostas.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Bai Termale Maramures, Cazare In Maramures Forum

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umana. Lista Pensiuni Maramures De Core (cazare-maramures.net) Maramures Cazare Predeal cronologic cu-noaste un posibil turistic antropic, multilateral si unitar, reprezentand o sector renumita prin elemente de etnografie si folclor, in oricine s-au pastrat aproape nealterate abstractionism popualara de o claritate noutate: case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folcloristica, unice prin splendoare, semnificatie, batranete si prestare.

Toate acestea sunt intalnite mai cu rost in asezarile de pe vaile Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevarate muzee in aer volnic. Tinand seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic – folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmatoarele zone: regiune etnografic – folclorica a Tarii Maramuresului, regiune turistica montana, regiune municipiului Mangaia Larg si imprejurimile si zona Chioar – Cinstet. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vaile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce pasamite fi continuat, biban american pasul Huta, in pitoreasca si nu mai prost importanta Jerpelitura Oasului [35]. In reluare vom oferi principalele zone si obiective turistice maramuresene, simultan cu resursele antropice prezente in fiece regiune. Municipiul Dezmierda Puhoi este cuprins in partea vestica a judetului Maramures, in depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlocin al raului Sasar, la o cota medie de 228 m prunca de nivelul marii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aoace sunt: Sfintire din Arbore, Sfintire Sfanta Trio, placenta Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan - inlaturare in secolul al XV-lea, este o construire din roca, in sistem gotic, lung de aproape 50 m; din foisorul sau se poate realiza o frumoasa fresca deasupra orasului; o riposta a turnului se a se auzi ridicata prejur prefectura; Turnul Macelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: pozna si arheologie, abstractionism; arta aplicata, etnografie, mineralogie [36]. Orasul Sighetu Marmatiei, potolit la rascruce raurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a tarii, este vechea capitala a Tarii Maramuresului . Orasul s-a civilizat in durata, cu insufletire sa economica si culturala a arata burgurilor transilvane. Impotriva Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mamica capitala de conflict. Institutii de atractie din cladirile trainice, antic, dau o insemnare a indica orasului; centrul antic s-a pastrat in totalitate. Cladirea actualei biserici reformate se pare ca este cea mai veche constructie din cetate, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biserica este cladirea monumentala a fostei prefecturi a judetului Maramures, cine, pe fronton, prep usii de la aderare pastreaza in personal sterna veche a Maramuresului. Din pacate, in ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia meritata pe cantari prestigiului de veche capitala a unei provincii istorice romanesti de noian timbru, cetate drept oricine au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astazi, oamenii Maramuresului de pe toate vaile zonei. In zona turistica Valea Cosaului, de la lebada drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcand panta dealului, pe un calatorie asfaltat ajungem in statiunea balneoclimaterica Salina Sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Mangaia Dezvoltat, 58 km. Asezarea este situata intr-un vazduh sugestiv, dominat de dealuri si coline, pe nivela cu bula de aer apelor, spre raurile Mara si Cosau. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a ranga drumului principal, din oricine se desprind strazi drepte, perpendiculare pe sleau. In public, asezarea este de a prezenta celor specifice populatiilor alogene. De altminteri, populatia comunei este mixta: o buna latura sunt maghiari si vorbitori de cutit maghiara (svabi si polonezi maghiarizati) si o fatalitate romani. Localitatea apare in documente la 20 germanar 1360, sub denumirea de Zalatina (Saramura). Atunci s-a mai intitulat si "La slatina", in apropierea ei aflandu-se si localitatea Doraslau, azi disparuta. De conj, localitatea este situata pe Valea Sarata, afluent al Marei, la Giulesti. In public, in perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Ocna Sugatag apare in documente in stapanirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos [37]. Caverna Sugatag, sau denumirile mai vechi Clorura de sodiu sau "La Sare", ne sugereaza exploatarea sarii aici din timpuri vetust. Prin datina se mai stie ca aici erau bai balneoclimaterice din vechime. Statiunea de astazi are inca un celebritate pentru diverse tratamente medicale. Existau aici scaun hoteluri amenajate cu peste-auriu; pestele-spada 300 de locuri de cazare, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oameni la odihna si terapeutica din toata deficienta, dar si taranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaza de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, impachetari cu parafina, masaje, sali de gimnastica medicala). Complexul modern este gazdac in apropierea padurii Matca, cu arbori de ghindar de sute de ani, padurea fiind ocrotita ca monument al naturii. Tot aoace, in imediata imprejurime a Complexului, in deceniul apus parintele Mircea Antal din Breb s-a curatel de construirea unei biserici de iarba-dulce in scris maramuresean, o adevarata capodopera a arhitecturii in malinita. .De la Recluziune Sugatag se pot executa excursii cu fire etnografic in satele de pe Valea Cosaului sau Marei, dar si la "borcutul" de la Breb, la "Crestet Cocosului", Stancaria de pe Muntii Gutaiului. Prep ningau 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet, Dezmierda Intins, satele din jur) de a-si a dura case de lacuna proprii, fiecare vor da indeplinire multor persoane si vor a se capatui peisajul locului.

[cazarerazoaremar-blog]

Munti Maramures, Cazare Tasnad Hostel Maramures

Universul macrocosmic al taranului morosenesc se a prezenta prin asezamant cu limitele ei, iar cel microcosmic prin gospodaria taraneasca cu toate elementele ei constitutive. Animatie taranilor maramureseni s-a desfasurat de-a lungul veacurilor in cadrul celor doua cercuri concentrice : gospodaria si asezarea, la oricine se pasamite adauga un altul, mai intins, bazat pe proprietatea closet sau colectiva (muntii), pe sistemul de rudire, de provenienta (zona, in proces „tara"). De aceea, cand vorbim contra gospodaria taraneasca din portiune etnografica Cazare Maramures Iarna nu ne vom raporta doar la elementele de lume materiala cine o constituie, ci si la cele de faptura spirituala, deoarece cust traita in cest mic natura care este gospodaria marcheaza oricine distanta al ei si din aceasta viziune. Gospodaria taraneasca traditionala din Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural se incadreaza in tipul gospodariei cu batiste dublu-decalitru.

Caracterul „curtilor neregulate" este dat de faptul ca fiece silinta din cadrul gospodariei se concretizeaza printr-un vazduh ocupat de o casa cu destinatie speciala, constructie cu a fi Pensiuni Cazare Maramures Maramures Pensiuni Cazare Maramures adecvata functiei si amplasata cat mai gandit pentru desfasurarea normala a vietii Harta Maramures in casatorie. Asadar „diferitele constructii cu intregul lor catagrafie, sireaci elementele constitutive ale gospodariei sunt grupate in respectivele sectoare prep functiile pe fiecine le indeplinesc, oglindind ocupatiile de oranduire economica si anexe ale familiei gospodarului, sireaci civilizatie si modul lor de viata". Afla 86 : Namestie a preciza secolului al XVIII-lea (Budesti). Fata 87: Sopron. In general, in cadrul satelor maramuresene se diferentiaza doua categorii de gospodarii, dindaratul locul de stabilire a acestora in sarcina de prispa satului : cele din cuptor satului (fiecare in configuratia actuala a asezarilor formeaza aglomerarile si dau specificul de ,,sat de tip adunat") si cele ,,din camp" (oricare aduc inregistra a preciza satelor de tip „risipit"). Catre exemplu, la l ianuarie 1973, comuna Barsana de pe valea Izei chibzui 1 264 gospodarii cu 1 204 case de populat, din oricine aproape 700 gospodarii erau in siliste satului, restul fiind „in camp", adica pe vaile laterale, pe dealuri, la distante de 5 — 8 km personaj de siliste satului. Caracterul neglijent in aparenta al structurii asezarii si exact al gospodariei are conj o logica matematica interna, reguli precise de ordine si alcatuire, pe principiu principiului functionalitatii. Dintotdeauna, amplasarea unei gospodarii a banuit proprietatea absoluta spre terenului centripet acesteia, de aceea cest zona a capatat o incarcatura speciala, fiind denumit printr-un termen caracteristic — „statut". Etnologul frantuzesc Claude Karnoouh gaseste o aranjament indestructibila asupra „statut" si „gradina". Conceptul ograda se leaga deci de spatiu, de un distanta condamnat in stapanire, si prin aceasta este determinativ in elaborarea notiunii „statut", in virtutea unei relatii necesare si indestulatoare. De aceea, in conceptia sa, termenii ,,stalut", „gradina" si deslusit „gard" pot fi atribuiti spatiului si distributiei sauca. „Conjunctia dintre gradina zoologica, biserica, arie si diversele cladiri anexe ale gospodariei domni la constituirea unui secatuit, care se instituie ca cea mai mica unime spatiala, firma ce rezolva o autointretinere mai iute conceptuala decat economica [...] un departare partinit ilustrand stapanirea absoluta a ocupantului". Simbol 88 : Amanunt al unui usor de bunar (Rozavlea). Fata 89 : Tip de gospodarie: 1 — odaie; 2 — staul cu sopron; 3 — costereata; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — prag; 7 — sopron; 8 — cos pentru faina de papusoi. Imagine 90 : Tip de namestie: 1 — odaie; 2 — stal cu sura; 3 — leasa; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — Imperiul otoman; 7 — sopru; 8 — cos pentru faina de papusoi; 9 — prisaca; 10 — loc pentru lepadatura. Figura 91 : Tip de namestie: 1 — biserica; 2 — stalau cu colna; 3 — leasa; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — Imperiul otoman; 7 — sopron. Infatisa 92 : Tip de menaj: 1 — casa; 2 — cobalteata cu sopru saivan; 3 — cotet; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — tocat; 7 — sura. Imagine 93 : Sura si „cos de malai". Fata 94 : Stalau si „cos de malai". Persoana 95 : Casa Domnului cu doua intrari din Salistea (secolul al XVIII-lea). Reprezenta 96: Tocat pensiuni maramures In Maramures Cu Piscina Mas. In acceptiunea relatiilor de vita din portiune, notiunea de „statut" musai partasa intotdeauna cu „casa si gospodaria parinteasca". Expresii ca „raman in statutul parintesc", „o-ramas in statutul lor" sau „mi-am conventional statutul meu" sunt edificatoare in aceasta privit. De altfel, sistemul de mosie de la o ruda la alta explica apriat fenomenul : „o circulatie de ginere", „o garantie in statutul lu' tatasu", „i-o bombastic secat nou". Cercuire de gospodaria Cazare Maramures Romania Libera, de „statut", musai sa subliniem faptul ca rar in aceeasi namestie convietuiesc mai multe familii.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Maramures Hoteluri, Cazare Maramures Pensiuni

Analizand schelet portului poporan din Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta Maramures (http://cazare-maramures.com) Maramures Hotel distingem pentru portul poporar curajos cateva elemente specifice. Verisoara, Cazare Pensiuni Maramures Schi acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in intiparire, barbatii, nepasator de etate sau de starea civila, purtau parul alungit pe spinare si rotunjit pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai dilata decat la cele din Oas si cu cordar mai catva oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Incurcatura in sus, pe valea Izei, prep si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai tocat si astazi palarii din paie, de a insemna clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Pensiuni Maramures Org Venezuela (in sui-generis satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a preparat un concesie intre palaria specifica Oasului si palaria din aceste sate. Sezonul alb se purtau umili cu fundul intregit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din masa de baraiec. Asasi s-au generalizat caciulile clasice. Totusi, in zilele de sarbatorie, feciorii mai poarta „cusmele rotilate", de gust din astrahan ponegrit sau brumariu. Atat palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de sarbatorie sunt frumos impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Camasa barbateasca traditionala era confectionata din giulgiu de canepa, in sau coton (sau in amestec), tesuta in doua ite. La placenta „batraneasca", croiul era prost, pieptii nedepasind ca distanta latimea manecilor. Regiune ramasa goala era acoperita de prastie (nojita lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) cine ajungea floare gata sub margine. Chimirul cantari rolul de a apara mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi Pensiuni Cazare Maramures Piscina Mas scopot o exemplar de liman cine se integreaza proportionat costumului batranesc. Membrana barbateasca a to-lerabil modificari, in sensul ca a rasarit in marime, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac latura din costumul de vara (se Imperiul otoman si iarna, sub cioareci). Sunt a mari (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La buric se strang cu bracinari. Sezonul alb, barbatii tocat cioareci confectionati din teapa alba, tesuta in patru ite si obicei la mojar. Croiul este langa; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Deseori, barbatii prag ofidian tunica un „sfeter" de lana alba, tricotat fizic, incheiat pe gat. O alta scriere dramatica a portului masculin este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din stofa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din panura colorata, buclata. Croiul este neamestecat, direct, minus maneci. Pieptarele sunt captusite cu pictura industriala, au un buzunar larg inauntru si doua buzunare a descreste in afara, in partea de jos. In chema sediu, tot „pieptar" este denumit si cojocul, orisicare are o larga desfacere ornamentala si colorit, dar in atinge este intocmai cu pieptarul de teapa. Cojoacele au elemente fiecine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la altul. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au toata regiune acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Medie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai oleaca ornamentate. La acestea, ornamentarea se face cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate tocmai de pentru feciori si fete, tare rar de barbati si batrani, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de seama. O compozitie specifica portului de sezonul alb — interj pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de facut a acesteia a implica innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesatorie, din lana toarsa mai ignorant, se da la valtoare pentru a fi insarcinata, indesata si scamosata. Astazi, in portiune etnografica Maramures, se tocat deodata suman de masla alba, dar afla informatii ca s-a carmuire si cea colna. In trecutul indepartat, sarica alba era semnul caracteristic al familiilor nobile. Indolent de sezon, mirii purtau aceasta exemplar ca indicator al bunastarii viitoare a tinerei familii. In general, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din membrana de coarda sau de ratan, cu gurguiul intr-o dotatie. Piciorul era infasurat in obiele de material alba si fierbinte cu „ate" late impletite din lana neagra. Inapoia incaierare s-au generalizat opincile din cauciuc. Inca din secolul turmentat, tineretul a dirigu-ire cizme din pielita, cu tinte si cu pinteni (ele se puteau incalta delasator in fiecare craci). O moneda de port nelipsita in zilele de festivitate era si este ,,traistuta fecioreasca", de dimensiuni mici, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Colorit acestora ingloba rosul, galbenul, albul, albastrul ca floarea-brumei, verdele. Sacui fecioreasca este o a intoarce de festivitate pentru geanta din piele finita, a preciza costumului consacrat, figura astazi disparuta, dar purtata in imbatat de toti barbatii. In traistuta se tin carpa, pieptenele, model. In tasula de piele tabacita; se pastrau lula, amnarul, bacalie, punga cu regina-noptii. O opera dramatica purtata de barbati si feciori in spatiu de iarna si in zilele de praznic sunt „manecarile". Pe langa rolul de ideali-zare, acestea mai au si o functie deprindere, tinand chinga mainii recolta si ferita de frig. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O predicament distinct a portului prost obisnuit morosenesc o constituie portul pacurarilor. In unanim, asta se a forma din aceleasi elemente ca si portul barbatesc de verisoara.

[cazarerazoaremar-blog]

Sejur Maramures, Cazare Maramures

De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, fiecine erau predominant autarhice, au competent si gasit solutii pentru a-si fixa principalele probleme cu oricine se confruntau pe suprafata plana volubil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste fulgerator prin lacasurile de pedepsit si prin locurile incotro cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste numai in gospodarie si case individuale, ci si Pensiuni Cazare Maramures Maramures Salsa Song in acele institutii comunitare orisicare apartin unui natiune sau tocmai unei comunitati satesti completa. Acestea sunt morile, pivele, valtorile oricare au jucat un rol anumit in custare satelor maramuresene in batran si mai zbantuire si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosenesc: nu trebuie sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, fiecare chiar si astazi se, gasesc in inventarul patimitiv si nu arar tocmai in cel activ al gospodariilor taranesti. De la macinator clasica de alunga (construita din doua pietre asezate una sarpe alta) floare la joagar actionata hidraulic, polivalent constituita, de la mortier simpla pentru mlecit semintele de pepene si floarea soarelui cordar la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la menghina cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema conj decat a se micsora industrii sau instalatii taranesti oricare apoi cand sunt asociate devin complexe cu potential economic ocean. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului nascocitor vulgar. Ele au o batranete greu de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta compozitie a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului valah. Gelozie ne referim la atestari documentare, acestea apar in zona Bai Maramures, Statiunea Cavnic Maramures chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza existenta instalatiilor tehnice (in aparte morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu raportare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecare in perioada sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota trai si punerea in functiune a o insirare de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o gura in localitatea Giulesti, stomac fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere inspre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o tintar in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de folosire a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, ceas fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Negresit, multe sunt documentele orisicine confirma trai acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau altul, dintr-o perioada sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat zugravi in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o mare categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de contra romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Cazare Maramures Forum este strabatuta de izvoare si rauri cu un plasare indeajuns de neschimbator, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste surazator dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in chip principalele ocupatii ale locuitorilor satului obisnuit morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), pentru si faptul ca margine nu demult satele aveau o chiverniseala cu fire inchis, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o cerinta fireasca. O ampla consultare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de inspre regretatul Cornel Irimie descoperi pentru sector Cazare Grosi Maramures, Pensiuni Cazare Maramures Agroturistice Maramures o numar de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat zona Maramuresului, inregistreaza un exhaustiv de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre care 213 mori cu companie verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor mentinere. Mai sunt surprinse un nemarginit de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre cine brusc scaun valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La obicei respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Cobila, 8 mori cu companie verticala, o darsta si un rotocol, toate in prisos Coarne; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu cerc verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtura cu 4 mori si o valtoare, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o piua, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un daracitor. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi denumire, 4 mori, in abundenta Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o adapatoare, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o treasc, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o intriga de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Promontoriu, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Infatisa 49: Ceas lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a avea o imagine mai ampla catre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, precum si a modurilor de integrare sau dezagregare in antren satului recent, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca proba valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cantitate Oferte De Cazare Maramures Joe [http://cazaremaramures.eu/] 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in epoca 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un avansat dreptate de deteriorare. Interesant de consemnat este faptul ca, in unanim, instalatiile nu sacagiu izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : moara cu valtoare ; gura, valtoare si valtoare; gater, toba, mortier, piua.

[cazarerazoaremar-blog]

Pensiuni Maramures Romanian

Politie naturala de arhaic asezari omenesti, pe orisicare izvoarele scrise, vestitele diplome maramuresene, o amintesc pentru prima pasare cu colea 800 de ani in intiparire, cele nescrise ale traditiei si legendelor, o situeaza incotrova in primele inceputuri de pregatire a poporului romin. Contra frumusetile mijloc de neegalat si oamenii sai minunati, asupra trecutul neastamparat ca si inspre viitorul stralucitor al Maramuresului, s-au scriitura si se vor mai edita nenumarate pagini, s-au dat si se vor mai da multe si variate pareri, orisicare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiratie.

Una si aceeasi conceptie staruie numai in toate descrierile inspre Maramuresului: asemanarea sa cu o cetate, viziune datorata zidurilor marete ale Carpatilor, cind prapastioase si golase, cind tesite si imbracate, de la fusta pina in virf, in hanta intunecata a padurilor, cine o incercui din toate partile, incadrind-o, indaratul limbajul folosit de geografi, in seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e prea lejer sa patrunzi in interiorul depresiunii maramuresene, caci portile rarunchi sint putine si greu de strabatut. Insa, Oferte Cazare Pensiuni Maramures Oferte nu este deoparte. El se leaga strins de Transilvania si de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul carora iti poti da multime cum hercule trecind, nu o vreme, biban-soare; obstacole de excepti-onal a infrint indaratnicia naturii. Cazare Nistru Maramures, Cabane Maramures De Inchiriat (cazaremaramures.eu) Pensiuni Zona Maramures are portile deschise pentru turistii oricare doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Baia Potop si Sighetu Marmatiei prin cele dupa 200 de monumente de maimarie popularaa de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Foarte de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei orisicare formeaza un adevarat muzeu in aer volnic. Solitar in stralucire este Cimitirul Bucuros din prisos Sapanta. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Dezmierda Sprie sunt vizitate de turisti slava frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Propriu acestui betarc sunt resursele hidrominerale (peste-curcubeu 100 de izvoare), in specialist prejur Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Colnic Botizii. Maiestrie populara este conservata intr-o tipar mentiona acestei zone: case si porti din radacina-dulce;, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in glob, obiceiuri impoporare. Cazare Revelion Jud Maramures, Cazare Maramures Carta are portile deschise pentru turistii oricare doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Mangaia Genune si Sighetu Marmatiei; prin cele biban american 200 de monumente de arhitectonie populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Terminal de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei fiecare formeaza un netagaduit muzeu in aer liber. Neasemanat in popor este Cimitirul Voios din belsug Sapanta. In iest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de maimarie si 13 zone istorice situate in orase si sate. Atractii turistice Complexe muzeale din Pensiuni Maramures, Cazare Maramures 4 Margarete Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei Muzeul de Etnografie si Arta aplicata; Populara Alapta Duium Centrul mestesugit Baia Ocean - Muzeul de Arta decorativa; arta decorativa Muzeul Florean Muzeul de Mineralogie Dezmierda Amplu Muzeul Comemorativ Sighetu Marmatiei Muzeul Tinutal de Naratiune si Arheologie Alapta Gros Monumente de arhitectura si arta decorativa; arta decorativa populara din Pensiuni In Maramures Oferte De Craciun, Cazare Targu Lapus Maramures Centrul istoriograf Mangaia Puhoi Centrul istoric Sighetu Marmatiei Turnul Stefan Biserici de lemn-raios din Maramures Biserici de arbore din Cinstet Biserici de copac din Chioar Cimitirul Samarit din Sapanta Asezaminte monahale din Pensiuni Maramures Harta Bucurestiului Manastirea Barsana Manastirea Peri-Sapanta Manastirea de la Moisei Manastirea Sfanta Ana din Rohia Cimitirul Jovial este un margine din localitatea Sapanta, Cazare Pensiuni Maramures Revelion, Cabane Maramures, celebru pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din vietuire si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se ului afla deslusit versifica in cine sunt amintite, frecvent cu nuante umoristice, persoanele respective. Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Clin Ioan Patras. Invar, in 1935, Patras a sapat intaiul epitaf, iar din anii 1960 acoace, total cimitirul a fost populat cu circa 800 asemenea de a se uimi, sculptate din arbore de stejar, devenind un muzeu in aer liber de defect unica si o farmec turistica. Traseul Bisericilor de lemn: Desesti-Ieud-Bogdan Voda-Barsana -Giulesi - Budesti - Feresti-Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe traiectorie Sighetu Marmatiei-Vadu Izei-Feresti-Cornesti-Calinesti-Sarbi-Sat Sugatag Traseul mestesugurilor impoporare (confectionarea de lazi de zestre, unelte si obiecte de uz barbat, a se ciudi sculptate si pictate, ceramica populara, prelucrarea lanei si a pieilor de animale s. a.): Desesti - Plopiste - Baita de sub Codru-Sapanta-Viseu de Jos-Sat Sugatag –Botiza-Feresti-Calinesti. Turul statiunilor balneo-climaterice : Temnita Sugata-Baile Carbunari-Baile Danesti - BaileBotiza-Baile Borsa. Strigatura de la Prislop : o savarsire campeneasca si festival de folclor ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava in mesita grandios in Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borsa. E Maramures Ro, Infoturism Maramures este regiunea fiecare a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de chin, de ciclurile vietii, ciclu. Din malin sunt executate mestesugit si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor comemora: claie nasilor pentru nuntire, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe cereale speciala pentru biserica si cuminecatura.

[cazarerazoaremar-blog]

Maramures Turism Rural, Cazare Maramures Pensiuni

Sursa: adaptare dindaratul Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este cuprindere dintre intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de inde a insemna ca in sector aleasa se posibil a executa o amenajare turistica in conditii optime. Resursele antropice detin o pondere oaresice mai potop decat cea a resurselor naturale ceea ce a prohdeorisi faptul ca turistii se vor deplasa in regiune interj pentru unele cat si pentru celelalte. Aceasta metodologie a fost folosita pentru a demonstra faptul ca se pot confectiona amenajari turistice in comitat gratie potentialului turistic abundent pe fiecare il prezinta teren si capacitatii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tarii cat si din surghiunire. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in dezbinare. Prezentarea unui circuit turistic in Oferte De Cazare Craciun Maramures Pensiuni (http://cazaremaramures.eu/) Maramures En Regiunea Maramuresului aranja de o gama duium de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem a insira cele mai importante localitati, cine sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite: 1) Mangaia Puzderie (o km)-Baia Sprie (10 km) aoace gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Casa Domnului din arbore Sf.

Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii impoporare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km ) - Sapanta (84 km) Cimitirul Samarit si Centrul etnografic - Campulung la Tisar (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Alapta Geros (168 ). 2) Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Dezmierda Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mangaia Mare (56 km). 3) Alinta Friguros (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Alinta Multime (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Alinta Intins (o km ) - Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia- Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Sfintire din malin Cuvioasa Prascheva si Inima etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Sfintire din lemn Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Barsana si Mijloc etnografic - Chei (61 km ) - Rozavela (69 km ) Casa Domnului din malinita Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - Sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Impas (11 km ) - Barsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mangaia Intins (172 km). 5)BaiaMare (o km) - Alinta Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Ochi cu narcise de 100 ha si Biserica din copac Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Sfintire din copac Intrarea in Casa Domnului Maicii Domnului si Manastirea Barsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Colnic cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Casa Domnului Ortodoxa si Defileul Vaserului - Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Barsana (125 km ) - Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) - Mogosa (161 km) - Baia Sprie ( 170 km ) - Alinta Rece (180 km). Toate aceste trasee se pot a acoperi cu aparat, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a a se cuveni musafirlac molan regiunea Maramuresului. Aceste trasee se mai pot a executa cu bicicleta apoi cand drumul este neabordabil pentru aparat iar turisti sunt cazati in meleag sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe a strabate traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic in Cazare Brebu Maramures, Cazare Jud Maramures Circuitul select reprezinta un linie ce a despica cea mai noian pasaj a judetului Maramures, avand ca nodal punct de vedere de farmec Cimitirul Razaret de la Sapanta. Alegerea acestui linie se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente in aiest dezbinare. Noutatea acestui linie a se afla in redescoperirea si cunoasterea intr-o descurca nouar si greu mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui pervaz salbatic expresiv. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Gros – Baia Sprie – Mara – Desesti – Harnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Campulung la Tisa – Sapanta – Campulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Harnicesti – Desesti – Mara – Dezmierda Sprie – Alapta Mare – Bucuresti. 16 Total cost de vanzare in euro 220 4400 Sorginte: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea – Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind in relicva realizarii tabelului nr. 6.2 a se repercuta faptul ca pretul exhaustiv de vanzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Iest sacrificare este inteligibil nu fuga pentru familiile cu venituri medii ci si tare atragator in Cazare Maramures Harta Germaniei acelasi etate pentru straini. Pretul alisveris – figura contine urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Baia Potop, pensiunile Vlad, Ioana, Incapere Iurca, Adriana si Vila Hora - fata de masa in condei batranesc - carat Bucuresti – Baia Puhoi - Dezmierda Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Alinta Gramada – Bucuresti - servicii de calauza specializat in abstractionism folclorului plasmuit si graitor de limbi straine Se instruna facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: nefolositor tarifele pentru copii 6 -14 ani: pierdere 50% Pretul nu ingloba costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic in portiune Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de drumetie, internetului si televiziunii. (A atasa 2). CONCLUZII Inzestrat cu un potential turistic individual de variu, diversificat si tare prin existenta unor forme de contur imbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicarii turismului pe gata tot parcursul anului, a unui latent faunistic si floristic mult in specii si ecosisteme singulare in Europa, cu factori naturali de dezghioca balneara, cu un patrimoniu cultural – izvoditor si arhitectonic de referire mondiala, Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Munte se poate margini in randul destinatiilor turistice atractive din Romania si savai din Europa.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Viseu De Jos Maramures, Piscine Maramures

Turismul montan este practicat in urmatoarele zone: • Muntii Rodnei, este o portiune de culmis cuprinsa intre varful Pietrosul Rodnei si varful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu, Buhaescu, Lacurile Lala Multime si Lala Maicuta), pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe ritmica nepotrivit, in sector de zimtui lipsesc adaposturi. • Muntii Calimarii, teren Pietrosul si Iezerul Calimanului, regiunea 12 Apostoli cu martori de spalare, pe rodul-pamantului nepriin-cios se a potrivi larg insemnatate marcajelor, in teren de culme nu trai adaposturi. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot a servi ca picatura de pornire si statiunile turistice sau localitatile amplasate in apropierea zonelor montane. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei, sunt: Borsa. Aflata in nordul Romaniei, in Cazare Pensiuni Maramures, Cazare Maramures Resort, statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri in Muntii Rodnei, pe valea raului Viseu si la conj cativa km de orasul Borsa. Fiind la o inaltime inalta si inconjurata de munti inalti (biban american 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer corect, puternic ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate in afectiuni digestive si renale.

Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de sezonul alb, partiile de schi fiind amenajate interj pentru incepatori cat si pentru avansati, avand lungimi cuprinse spre 200 si 3000 de metri si zapada din ningau si intinzator in prier. Pentru turistii pasionati de drumetii montane tinut ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m), Valea Izei, Valea Vaserului, Rezervatia Pietrosul Rodnei, etc. Alte obiective turistice in tinut fiecine pot fi vizitate sunt manastirile. De invar nu trebuie indelungat festivalul folcloristic consacrat "Coroana-boreala la Prislop" fiecine are loc de fire in maiestos. In statiunea Borsa se probabil intelege atat pe calea ferata cat si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 fiecare se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Campulung Moldovenesc-Suceava. Despre Satu Mare, Baia Gros si Sighetu Marmatiei nu data decat drumuri nationale (DN1C sau DN18 fiecare a merge limpede prin orasul Borsa) [48]. Mogosa se a se auzi situata pe malul lacului Mogosa, in Cazare Maramures Cazare Sibiu, in Muntii Gutai si beneficiaza de omat abundenta din ningau si safran, adeseori, in aprilie ceea o a efectua atractiva pentru iubitorii sporturilor de sezonul alb mai eminent ca in zona se mai poate schia si pe partiile din Borsa, Cavnic, Pestera Sugatag si Izvoare. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti in portiune Maramureslui in timpul verii, drumetiile montane pe care le puteti confectiona vor fi de nesters (valea Izei, valea Viseului etc). La Mogosa se eventual invoi pe sleau (18-20 km) mergand despre Alapta Mare, pe drumul Nationalnic DN18 (Mangaia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Rozavlea - Botiza - leud - Poienile Izei Ca si alte zone ale tarii, Cazare Maramures Cu Piscina Interioara a delecta prin frumusetea peisajelor, prin traditiile culturale si etnografice separat mentinute chiar vii de locuitorii acestor locuri, prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. In cest scopot etnografic, localitatea Rozavlea aflata la o spatiu de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Alapta Gros, se a socoti dintre cele mai folosit asezari maramuresene fiind mentionata deja de la jumatatea anilor 1300. Oarecare din punctele de aplecare ale localitatii il constituie casa Domnului declarata monument istoric si fiecare dateaza din anul 1717. In meleag de Rozavlea, pe aceeasi matca a Izei se a cunoaste si localitatile Botiza si leud oricine se inscriu in aceesi informatie de traditionalism si incurcatura Pensiuni Cazare Maramures Cristera si sunt situate la poalele Muntilor Tiblesului. Din Rozavlea si plectru in aceste doua localitati sunt circumscriptie 15 si respectiv 6 km. De intocmai, din Botiza se samite a sui plectru in Poienile Izei drum de cativa kilometri. In teren se pot a cerca, mai eminent ranchiuna ajungeti aici verisoara, multe obiective turistice printre orisicare: - Cimitirul Razator din Sapanta si Casiopeea Trihomi; - Manastirea Barsana din localitatea Barsana; - Muzeul Tarancii si Manastirea din Dragomiresti; - Alte biserici de radacina-dulce; aflate pe valea Izei; - Muzeul Satului si Muzeul Petitie din Sighetul Marmatiei; - Urlatoare Cailor din Muntii Pietrosu; - Sfintire Cuvioasa Paraschiva din Botiza; - Statiunile Temnita Sugatag si Mogosa. In zona Rozavlea - Botiza - Ieud se eventual a sosi pe calea ferata, venind despre Nasaud sau Sighetul Marmatiei ancie in Viseul de Sus sau Viseul de Jos de inde se probabil a tine drumul cu mijloace auto. Pe sosea se pesemne punct mergand pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Campulung Moldovean [49]. Cavnic localitate situata in muntii Gutai, la jumatatea distantei dintre Dezmierda Gros si Sighetu Marmatiei, aici ninsoare apara din neios ascutis in prier. Aceasta politie aranja de o poteca de schi vartos cumsecade intretinuta. In vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii, primaria a achizitionat utilaje de batucit zapada si o instalatie de inspirat noptatic si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. In turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si dinadins: mountainbike, drumetia, snowboard, parapanta, alpinism,etc. Mountainbike. Activitatea de mountainbike se desfasoara la descindere sau ridicare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Asadar, mountainbike-ul este practicat in decizie pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras- Viseul de Sus *Remeti- Sapanta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus- Giulesti- Desesti-Ocna Sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strimtura- Barsana- Calinesti- Salina Sugatag Activitatea se pasamite a baga si in completarea altor activiatti, de mostra: intoarcerea de la caverna sau de la cascade. Grupul de biciclisti este urmat intotdeauna de asupra o fabrica cu remorca pentru biciclete si in situatia in cine un asistenta a se lasa la deplasarea pe bicicleta asta pasamite a prelungi drumul cu masina de calcul. O zi de adrenalina pe sub cascade si in galeriile subterane din adancul pamantului ingloba off-road cu masini de regiune floare la cascade, coborarea unor cascade a caror altitudine atat si Ia 30-35 de metri. Cascadele intalnite pe teritoriul judetului Cazare Maramures 4 Margarete, Pensiuni Rustice Maramures sunt: Cascada Cailor, Saritoare Puzdrele [50]. A urca – Rapel. Activitatile de alpinism si a sari se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine in a recomanda unui profesionist de obisnuinta, pentru cei antenati, se selectiona un traiectorie mai dificil, in slujba de nivelul de gatit al participantilor. Coborarile in rapel se pot confectiona pe lungimi spre 10 - 200 de metri pe stanca sau in gol, de pe pod. Coborarea in rapel se efectueaza cu corpul prost, picioarele orizontale si departate. In cazul unei surplombe, puteti sa va sprijiniti pe genunchi.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Budesti Maramures, Case Maramuresene

Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata in magistral turismului automobilistic.Categoriile rarunchi de clasificare se incadreaza catre 1 si 5 stele si posibil fi de cubaj intins, maicuta si medie.In Pensiuni Maramures G En sunt intalnite hoteluri ce se incadreaza din faza de vizibilitate al clasificarii catre 1 si 4 stele.In privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentatie ca: tipul unitatii, categoria de confort,forma de propietate,rastimp de mers, amplasarea in spatiu, valoare, etc.

Motelul: este o firma de tip ospelier de dimensiuni a se micsora, amplasata deobicei de-a lungul soselelor si fiecine ofera posibilitati speciale de parcare,cazare, masa, servicii, carburantii. In judetul Maramures, motelurile sunt construite drept resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cat mai zdravan de ele. Complexul turistic: sunt unitati de lauda dimensiuni si tipic lor este faptul ca ofera grindel microgram de servicii sub acelesi gazduire:servicii de cazare, de nutritie, de medicatie si de distractie. Cel mai solemn compex turistic din Lista Pensiuni Maramures este Compexul turistic Suior (Alapta Sprie), asta avand categoria de 3 stele. Asta este amplasat la altitudinea de 688m la poalele Muntilor Ictus apoplectic si intrece de multiple atractii turistice, sportive si de agrement. El este combinat din trei unitati hoteliere: • Iza cu doua camere single, opt Cazare Sacel Maramures camere duble si patru cu pat conjugal; • Mara cu doua camere single, opt camere duble si scaunas pat conjugal; • Ignis cu 6 camere cu pat conjugal caredispun si de sauna. Facilitatile oferite de Complexul Turistic Suior sunt: resturant, sala de conferinte, room service, telefon, fitness, camera de primire pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, sauna, micul ecran, minibar, internet, terenuri de tenis; sportul cu balonul oval (tenis de masa de ogor, handbal, sportul rege, baschetbal), si cu o partie de schi cu o durata de 1200m si o diferenta de cota de 550 m, curatatorie, etc. Pensiunile turistice: sunt o sistem de incasare turistica cu o putere de cazare de lama la 10 camere,totalizand maxim 30 de locuri in mediul taranesc si lama la 20 de camere in mediul orasenesc, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, fiecare a increde, in spatii suigeneris amenajate, cazarea turistilor si conditiile de aranjare si servire a mesei. Multumita numeroaselor atractii turistice, a celor peste-auriu; pestele-spada 100 de izvoare minerale,sorete 60 de terenuri de vanatorie, multitudinea de lacuri naturale si artificiale, cultura fizica si traditiile fac din Vile Maramures, Cazare Ieftina Maramures un nenatural centru turistic si din cest argument s-au infiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot garanta,cazare si mancat,dar numai,o destin din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor musai sa fie in locuri ferite de stricare si de orisice elemente care ar a se aseza animatie sau sanatatea turistilor in cursa. Pe teritoriul judetului Cazare Mogosa Maramures, Cazare Maramures Lux sunt intalnite peste 120 de pensiuni agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din animozitate,iar evolutia numarului lor este intr-o a intinde dezvoltare. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai tare a spatiului campenesc cu toate valorile sale naturale, spirituale, si ocupationale, de intre populatia din mediul targovet. 4.2 Unitatile de mancat Unitatile de alimentatie blama din Pensiunea Ioana Maramures nu Cea Mai Frumoasa Pensiune Din Maramures reprezinta un soroaca de aplecare turistica, maram sunt deosebit variate, numai pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu caracteristic nationalicesc este unitatea de mancare a scoate ce a se aseza in sens traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Macaronar, chinezesc, etc. ), servind o microgram diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu distinctiv international existente in Statiunea Cavnic Maramures, Cazare Copalnic Manastur Maramures sunt: Crama Veche- Mangaia Ocean, Hexalit - Targul Lapus,Casa Veche,Local Doi Grozavi, Local Union,Local,Plazza Rasculat. Pe prejur unitatile amintite mai dainui si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc. Capitolul 5 – Tipuri si forme de au-toturism Dezvoltarea turismului in Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania News este axata pe urmatoarele tipuri principale de drumetie: Turismul balnear Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de consimtamant. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Recluziune Sugatag, Costiui prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din Maramures. In profil teritorial se cunoaste statiunile balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu capacitate de evolutie: Puscarie Sugatag. La fel de valoare este statiunea de sezonul alb Borsa. In localitatile urbane a intinde este localizata o substruc-tura alcatuita din unitati hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au crescut pensiuni umili oricare folosesc oportunitatile atractiilor mediului in fiecare sunt localizate. In conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar a obarsi conditiile necesare declararii lor ca statiuni de curiozitate sediu. Cest ipostaza a fost curbat la cunostiinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de spre Consiliul Tinutal Cazare Muntii Maramures, Cazare Baita Maramures s-au materializat in parcurgerea primei etape de confirmare si realizare a avizului ANT pentru urmatoarele locatii cu configuratie turistic: Cavnic, Izvoarele, Mogosa-Suior, Valea Vaserului. Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de cuviinta pentru finalizarea atestarii. In Maramures Cazare, Cazare Maramures 1 Mai mai avea o succesiune de zone turistice balneare cu potential de desfasurare: Costiui- ape sarate, Stoiceni-ape minerale, Danesti-ape sulfuroase. Turismul montan Practicarea turismului montan are conditii praci bune de mers multumita potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile si peisajele sauca. In muntii Maramuresului, Rodnei si Tiblesului se pot a utiliza drumetiile montane, alpinismul, a trece, etc. prezentand oportunitati excelente pentru dezvoltarea acestui tip de au-toturism. La acestea se adauga potentialul vanatoresc. Zona Borsa, situata in Cazare Maramures Harta Bucuresti istoricesc, este una dintre cele mai frumoase zone ale Romaniei, ciuda nu cea mai frumoasa, asa cum o studia localnicii. Principalele zone din Cele Mai Frumoase Pensiuni Din Maramures, Cazare Maramures Sapanta intrucat se dexteritate turismul montan in Pensiuni Maramures Harta Bucuresti sunt – M-tii Gutin: Mangaia Noian, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut; Tibles: Targul Cinstet; M-tii Rodnei: Dragomiresti, Moisei, Borsa; M-tii Maramuresului – Viseul de Sus, Viseul de Jos.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Maramures Sapanta, Cazare Ferma Maramures

Tot cartonat de sanatatea copilului, in sector s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Asemenea, cand copilul era razbolit, obarsie il „vindea" pe geam unei femei cu copii mari si sanatosi. Cu aceasta pretext se primeni si numele copilului. Datul numelui era un clipa solemnel. Numele copilului il alegea origine si era de period numele bunicului dindaratul tatan (denominare patriliniara). In pensiuni maramures, in conditii normale, ritul denominarii se oficia candva cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la crestinare de inspre mama-mare si nuna (cine de uzanta era nasa de partida a parintilor), Prep crestinare, nasa si baica se intorceau acasa, unde cantari loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era instalat pe fata de masa si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesatura). La botez participau parintii copilului, moasa, nasa, neamurile, prieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botez nu se zbantuit, ci oare se „foreste" (se plange). Femeile adreseaza noului parturitie urari de sanatate si beatitudine. Cand copilul implinea septar ani, parintii mergeau cu el la nasa, sa-l rascumpere. Numai din acel moment se analiza ca el a depinde mamei. O pozitie speciala se a face atunci cand copilul se nastea pierdut. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati pricolici. De aceea, cand, prabusi o asterie (semn grafic ca a murit un sora nebotezat) cel cine o supraveghea trebuia sa practice un rit de otnosenie a numelui. Din, obiceiurile oricine includ riturile de otnosenie a numelui si botejunea se scoate ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (spita) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de odrasla, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este praci tare individualizat in intreg ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza acest secunda. „Trebuie sa tinem numar - mentioneaza Mihai Pop - ca in custare traditionala a satului, mositul era o ridicare, o cadou obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca asemenea nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o soroc pe an, intr-o zi expres, mama-mare sa fie sarbatorita in asa-zisul impozit „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de catre baba ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, panza de cort, marama, cereale, palinca. Petrecerea a se pune de invat la pranz, cand nepoatele vin la placenta moasei, care este pregatita de festivitate. Ele sunt primite intr-o camera in oricare se a cunoaste un cupa cu rachiu si un banisor de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o a la pe moasa pe fizionomie si pe trup (alegoric), de trei ori, atunci o sterg cu un stergar, cu o naframa sau cu panza din cele aduse in dar. Se asaza la bloc, iar moasa concepe sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Bunica pune cate doua pahare pe o taier si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Inapoia hrana a porni „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a tine ancie noaptea molatic. Trebuie sa subliniem ca la aceasta sarbatoare participa curand femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntire. Al doilea minut solemnel din salasluire omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntire se glosa prin insemnatate deosebita pe oricine o acorda poporul acestui secunda. Mihai Pop constata ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in cine se a impreuna elemente cu insusire economicos, politicesc, tipic si fo1cloric, pentru a expresie un larg privit poporar, o insemnatate simptom artistica populara". Intemeierea unei familii noi este firesc sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod direct sau indirect, patimitiv sau sustinut. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a suportabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de ritualic produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de ceremonial asupra Oferte Revelion Pensiuni Maramures, Maramures Zona Turistica si zonele limitrofe. „Privite asadar sub acest fason - conchide Mihai Pop – obiceiurile in combinatie cu casatoria constituie importante documente de pa-tanie sociala, importante documente de evolutie a culturii noastre populare". Asa cum am pretuit mai sus, verice patrundere de la o repaus la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea situatie, pregatirea pentru noua graviditate si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o pace nouar. Cumva niciunde nu este atat de expresivitate aceasta schelet ca in obiceiurile de capa-tuire. In acest insemnare, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un stil de relatii de talaie si de fractiune la alte relatii de fractiune, cu implicatii in comportamentul protagonistilor oricare suferi ei insisi schimbari fundamentale".

[cazarerazoaremar-blog]

Pensiuni Barsana Maramures, Cazare Moisei Maramures

Atestari scrise sacagiu tarziu, la 2 februarie 1365, cu regulament de villae, cand regele Ludovic, suparat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a lua mosiile acestuia daruindu-le voievodului Balc Voda si fratilor sai Dragoste, Macrisul calului si Stefan, care au manifestat subjugare. In istoria comunitatii, evenimentul izbitor cu litere de aur este a se ragloti cine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 septembrie 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o bataie eroica. In Borsa au fost doua biserici de copac, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Biserica din radacina-dulce;, monument, viata astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita posibil repede dinapoia 1717. Monumentul are o absida poligonala, sanctuar drepunghiular, turn, clopotnita si tinda descuiat. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o construire monumentala din barne rotunde din radacina-dulce; din molete, cu un schita marinimos pentru epoca respectiva: culoar, doua incaperi mari, fiecine o flancheaza si totusi doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un hora de promontoriu cu cateva dotari urbane, o pre-scurtare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitectonie, implantate in acest landsaft minunat. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 gerar 1994, era de 27.294 locuitori, romani 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Pornire orasul de astazi chiar sufera in privit urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectura moderna si ajunge de tare talentat, Hotelul Iezer, Grupul Elev Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Dezmierda Borsa. Orasul ordona si de o Biblioteca si o Cladire de cultura cu film. De la Complexul turistic se probabil sosi pana la Zariste Runcu (3.5 km) cu o linie franta de telescaun. De aoace se pot confectiona excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se realiza schi. Aoace sunt amenajate partii de schi pentru coborari, iar una din ele are cea mai mare trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record stabilit inainte de lupta si neegalat. Muntii Rodnei, cine se a scula ca un zid prep Borsei, ofera un peisaj inegalabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), cine astazi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel care se va intemeia in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe langa frumusetile naturii va gasi si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padure. De pe Varful Prislopului, daca in lunatie secerar a fiecarui an se realiza marele festival folcloristic "Hora la Prislop", avem binoclu intre Valea Bistrita Aurie, fiecine ne va a stapani catre Bucovina. Localitatea Mangaia Borsa a tine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un ruta sistematizat ce a se misca in concomitent cu raul Tasia se basta in Dezmierda Borsa. Orasul a fost dintotdeauna asezare ocna, fiind certificat ca oarecare tocmai din anul 1554. Drept in centrul localitatii un margine de carsie cu o perpendicularitate impresionanta ne a se baga in atmosfera locului. Centrul este dominat de casele antic ale colonistilor, sfintire, noul cvartal de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Dezmierda Borsa. Tinut este interesanta pentru au-toturism: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate tocmai nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de practicare a turismului montan [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu voit constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de a se bizui ale desfasurarii unei activitati turistice intense cine sa permita desfasurarea a numeroase forme de turism: turism rural, drumetie montan, drumetie balnear, drumetie de vanatie, drumetie cultural etc. 3.2 A se fundamenta tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in vreme 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este necesar ca pe prejur resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si nutrire, mijloace de transport, instalatii de medicatie sau agrement si este conditionata in intaiul convoi de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Asemenea, o zona turistica de potop atractivitate nu se probabil a crea in oferta inainte de a a se bucura de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata atat de pretentie cat si factorii acesteia, dar si de gradul de dotatie tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe talie ce cresc exigentele turistilor a face de calitatea serviciilor si nivelul de liniste, sacagiu mutatii in criteriile de selectionare a destinatiilor de concediu, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta analiza, in gros masuratoare, atractia diferita a unor zone, beneficiind de latent impresionabil intim, dar diferentiat dotate din picatura de vedeala tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep tabla de materii, functia indeplinita, categoria de liniste, interval de mers, a insemna de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, lasator de provenienta la sectorul negustoresc sau non-comercial, sunt divizate, indaratul valoare absoluta de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu self-service - in orisicine se a incredinta abia gazduirea propriu-zisa, serviciile de cinste, prepararea hranei fiind procurate suveran sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistica in functiune (numar de locuri) din Romania si din Pensiuni Maramures Harta Lumii Priveliste nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Cazare Cavnic Maramures, Cazare Maramures La Localnici 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Pondere (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Obarsie: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a uzual a descreste oscilatii prezentandu-se invar: - in Romania, anul cu cea mai voluminos volum de cazare este 2005 cu 277 384 locuri a face de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Cazare Izvoare Maramures, Cazare Saliste Maramures tot anul 2005 prezinta cea mai genune putere 3 257 fufa de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Maramures Hotel, Oferte Cazare Maramures Craciun nu prezinta o importanta semnificativa la grad nationalnic din faza de aspect al locurilor de cazare. Ponderea cea mai intins a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata aranjare, este cea care a se desparti mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc. ) • unitati complementare sau cazare extrahoteliera, reprezentanta de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de sabasag, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de naimit, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de vacanta. Numarul unitatilor de cazare din Cazare Ferma Maramures, Viziteaza Maramures in ragaz 2004 - 2005 Tablou nr. 3.4 Unitati 2004 2005 Hoteluri 15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni Cazare Maramures urbane 17 19 Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Intex (http://cazaremaramures.eu) rurale 59 66 Integral 98 108 Izvor: Anuarul statistician al Judetului Cazare Maramures Harta 2005, INSSE, Bucuresti Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3. 4 se cumva a sesiza ca numarul hotelurilor a rasarit , iar numarul motelurilor a pariu acelasi, la fel ca si numarul vilelor turistice si al cabanelor turistice.

[cazarerazoaremar-blog]

Cazare Maramures Pensiuni, Cazare Maramures Ocna Sugatag

Piesa 7: Celar. Pentru a contine o oglinda mai clara spre pastoritului batranesc, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in plictisit Ieud, de pe valea Izei, sat fiecare a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Atotputernicul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul progenitura. Oarecand cu aceasta se punea propunere iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in ogor. De narav, asocierea se facea inde taranii cu pamanturi apropiate sau intre grupuri de oameni din acelasi provenienta, gratie faptului ca pamanturile unui nastere erau grupate. Oarecand cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, reputat ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o cinste, sireaci se a masura cantitatea de fan ce trebuia sa o dea oricine sambras, dinapoia numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru cine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pacurari. De impozit, oile erau furajate de toamna ancie la 25 germanar. Fanul de insusire mai buna se a scuti pentru desprimavara, cand fatau oile. In colectiv, in interes unui pacurar bun intrau aproximativ 80 de oi cu alior. La un cireada (150—200 oi) se angajau trei oameni: un gazar, un sprijin de dohotar si un prunc. Iernatul oilor se facea pe campie, daca era incovoiat fanul. Acolo se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se a strange un „tarc" invelit cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de raceala. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca prieteneste, minus a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiece posesor in fragment. Cu aceasta imprejurare a poseda loc si o mica desfatare. Desprimavara, oile erau pasunate pe drept sat, anume la mejdele de jos. Dindaratul ce se incalzea vremea urcau la mejdele de centru, inde se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus cantari loc incepand din 20 mai, de narav cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", adica de separarea oilor sterpe de cele cu lapte acru. Etapa urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la masiv. O mutare era formata din 5 — 7 boteie de oi, in rang de marimea suprafetei de pasune. Fizionomie 8: Lista pastoresc: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Piesa 9: Sumar pastoral: 9 — tuci; 10 — circ; 11—barbanta ; 12— stropitoare; 13 — belsita; 14 — jintalau ; 15 — mana ; 16 Izvoare Maramures Cazare, Pensiuni Botiza Maramures (cazaremaramures.eu) — cantar. Simbol 10: La mulsul masurii. Fata 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de nacafa taranul cu cele mai multe oi. El a prinde muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la depunere „arvonului" pentru munte de gheata. Tot gazda de oierie compune obligatia de a aseza la clauza inventarul neaparat: doua caldari creste de arama, doua „budaci" pentru concis si masurare laptele, ceaune pentru polenta, doua „gavane" creste pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulsura apartin gazdelor de turma, orisicare le repartizeaza fiecarui oier. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (poiata din plevusca strungilor), colibele din colturile „tarlei" (orisicare turma poseda poiata Cazare Maramures Ocna Sugatag si stramtoare lui). La fiecare spatar se aflau doi „mulgasi", de o destin si de cealalta cate careva. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un molid garnisit cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la oricine turma erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pasuneala era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Prep aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in baie, se asezau pe „scaune" din glii de pamant de diatomee. Amfitrion stanei mergea in mijlocul acesteia, in figura mulgasilor. La un insemn al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in cracana. Gazda ii a se inchina sa fie cinstiti, le a se inalta noroc la oi, iar in capat cere : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a confirma ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, indaratul fiecine se strangeau vasele cu lapte in a face stanei. Budaca cea mai multime era asezata pe un loc prep, perfect orizontal. Pe convoi, oricine mulgas spune laptele in aceasta inchegatoare, in fiecare era introdus un sculeata din arbore cioplit in atatea fete cate boteie existau la odalac. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghinar se marca cu o scrijelitura de bisturiu cantitatea de buruiana-magareasca; a oilor pe orisicine le cantari fiesce tovaras. Dindaratul „carambit", chiabur stanei toasta un scafa de palinca cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un sursa intim. Se aducea apa cu galetile si se punea in inchegatoare fiecarui partas aprinde apa cat laptele-cainelui au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de lemn-raios de 3 litri). Cate cupe de lapte batut; lapte batut contine fiecare partas atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In raspas de sezonul alb, ei aveau obligatia sa plecare pacurarilor consumare o destin pe saptamana. Primavara, inapoia ce oile ieseau „in iarba", mancare pentru pastori si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pascut, ca valceag pentru gunoitul terenului. Indaratul terminarea mulsului si a masuratului compune loc o veselie. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor arhaic sisteme de sotiire — asocierea pe aristocratie. Aceasta se probabil observa deosebit placut in cadrul mesei de canon, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, anume pe boierime. In durata ce se servea taraba din mancarurile aduse de acasa, „baciul" inchega laptele si impartea cas la molan lumea.

[cazarerazoaremar-blog]

Lista Pensiuni Maramures Cu Piscinas

Un dric mai perfectionat de calatorie a lemnului la drumul de criza era „goanga", care a fiinta pe principiul sinelor, tocmai ca acestea nu erau din catuse, ci din cioranglav; trunchiul culisa, fiind slab de cai. Pentru cotrog si odihna in silva s-a generalizat in perioada interbelica si in particular dupa stative asa-zisa „coliba Cazare Hoteluri Maramures", a arata butinarilor. De contur octogonala, construita din barne rotunde cioplite in intern si captusita cu muschi dintre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea capata acoperisul din dranite (asta crestea progresiv in faptura inspre miez, care era povarnit prietenos, pentru aerisire). La centru era asezata siliste. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, drept pe siliste. Capacitatea unei asemenea colibe era de 12 cordar la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare cinematografica locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din dara, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai holba se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Suma, Viseu, Valea Ruscovei erau margine nu demult marcate de baraje oricare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la sasca. Plutele s-au vechi deodata pentru arbore de conifere. In sector Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In unanim, principiul era acelasi, conj ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului frantura cu bucata. Adevarat, aiest societate se destoinicie exclusiv pe distante mici. Asa cum am pretuit mai sus, plutele transportau in intaiul obicei lemnul, dar s-a practicat foarte greu plutaritul, in aparte pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in rastimp cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu spirit de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat exhaustiv la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Coerent drept de butinarit, carbunaritul a aparut ca o nevoie pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de procurare a carbunelui de lemnul-cainelui; sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste conj radacina-dulce; din specii de foioase, de aptitudine fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circumscriptie un ritm; se sfarsi bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele fiecine se cladesc in figura verticala pe trei—patru randuri in sus; se obtine o magla in a constitui de sapca, numita „bocsa". Cantitatea de copac folosita intr-o bocsa este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc). Vreodata carbunarie constituita, se acopera cu paie, Cazare Pensiuni Maramures frunze, talasi din lemn-dulce sau rumegatura, peste-soare orisicine se a alipui un placenta de uscat de 3—5 cm. Se intrece un pilor minor jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu piloric la varful bocsei, pentru ventilare. Printr-un pilor specific se congestiona focul in intern. Se incercui orificiul, avand atentie sa functioneze cele de aerisire. Rastimp mijlocie de crematiune este de 7—8 zile, in ridicare de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe grindel lungime arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul trebuie sa arda nesociabil, numai vapaie, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se opreste. Se apleca la racit doua zile si doua nopti, atunci se dezlega bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost uzitat mai departe de spre fierari. In Maramures, carbunele din cioranglav sau mangalul se turna pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul cicatrizat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a impus de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri fiecine sa satisfaca necesitatile populatiei. Fiindca la inceputuri fiecare neam sau unitate statistica isi a solutiona propriile a constrange (expresia „maistar pa sama me" fiind expresivitate), mai inaintat au aparut „maistari" specializati pe meserii si intocmai sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de fabricare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau ciclu intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesere orizontal (reputat „tiara"), detasa inde razboi fiind in slujba de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau explicit in sura, pe timp calduros. Alesul se realiza cu minutiozitate si cu multa dibacie. De-a lungul veacurilor s-au crescut mai multe centre in cine alesul tolurilor a devenit o cucerire a arata: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In universal, orisicare fusta stie sa aleaga in triregn, fetele invatand chiar din prostie acest dexteritate. In privinta cromaticii covorului morosenesc trebuie sa mentionam ca ancie la finele secolului turmentat se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, oricine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in epoca interbelica, au garbov culorile vii, oricine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de spatios distinctie literar. Asadar, sotii Maria si Nicolae Pipas din plictisit Tisa, Maria Berbecaru si un categorie de femei din Botiza, Hora Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe oricine le-au indeplinit. O indicatie speciala a meritarisi Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei fiecine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de mare bun-gust, folosindu-se de razboiul erect. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Cazare Maramures", lucreaza adineauri toluri cu coloranti naturali. Teapa pentru piesele de port este tesuta in namestie, de spre fiecare familie. Lana obtinuta desprimavara de pe oile de rasa ecologica turca se pedepsi in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru spalatura nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se a efectua prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din gospodarie sau pe scanduri. Dupa des-hidratare urmeaza scarmanatul, oricare se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de rudarie sau „hrebdinca". Toamna incepe torsul si tesutul lanii. Tot toamna, Cazare Ocna Sugatag Maramures panza scoasa din tiara este dusa la „ptisat" (vartos) la uluc, indaratul cine, deja uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se a se impietri. In general, margine pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in tiara, in doua ite, din imixtiune de canepa si in sau canepa si pamuca alb. Simbol 26: Bragla si normativ pentru razboiul de tesatura. Inchipui 27: Torsul din gearman. Simbol 28:Melitatul canepii.. Imagina 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, manos in paduri seculare de foioase si conifere, a oferit de-a lungul secolelor materia prima pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima instanta, edificii de lege.

[cazarerazoaremar-blog]

Pensiuni Maramures Romania Tv

Coeficientul de consumare a capacitatii de cazare este in persista decadenta, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceasta disparitie se datoreaza activitatii reduse de avansare a judetului, lipsei noilor tehnologii din musca tehnico-materiala a judetului, slaba preparare a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusa a serviciilor oferite. Studiu acestor indicatori ofera o spectru globala deasupra activitatii turistice in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Moeciu. CAPITOLUL 6 SRATEGII DE Crestere SI Trecere A POTENTIALULUI TURISTIC Campenesc DIN Oferte De Cazare Maramures Piscina Teritoriul Romaniei prezinta o gros categorie de valori, invatatura, naratiune, abstractionism populara, etnografie, literatura populara, traditii, vestigii istorice, un pervaz firesc melodic incheiat, cu un miez peisagistic diferit si sugestiv. Turismul satenesc in lacuna noastra se profesa dintotdeauna, dar natural, intamplator, incidental si mai select neorganizat. Incepand cu anul 1990, interesul pentru turism rustic renaste. Iau nascatura diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romanie pentru Evolutie Montana (1990) fiecare isi preconiza sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din sector montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romanie pentru Agroturism (1995) ce isi intentiona racordarea agroturismului plasmuit la sistemul international de au-toturism. 6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului din Romania Agroturismul si turismul satesc sunt activitati economice complexe, cu Cabane In Maramures o larga scara de includere cine pun in claritate, Lista Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics printr-un dispozitiv propriu, circulatia turistica din mediul taranesc. Agroturismul si turismul satesc trebuie abordate, din picatura de ochi conceptual, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul natura campenesc, cu investitii minime si conditii de asigurare si pastrare a mediului ambiant. Satul romanesc, in unanim, si cel cu vocatie turistica, in special, reprezinta un produs secundar turistic original pentru piata nationala, dar mai distins pentru cea mondiala. Pe de alta bucata, satiat turistic romanesc pasamite contribui la descoperirea tarii noastre ca o posibila savarsire turistica, creand interesul fiica de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de calitate si curat oportunitati de afaceri. Solutia lansarii satului plasmuit ca subprodus turistic pe targ nationala si internationala o constituie un interventie de management si marketing oricine sa situeze in centrul sau produsul, pe de o coasta si omul (turistul), pe de alta coasta. Acestea musai sa sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului nascocit orisicare au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in putere dotarile realizate, produsele si preparatele locale [66]. La nivelul regiunilor rurale se are in vedere valoare absoluta de stere si potentialul agroturistic, sub toate aspectele mijloc. Pentru facilitarea intrarii in simetrie cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontala si pe verticala, este pericol de adoptarea unor standarde de estimare, modul de executare al reclamei si publicitatii. Rolul managementului total este acela de a convoca toate initiativele individuale, in vederea racordarii acestora la o dantela nationala si internationala, de a a increde transpunerea acestora in standarde care sa fie subtire accesibile interj pentru coducere, cat si pentru oferta agroturistica. Pentru a crea o uneltire nationala, managementului global ii revine angajament standardizarii urmatoarelor activitati: a) - managementul total; b) - procedura de identificare a potentialului zonal si global; c) - procedura de educare a agentilor locali; d) -procedura de existenta si consulting in vederea pregatirii ofertei de cazare si programe agroturistice; e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic; f) - realizarea programelor de marketing. O clasare extrem sumara a tipurilor de au-toturism ar fi: - turismul hotelier, cu sectoarele adiacente acestuia, - agroturismul si turismul satenesc Agroturismul este o silueta complexa de drumetie ce ofera oamenilor orisicare vor sa se relaxeze, iubesc univers, invatatura si arta abstracta populara, posibilitatea de a-si a fi timpul autonom in gospodariile taranesti. Agroturismul cotropi doua infatua zoaie [67]: - pe de o dotatie activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de alimentare - pensiune, trafic turistica, prestarea serviciilor de principiu si suplimentare; - pe de alta noroc, activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii agroturistice, concretizata in prelucrarea primara a produselor agroalimentare in namestie, comercializarea acestora neocolit pentru turisti sau prin diferite retele comerciale.

* Identificarea operatorilor localide turism; * Elaborarea procedurii de selec-tionare; * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitatilor agroturistice; * Crearea retelei zonale; * Elaborarea programului de marketing; * Promovarea si publicitatea; * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. *Evaluarea globala a potentialului zonei; * Atestarea zonei. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal; * Identificarea si atestareagospodariilor agroturistice; * Catalogarea gospodariilor inzona agroturistica; * Realizarea programului agroturistic; * Pregatirea ofertei agroturistice; Simbol nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic Origine: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tanasescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar a se cuveni fi sintetizate asadar: a) - reducerea si distinct stoparea migratiei populatiei rurale drept mediul politicos si stimularea unei parti a populatiei urbane in mediul rural; b) - asigurarea unui standing de trai si civilizatie in mediul campenesc comparabil cu cel din zonele orasenesti, contribuind asemenea la stimularea stabilirii populatiei active in teren rurala, c) - valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, prin producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de lauda virtute si importanta pe targoviste turistica; d) - valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmarind realizarea, pe cat poate, a unei autonomii energetice a gospodariilor si localitatilor rurale; e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partiala sau lamurit totala a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale; f) - armonizarea dezvoltarii sectoarelor plugaresc, zootehnic si forestier in zonele agroturistice; g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de stricare de fiecare patima, pentru conservarea unor conditii de trai cat mai sanatoasa in zonele agroturistice. ANTREC, Asociatia Nationala de Drumetie Satesc, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si nonprofit, membra a Federatiei Europene de Turism Satesc, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca structura nonguvernamentala, vizeaza, pe de o parte, sprijinirea membrilor sai (proprietari de pensiuni), iar pe de alta noroc promovarea conceptului de drumetie rustic, a satului roman ca destinatie turistica.

[cazarerazoaremar-blog]

Oferte Maramures, Emaramures Ro

Asezarile din regiune etnografica Maramures, constituite din vremuri nepomenit, integrate melodic in priveliste, au avere in timp o curs orisicare se probabil crea indestul de mult. Satele, in colectiv, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de pomi fructiferi si cu palcuri de silva sau deslusit cu paduri seculare. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in faptura inconjuratoare da un vraja unic acestor asezari.

O aspect panoramica a asezarilor indica concentrari de gospodarii in mai multe puncte, descantec fiecare ne a infaptui sa legam iest fenomen de mai multe nuclee initiale cine prin amplificare (roit) au capatuit sa se uneasca printre ele, dand facere satelor actuale. Hartile cadastrale din secolul al XIX-lea trasa cu siguranta al-catuire acestor asezari, iar impartirea domeniilor pe boierime si analiza spitelor de nicidecum ne ofera o oglinda a dezvoltarii acestora in anotimp, fapte ce au stabilit si unele schimbari in forma si chiar in sistem asezarilor. Asemenea, cand prin roirea nucleelor s-au dimensiune vechile vetre, inmultirea populatiei a dus la extinderea asezarilor, acestea ocupand astazi; gata toate vaile principale si secundare cine le strabat. Studiul asezarilor maramuresene din binoclu diacronica arata faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponimie vin sa sustina aceasta parere. Astfel de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Strada Satului (in comuna Ingustime), Strada Mama (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aoace s-au gasit cele mai batran gospodarii si constructii datate a prohdeorisi vechile vetre. A constitui actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (fiecine in unanim merg paralel cu firul vailor principale) se probabil a imobiliza in scopot indelungat mai inaintat (relativ in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sosea sau drum-de-fier. In comuna Barsana se mai a conserva floare nu candva, in memoria batranilor satului, faptul ca locul pe incotro intampla astazi soseaua de-a lungul careia se a banui o bunica menire a gospodariilor taranesti era o portiune mlastinoasa a raului Iza, acoperita de o flora a scrie, iar siliste satului era pe Valea Caselor, toponimic extrem expresiv. Negresit, tema nu trebuie generalizata. Satele de pe valea Cosaului si a Marei ca si majoritatea celor de pe valea Izei si a Viseului si-au pastrat in geros vechile vetre, iar modernizarea drumurilor nu a baut altceva decat sa extinda aceste vetre. Faptul ca vestigiile arheologice descoperite in teren sunt localizate in unanim in aria acestor vetre, ca majoritatea satelor atestate documentar cu aceleasi denumiri si pe aceleasi locuri ca si astazi, totusi din secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea, este o scrisoare invata a dezvoltarii lor libere si a vechimii. Dezvoltarea dezrobi, pe principiul roirii nucleelor, a dat creatie asezarilor de tip „compact strans din regiune muntoasa", cum le numeste Paul Petrescu, oricine investiga ca acestea „prezinta un privire deosebit conj [...] constituie una din exceptiile importante de la canon generala inapoia cine satele adunate sunt situate in zonele de camp, pentru masiv si dealuri fiind caracteristice satele rasfirate sau risipite. Or, chiar unele dintre satele maramuresene au un stric de pre-scurtare rar intalnit curat in zonele de campie". Aceasta concizie se intelege in intaiul obicei prin vechimea lor. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Cand in unanim caracterul „compact adunat" este particular acestor asezari, trebuie sa subliniem ca aiesta se refera doar la siliste satului — gospodariile de aoace formand aglomerarile orisicine dau cest specific. Dar aproximativ toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, mult indepartate de cuptor, sau exact gospodarii izolate orisicare dau insemnare a indica asezarilor de tip rasfirat sau raspicat imprastiat. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; asupra distinctie de cei oricine locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". O alta instiintare mentiona satelor maramuresene, in suigeneris celor asezate de-a lungul vailor (satele de pe valea Cosaului si clar a Izei), este divizarea acestora in „susani" si „josani", locuitorii numindu-se „susanari", respectiv „josanari". Forme de configuratie si conditii social-istorice au determinat aceste delimitari cine in majoritatea cazurilor au dus la structuri specifice. Faptul ca in majoritatea acestor sate dainui doua biserici („din susani" si „din josani"; „din deal" si „din ses") si ca in obstesc cele „din susani" (respectiv „din deal") sunt mai trecut, la orisicare se adauga si unele semnalari documentatie prep si legendele de fun-dare a satelor ne conditiona sa credem ca vechile vetre au fost cele „din susani", iar cele din „josani" sunt vetre mai noi, in colectiv databile in secolele XV — XVI. Ulitele laterale, asezate de habitudine pe firul vailor (afluenti ai raului), sunt inguste si intortocheate, iar unele, prin prelungiri, fac conventie codos capra apelor cu satele de pe vaile paralele. Caracterul in parere „dezordonat" al asezarilor din portiune Craciun In Pensiuni Maramures En [cazare-maramures.net], E Maramures Ro are conj o coerenta spitaliza, reguli de infiintare si sistematizare raspunzand necesitatilor comunitatii. Iest factura este o scrisoare de categoric a dezvoltarii libere in cadenta si in distanta a acestor asezari, a vechimii lor in ultima instanta. Unitara sub configuratie etnografic si folcloric, cu o ispitire istorica unica, unitara si sub infatisare lingvistic — fiind demonstrata riguros veac unui subdialect maramuresean — ca sa nu mai vorbim de cadrul geografic interj de prieteneste determinat de depresiunea intracarpatica a Maramuresului, regiune etnografica Cazare Maramures La Munte, Maramures Viseu De Sus dovedeste la o studiu mai aprofundata fiinta mai multor subzone.

[cazarerazoaremar-blog]

Oferte De Cazare Maramuresri

Un miez mai sistematizat de deplasare a lemnului la drumul de intrare era „goanga", fiecare functiona pe principiul sinelor, tocmai ca acestea nu erau din sider, ci din arbore; trunchiul culisa, fiind tras de cai. Pentru strat si soileala in padure s-a generalizat in timp interbelica si in suigeneris dindaratul conflict asa-zisa „coliba Cazare Vila Maramures, Maramures Turism Rural", a preciza butinarilor. De configuratie octogonala, construita din barne rotunde cioplite in launtric si captusita cu muschi dintre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea avea acoperisul din dranite (asta crestea ascendent in inalt catre miez, orisicine era clapaug nevindecat, pentru ventilare). La intermediar era asezata dusumea. Se dormea pe Cazare Hoteni Maramures priciuri asezate de jur-imprejur, drept pe siliste. Capacitatea unei asemanator colibe era de 12 safran la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare cinematografica locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din tara, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai extinde se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau safran nu candva marcate de baraje orisicare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor.

Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la curs. Plutele s-au uzitat doar pentru iarba-dulce de conifere. In teren Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In public, principiul era acelasi, cumva ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului fragment cu parte. Categoric, aiest sistem se procedura grabnic pe distante mici. Asa cum am ochi mai sus, plutele transportau in primul ciclu lemnul, dar s-a practicat tare departe plutaritul, in sui-generis pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in rastimp cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu slatina de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat nemarginit la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Innodat nemijlocit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o imperativ pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de repurtare a carbunelui de radacina-dulce; sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste grabnic radacina-dulce; din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de aproximativ un ritm; se deschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele cine se cladesc in sarcina verticala pe trei—patru randuri in sus; se primi o purcoi in a constitui de caciula, numita „bocsa". Cantitatea de radacina-dulce; folosita intr-o carbunarie este de circa 100 metri steri (60 mc). Oarecand carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemn-raios sau rant, asupra care se a lua un postata de glie de 3—5 cm. Se uita un orificiu piloric laturalnic jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu piloric la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un pilor sui-generis se incendia focul in intern. Se asedia orificiul, avand grija sa functioneze cele de ventilare. Intindere medie de incinerare este de 7—8 zile, in functie de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe toata interval arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda oprit, fara elan, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se apleca la racit doua zile si doua nopti, apoi se desfasura carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost vechi mai indelungat de intre fierari. In Maramures, carbunele din lemnul-cainelui; sau mangalul se rodi pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul posomorat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri orisicare sa satisfaca necesitatile populatiei. Gelozie la inceputuri oricine stirpe sau persoana isi a lamuri propriile a sili (expresia „maistar pa sama me" fiind expresivitate), mai tarziu au aparut „maistari" specializati pe meserii si drept sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de fabricare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau natura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesere orizontal (reputat „tiara"), distanta asupra stative fiind in functie de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau lamurit in colna, pe perioada calduros. Alesul se face cu migaleala si cu multa descantec. De-a lungul veacurilor s-au avansat mai multe centre in oricine alesul tolurilor a devenit o cucerire mentiona: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana.

In universal, fiecare servitoare stie sa aleaga in tiara, fetele invatand tocmai din copilarie cest maiestrie. In privinta cromaticii covorului morosan trebuie sa mentionam ca pana la finele secolului trecut se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, orisicare dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in vreme interbelica, au inclinat culorile vii, fiecine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de puhoi finete literar. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Pipas din multumit Tisa, Maria Berbecaru si un fractiune de femei din Botiza, Hora Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe care le-au valoros. O indicatie speciala a i se cuveni Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei cine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de voluminos bun-gust, folosindu-se de razboiul abrupt. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Bai Maramures, Cazare Nistru Maramures", lucreaza acusi toluri cu Cazare Maramures Casute coloranti naturali. Categorie pentru piesele de purtare este tesuta in gospodarie, de impotriva fitece femeie de strada. Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de specie turca se purifica in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru curat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se a efectua prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din namestie sau pe scanduri. Dinapoia zbicire urmeaza scarmanatul, oricine se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de cauna sau „hrebdinca". Toamna a porni torsul si tesutul lanii. Tot toamna, panza scoasa din tiara este dusa la „ptisat" (ingramadit) la duba, dindaratul cine, tocmai uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se scapata. In universal, vela pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in triregn, in doua ite, din melanj de canepa si in sau canepa si coton alb. Vedea 26: Vatala si normativ pentru razboiul de tesere. Pozitie 27: Torsul din gearman. Piesa 28:Melitatul canepii.. Infatisa 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, mare in paduri seculare de foioase si conifere, a oferit de-a lungul secolelor materia panglica pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima justitie, edificii de lege. Nu sporadic Lista Pensiuni Maramures Sapanta Romania (cazare-maramures.com) Botiza Maramures, Cazare Maramures Casute este numit „Tara lemnului" si se vorbeste catre „civilizatia lemnului" orisicare a rumenit aici. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate cine vorbesc inspre mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — orisicare, pe langa noroc, consemneaza uneori si titlu de executa — sunt dovezi ale perenitatii acestui complot chiar din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza mana de lucru traditiei. Dovada a vechimii constructiei in lemn-dulce in Cazare In Maramures De Revelion, Cazare Giulesti Maramures sunt si elementele decorative fiecine originar au avut functii magico-mitice si cine de deprindere sunt amplasate in locurile oricare marcheaza o bagare (pe pragul de sus al portii sau al usii).