Tumgik
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Moment de liniște
Am puține momente de liniște in viată, am avut unul azi, profit, nu știu cat o sa țină...
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Încerc
O sa merg si o sa ii înfrunt...oricât de frica mi-ar fii.
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
O aud
O aud pe femeia care mi-a dat viată cum vorbește despre mine de parcă nu sunt copilul ei... Totuși cred că singura rezolvate e să plec definitiv... Dar unde? Nu am pe nimeni...
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Simt
Parcă simt cum se apropie pericolul,îl simt, si se apropie repede... Îmi bate inima foarte tare, ajutor? Nu am pe nimeni, la cine să cer ajutor? Am să stau și am să îndur.
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Presimțire
Am așa o presimțire proastă,sper că inima mea să greșească de data asta...
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Singurătatea ajută .
Acum câteva ore simțeam că vreau să mor,acum sunt mai bine. Am stat in liniște, împreună cu lucrurile care îmi plac, care mă liniștesc. Eu trebuie să îmi găsesc alt refugiu, brațele mamei mele sunt o capcană pentru mine, oh cât vreau sa am o mama care să mă i-a în brațe să îmi spună că totul va trece. Am o mama care se uita cu ură la mine și care zice ca eu sunt motivul pentru care ea nu e fericită.. Știi cât doare sa auzi asta din gura mamei tale? Probabil că nu... Totuși știu ca mai sunt si alte persoane care trec prin ceva asemănător cu mine, mă întreb, oare de ce ne-am născut, chiar avem ceva de dus la capăt? Sau poate ne-am născut ca sa ne protejam intre noi...cine știe, sper doar că în viitorul apropiat să aflu care e menirea mea pe acest Pământ pentru că în momentul de față simt ca m-am născut fără motiv... O să mai stau așa în singurătatea mea, mă ajută deocamdată.
0 notes
ganduriconfuze-blog · 8 years
Text
Fără iubire,fără nimic...
Simt că dacă nu scriu aici o voi lua razna și nu știu cât o să mai țin în mine, familia mea e indiferentă cu privire la mine, vreau atât de mult să plec, să scap de străina mea familie, care îmi reproșează fiecare bucățica de pâine pe care o mănânc doar pentru a supraviețui, nici nu știu dacă are o logică tot ce scriu aici sau cum o sa văd lucrurile în viitor dar acum asta simt, simt că familia mea nu mea iubește, simt că sunt vitreg/vitregă, mă simt confuză /confuz, mă simt rănită /rănit pentru ca nu am primit niciodată iubirea data de familie, de mamă, de tata, de bunici, de nimeni, ma simt singură \ singur într-o lume atât de mare și singura soluție la care sper e iubirea de la "sufletul pereche" dacă exista așa ceva, pentru că încep să îmi pierd orice speranță...
0 notes