sunkissed-dew-drop

[sunkissed-dew-drop]

Oglinzi

Mi-aș fi dorit să nu fii fost in viata ta un simplu călător,

o frunza-n vant, un fir de praf in zbor.

Mi-aș fi dorit sa nu fii fost reflectia defecta din oglinda,

Nici a victimizării regină.

Stii, mi-a ramas totul pe retina,

fiecare gest si fiecare cuvant;

Mai, 22, inca te am in gand.

Spune-mi tu, care îmi mai e scopul,

Cand umbre apar și-ti anihileaza norocul,

Cand apar gemenii și rămâi fără rost,

Cand se intoarce fața cealaltă a cărții

Și te spargi în bucăți.

Ia-ma de mână să transformăm oglinda

In fire de praf, in frunze-n vant, in simple cioburi călătoare.

Ia-ma de mână și ridica-ma-n aer,

Ridica-ma spre cer si spune-mi ca n-a fost o clipă trecătoare.

[sunkissed-dew-drop]

Eternitate

Ne mai rămâne un vis,

Ne mai rămâne un cânt.

Ne mai rămâne un strop de timp

Si-un vesnic gând.

Eu nu regret nimic

Și nici nu-mi pare rău.

Eu te voi iubi

Chiar și-n cei mai grei timpi

Ai tai.

Cu ardoare as fi vrut

Să te strâng la piept,

Să fiu a ta mereu,

Veșnic, la bine și la greu.

Timpul se scurge

Și dorul mă apasă.

In curând ne vom pierde,

In curând ne vom duce.

Clipele ne sunt numărate,

Dar noi ne-afundam in uitare.

E ca un urlet ce se stinge pe parcurs,

Un gol pierdut adânc în mare...

Și totuși simți racoarea serii ce-ți trece pe obraji, când te plimbi gânditor pe poteci ninse de vremi.

Și zâmbești.

Te oprești din ropotul de gânduri și zâmbești.

Și realizezi cat de prețioase au fost acele clipe

Și ce ai simțit.

...Ne mai rămâne un vis,

Ne mai rămâne un cânt,

Dar nu și un strop de timp,

Ci o veșnică iubire, un infinit gând.

[sunkissed-dew-drop]

Abis

Gânduri vin,

Gânduri pleacă și se-ntorc.

Totul trece și dispare in apus,

Înecat în mare, transformat

In suflul lin de vânt,

In calde mreje dulci.

Răsare luna,

Stele cad.

Raze se-impletesc in ramuri,

Dansând ca umbrele a doi.

Mai dă-mi o clipă și-o fărâmă,

Un strop de viață și-un vers de cânt,

Mai dă-mi o șoaptă,

In lumină

Să pot să-mi iau un rămas-bun.

Să plec cu păsările in zbor.

Să fiu eu, în sfârșit,

Să fiu eu

Și să nu-mi mai fie dor.

[sunkissed-dew-drop]

Zbor

Metamorfoze și umbre,

Oaze și lumini trandafirii.

Apusuri și culori.

Nori.

Nori de ploaie, nori de simțăminte,

Nori și păsări călătoare.

În zborul ce vine și-n zborul ce pleacă.

Pesemne,

În bătăi aprige de aripi,

În promisiuni și vise ce nu și le încalcă.

Surâde ea, surâzi și tu.

Altminteri,

Vei dori să zbori și tu.

E ca o încleștare

Ori ca un val ce se pierde aievea-n mare?

Tăceri.

Tăceri surde și-nvolburate,

Taine prelungi și veșnic căutate,

În iarbă, printre flori, ori în sărutări curate.

Inimă, încontro te-ascunzi?

Ce gând răzleț te paște și ce șoapte timizi

Te-adulmecă,

Strivind.

Și ultimul vis,

Și ultimul zbor.

[sunkissed-dew-drop]

Suflu

Curg șiraguri din potir,

Curg alene; și se-așază peste-un vechi șir de zefir.

Te lași condus de vecinicile stele

În liniștea nopții târzii,

Te strecori prin răcoarea lunii arămii

Și simți prin vene tot ce-a apus

Devreme, în întuneric, tot ce e dus.

Tot ce e dus și... nu va mai fi.

Acum.

atunci, nicicând.

S-asculți ropotul de ploaie la marginea satului

Și frunzele trosnind sub tălpile goale.

Veșnicia e alături, sub stropi de soare și de gând,

Cu miros de tine, în suflul cald de vânt.

[sunkissed-dew-drop]

Păstrează-ți mereu un ton cât se poate de calm în orice situație, dar să nu te complaci, să nu accepți orice fel de mizerie din partea cuiva.

Atunci când vezi că lucrurile ajung să se îndrepte spre o pistă greșită, îndepărtează-te.

Când vezi că lucrurile ies din sfera bunului simț, îndepărtează-te.

Prostia pot s-o tolerez. Nimeni nu se naște învățat. Fiecare avem un alt coeficient de inteligență. Uneori nu e vorba de prostie, ci despre o judecată diferită și dăunătoare. Alteori e vorba de alte priorități sau mentalități.

Dar nesimțirea și ipocrizia nu le pot tolera.

[sunkissed-dew-drop]

Ajungi într-un final să înțelegi că uneori e mai bine să nu ceri explicații, să forțezi un om să te lămurească de ce a plecat.

Uneori poate că intervin atât de multe lucruri, încât omul de lângă tine se va simți copleșit, iar atunci când paharul ajunge să se umple, va fi inevitabilă plecarea sa.

Și poate că, de cele mai multe ori, acele impedimente nici nu ar putea fi aduse la lumină de persoana respectivă. Poate că sunt atât de multe și aparent atat de imposibil de rezolvat, încât nici că ar mai avea sens o discuție, o clarificare.

Oamenii pur și simplu trebuie să-i lase pe ceilalți să plece. În orice situație e nevoie să lupți, în funcție de motivația pe care o ai, dar trebuie să fii conștient că acceptarea, înțelegerea, înțelepciunea și oferirea libertății sunt cruciale. În orice tip de la relație.

[sunkissed-dew-drop]

Uneori vine un timp în care îți dorești să faci o curățenie generală în viața ta.

Uneori, simți că pentru a putea merge mai departe în viață și pentru a-ți păstra starea de sănătate și de fericire e nevoie să lași în urmă persoane, lucruri, obiceiuri.

Uneori, consideri că cea mai bună decizie pe care o poți lua este să pui punct.

[sunkissed-dew-drop]

Nu mai vreau ca starea mea emoțională și mentală să depindă de acțiunile sau inacțiunile unei persoane.

Nu mai vreau ca dispoziția mea să fie influențată de ceea ce îmi spune sau de ceea ce nu-mi spune o persoană.

Refuz să mai rămân prizonieră în închisorile minții.

Refuz să mă mai gândesc la un viitor alături de cineva.

[sunkissed-dew-drop]

Sunt într-o perioadă în care simt oamenii. Le simt fățărnicia, egoismul, neseriozitatea, nesimțirea, inconștiența, nepăsarea. Le simt interesele și șmecheriile, le simt răutatea.

Le simt pe toate și mai mult decât atât, reflectez zilnic și îmi creez anumite mecanisme de autoapărare. Îmi spun ce n-ar mai fi bine să fac și ce ar fi mai potrivit să aleg.

Sunt într-o perioadă în care simt oamenii; într-o perioadă în care îmi învăț lecțiile pe propria piele. Observ zilnic lucruri, obiceiuri și comportamente, conduite și sentimente. Le simt pe toate și simt să le scot din mintea mea.

[sunkissed-dew-drop]

Amintiri de altadata

Iubirea-i freamatul de frunze

Ce se topeste-n pasii grei,

E-un zumzet lin si cald de vara,

E-un parfum vesnic de tei.

E acel cantec bland de-odinioara,

Ce-l auzi in luna lui cuptor 

Pe-un camp verde, scaldat in roua,

Ori in seri pline de dor.

Cand el sub stele, te cuprinde

Ranile, de indata-s stinse,

Caci ea te poarta vesnic, vesnic,

Pe taramuri scrise-n vise.

[sunkissed-dew-drop]

In viata trebuie sa fii demn, indiferent de greselile pe care le cari in spate. Sa stii sa iti duci cu demnitate pacatele, sa nu dai vina pe nimeni pt propriile greseli si sa ti le asumi.

[sunkissed-dew-drop]

Apusuri reci

In apusurile reci

Canta odata cucul.

Prin parfum de tei si lilieci

Ne plimbam adesea pe sub nucul

Ce tarziu am aflat ca ne spune povesti.

Iubirea se stingea in picurile reci,

Lacrimile se scurgeau in suspine amare

Pe obrajii tai vantul adia cu atingeri seci

Urmand a se sparge in soapte liniare,

In fantani oglindindu-se-n luna amara.

In suflet mi-e plin de suspin si ocara,

Pasesc timid pe verzile poteci,

Te-astept, iubite, vina-mi

in apusurile reci.

[sunkissed-dew-drop]

Intr-un articol se sustinea faptul ca barbatii, chiar daca folosesc cuvinte "dulci" atunci discuta cu o femeie, nu reprezinta nimic pentru ei. Si ca aceste manifestari ar fi doar pe fondul hormonilor.

In situatia de fata ar trebui sa astepti 1000 de ani sa il testezi, sa vezi in continuare ce intentii are? Sau mai bine il respingi de la inceput? Sau astepti sa o faca el, la un moment dat? Dar daca iti place de el?! Ce faci?

La un moment dat lucrurile se vor lamuri, nu? Cum? Hormonii vor disparea? Nu? Atunci cum separi treburile? Cum stii cand face sau spune ceva din cauza hormonilor si cand nu?

[sunkissed-dew-drop]

Lupta

In iubire nimic nu e imposibil.

Uneori, judecam anumite lucruri intr-o maniera prea brutala. Uneori, alungam oameni din viata noastra pentru motive ce tin strict de ratiune. Ii dam la o parte pentru ca stim ca ceva anume nu e in regula, ori ca nu putem trece cu vederea. In majoritatea cazurilor, facem alegerea potrivita.

Insa, cateodata, lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Ii alungam, mintea ne devine multumita, dar... Inima? Ea ce face? Sufera? Simti ca in ciuda tuturor motivelor si neajunsurilor pe care le are acel om, e ceva acolo ce te face sa te tot gandesti la el, sa-ti fie dor si sa vrei cu ardoare sa fii langa el. Oare acest sentiment cum se numeste? Iubire? Fii serios, nu e chip. Alegerea pe care am facut-o, faptul ca l-am parasit a fost exact ce trebuia sa fac.

Dar nu... Nu, nu, nu. Nu e bine. Simti ca nu poti. Simti ca innebunesti. Si totusi... Totusi te abti sa nu-i scrii. Te abti sa nu-i scrii ca il vrei inapoi si ca ai fost un absurd alungandu-l pe acel om, care poate te-a iubit si inca te mai iubeste si in clipa de fata. Poate ca...ar trebui sa te mai gandesti. Poate ca...uneori nu e prea tarziu. Prea tarziu va fi cand vei fi stiut ca nu mai poti sa faci nimic. Prea devreme nu exista.

[sunkissed-dew-drop]

Tinda dorului

Ieri suvoi de visare,

Azi nopti contropitoare,

Maine, va fi la fel,

Iubindu-l numai pe el

Si suferind de dor

Stand pe malul plopilor,

Cu cosite castanii

Si cu ochii verzulii,

Hai, iubite-mi vina,

Te-am visat pe tinda

Cum ma priveai mangaietor

Si-n brate ma strangeai de dor

Sub stelele mutite

De iubirea noastra infinita.

[sunkissed-dew-drop]

Focul

In ploaia marunta sta focul s-apuna,

In timp ce verdele irisilor tai ma inunda,

Ma spala, ma vindeca, ma intregesc,

O piatra pe inima se-aseaza ceresc

Si simt cum toata fiinta mea e-un dor,

Un dor de foc, un dor sfasietor.