#Pagini bizare

[rudyroth79]

Se apropie viitorul, se aude, se vede…

90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio. 20 de ani de restituiri: voci valoroase la microfon și înregistrări de patrimoniu, montări radiofonice de excepție, povești rostite cu har înainte de culcare, marea poezie în rostirea prețioasă a Poetului, cărți și hărți sonore, sonorul tradus în vizual, întâlniri peste timp între artiști și actori, între poeți și critici literari contemporani, înregistrări muzicale care au făcut istorie pe scenă, înregistrări noi pentru o fonotecă de mâine. Așa am putea rezuma, în câteva cuvinte, primii douăzeci de ani de viață ai Editurii Casa Radio, o instituție care este atentă, cu fiecare pas pe care îl face, la o altă viață, cea a Radioului public, a arhivelor sale scrise și sonore. O Editură orientată deopotrivă către trecutul și viitorul patrimoniului radiofonic.

Editura Casa Radio vă așteaptă la cea de-a XXV-a ediție a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, în perioada 14 – 18 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul Central Romexpo). Am pregătit pentru ascultătorii și cititorii noștri alături de noi titluri în colecțiile consacrate ale Editurii, o apariție hors collection, precum și o ediție aniversară de poezie.

În Colecția ”Biblioteca de Poezie Românească” vă propunem o apariție (carte+CD) în premieră semnată de Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”, ilustrată de Tudor Jebeleanu și prefațată de criticul literar Eugen Negrici. În aceeași colecție vă invităm să îl citiți și să îl (re)ascultați pe Nichita Stănescu, într-o nouă apariție, care pornește de la un bestseller al editurii. Este vorba despre o carte și 2 CD-uri ce conțin poeme rostite la Radio, alături de tablete și convorbiri radiofonice semnate de Nichita Stănescu: ”Cartea vorbită”. De asemenea, vă invităm la un triplu CD, o ediție aniversară ”Bacovia / Blaga / Botta” – poeme rostite la Radio, înregistrări istorice din Arhivele Radio România (1954 –1973) – prezentată de Bogdan Ghiu (”Mesajele secrete ale poeților”) și cu alte analize semnate de Simona Popescu, Dinu Flămând și Bogdan-Alexandru Stănescu.

În Colecția ”Teatru la microfon” vă invităm să ascultați și să citiți o carte cu CD absolut specială, care pornește de la Urmuz, acest ”premergător al revoltei literare universale”, cum îl numește Eugène Ionesco: ”Șambelan la viezuri”, o „fantezie radiofonică” semnată de Puşa Roth după urmuzienele ”Pagini bizare”. În Addenda: În Addenda: ”O istorie (foarte) urmuziană” de Costin Tuchilă. O ediție ilustrată de Daniel Ivașcu.

În Colecția ”Radio-Prichindel” vă invităm să ascultați, să citiți și să desenați, alături de Lebedele lui H.C. Andersen, Spărgătorul de nuci de E.T.A. Hoffmann, Familia Chiț-Chiț de Ion Pas. Dacă primele două titluri sunt ilustrate de Carmen Acsinte, șoriceii Chiț-Chiț și cântecele lor celebre sunt semnate grafic de Alexandru Ciubotariu.

În Colecția ”Noapte bună, copii!” vă propunem o săptămână de povești rostite seara de Sandu Sticlaru: șapte seri cu ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, un audiobook și un glosar de regionalisme pentru publicul contemporan.

În Colecția ”Ora veselă” am pregătit un nou titlu: ”La microfon… Vasile Tomazian”. Momente vesele din emisiunea ”La microfon satira și umorul”, 1959 – 1966, cu un studiu critic semnat de Florin Iaru.

Hors collection vă propunem o apariție cu totul ieșită din comun, o creație semnată de Alexandru Ciubotariu: ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect originală, însoţită de un CD cu trei rostiri ale poemului: una din Fonoteca Radio, alte două realizate cu ocazia acestei apariții (George Vraca, Ion Caramitru și Ada Condeescu).

Ne auzim și ne vedem la Gaudeamus!

După cum ştiţi, la Editura Casa Radio marile voci dau cortina la o parte…

Mai multe detalii despre fiecare titlu pe www.edituracasaradio.ro.

Programul lansărilor Editurii Casa Radio la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2018 (Pavilionul Central Romexpo, stand Radio România)

Vineri, 16 noiembrie

12.00 – 14.00

Cele mai noi apariții în Colecțiile „Radio-Prichindel” și „Noapte bună, copii!”

Atelier de poveşti & ilustrație de carte pentru copii. Cu participarea actriţei Alexandrina Halic şi a artiștilor Carmen Acsinte și Alexandru Ciubotariu.

E.T.A. Hoffmann, ”Spărgătorul de nuci”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD semnată de Silvia Kerim (1982). Interpretează: Valeria Ogășanu, Alexandrina Halic, Fory Etterle, Ștefan Mihăilescu-Brăila ș.a.

Hans Christian Andersen, ”Lebedele”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD (1967). Interpretează: Ion Caramitru, Mariana Mihuț, Emil Hossu, Nineta Gusti ș.a.

Ion Pas, ”Familia Chiț-Chiț”, carte ilustrată de Alexandru Ciubotariu și scenariu radiofonic semnat de autor (1965). Interpretează: Octavian Cotescu, Alexandrina Halic, Nicolae Grigorescu Bălănescu, George Groner ș.a.

”Noapte bună, copii! Amintiri din copilărie” în lectura lui Sandu Sticlaru (2005) – CD ilustrat de Alexandru Ciubotariu

Sâmbătă, 17 noiembrie

12.00 – 13.00

Lansarea unei noi apariţii în Colecţia „Biblioteca de Poezie Românească”

Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”. Poeme rostite la Radio (1990 – 2018). O ediție ilustrată de Tudor Jebeleanu. Participă: Ileana Mălăncioiu, Eugen Negrici, Luca Jebeleanu

13.00-14.00

hors collection

Mihai Eminescu, ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect semnată de Alexandru Ciubotariu. Conține CD cu trei rostiri din Fonoteca Radio (George Vraca, 1959; Ada Condeescu, Ion Caramitru, 2018). Participă: Alexandru Ciubotariu, Ada Condeescu, Ion Caramitru, Ion-Bogdan Lefter

14.00 – 15.00

”Bacovia / Blaga / Botta”. Poeme rostite la Radio. Ediție aniversară în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească, prezentată de Bogdan Ghiu. Participă: Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Bogdan-Alexandru Stănescu 

Moderator: Daria Ghiu.

Comunicat al Editurii Casa Radio

20 de ani cu Editura Casa Radio: cărți și hărți sonore la Gaudeamus 2018 Se apropie viitorul, se aude, se vede… 90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio.

[mamaliga-la-micul-dejun]

Meanwhile am terminat a 9 a la SN si am studiat totul la morometii in octombrie că șefa a vrut să ne pună la punct de pe atunci.. dar hey (: am avut numai note bune la testele si eseele despre roman si am citit 3 pagini

e bizar ca profele îşi fac atatea griji de literatura pt bac încât o predau la clasa înaintea programei

totusi felicitări! thats what i call bulan^tm

[your-fucking-god-nightmare]

In seara asta am facut un pact tacut cu diavolul,sigilat cu cel mai scump lucru ce care-l am. Mi-am dat emoțiile și dorințele,iar in schimb el mi-a oferit durere agonie si suferință.Ingredientele pentru reteta fiecărei poezii scrise.Mi-am manjit fiecare pagina alba cu poi negru lacrimi și șange,am ilustrat cu ele tablori care deși ar fi trebuit sa fie sumbre si bizare,sunt superbe de parcă ar fi fost atinse de razele de soare,valurile mării,briza primăvăratecă de vânt,caldura dogoritaore a verii fulgii de gheata ai iernii,scipirea stelelor si profunzimea lunii.Am manjit in nepăsare pagini,foi coli,hârtii si chiar si panze cu durerea mea,mi-am scos din suflet cate o parte dând fiecărei lucrari o atingere de a mea,de fiecare data aparte.Iar acum mi-am permis,cu trufie si ceva curaj,nespecific unui om asa laș ca mine casa de groaza pe care majoritatea dintre voi,spectatori tacuti o numiți minte,și am simțit bucurie,extaz pura fericire.In lacomia mea absurda pe acestea le-am pastrat,incalcandu-mi pactul,iar acum urmeaza consecintele lăcomiei mele păcatoase. Va urma.

[radioromania]

Editura Casa Radio ne invită într-o lume urmuziană la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

(19 martie 2019)

Pe 17 martie 1883 se năştea Demetru Dem. Demetrescu-Buzău. Urmuz. Miercuri, 20 martie, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Str. Nicolae Creţulescu nr. 8), Sala Perpessicius, de la ora 18:00, Editura Casa Radio îl celebrează pe acest excepţional „premergător al revoltei literare universale, unul dintre profeţii dislocării formelor sociale, ale gândirii şi ale limbajului din lumea asta, care se dezagregă sub ochii noştri, absurdă ca şi eroii autorului nostru”, aşa cum îl caracteriza Eugène Ionesco în Les Lettres Nouvelles, 1965.

Vă aşteptăm la muzeu pentru o întâlnire despre Urmuz, alături de spiritul urmuzian, pe care vom încerca să îl reactivăm împreună. Gazdele evenimentului sunt Puşa Roth şi Costin Tuchilă, care vă invită să fiţi martorii audiţiei unui spectacol după Urmuz.

Apărută în Colecţia Teatru la microfon a Editurii Casa Radio, Şambelan la viezuri, fantezie dramatică într-un act după Pagini bizare de Urmuz, semnată de Puşa Roth este „o izbucnire a propriului eu răzvrătit. Este faţa ascunsă a unei lumi bântuite de fantasme, a unei lumi închise în propria ei existenţă, o lume căreia i s-a refuzat frumosul. Este, dacă doriţi, secunda posibilă în viaţa fiecărui om. Personajele acestei lumi răsturnate sunt replici caricate ale unor oameni reali. Oriunde poţi întâlni o «familie Stamate» aproape înghiţită de «greutăţile vieţii», oriunde poţi întâlni unul dintre personajele urmuziene” – ne spune autoarea în prefaţa sa, intitulată Cu bizară umilinţă, la dispoziţia dumneavoastră.

Cartea cu CD apărută la Editura Casa Radio nu este doar o invitaţie la o lectură şi la o audiţie pur urmuziene. Urmuz permite numeroase interpretări, precum şi adaptări la spiritul cititorului contemporan. Puşa Roth vă propune să ascultaţi producţia Teatrului Naţional Radiofonic difuzată în premieră în 21 martie, ora 19:00, la Radio România Cultural şi 22 martie, ora 20:30, la Radio România Actualităţi. Volumul reproduce scenariul dramatic al spectacolului pus în scenă la Teatrul Bacovia din Bacău. În Addenda descoperiţi Mică istorie (foarte) urmuziană de Costin Tuchilă – modul în care s-a născut acest text dramatic, precum şi o selecţie de texte critice.

Din distribuţie fac parte: Cornel Vulpe, Magda Catone, Eugen Cristea, Ion Haiduc, Alexandru Bindea, Rudy Rosenfeld. Ei sunt Stamate, Stamatida, Bufty, Ismail, Turnavitu. Spectacolul se bucură de muzica originală semnată de George Marcu, regia tehnică îi aparţine lui Vasile Manta, iar cea artistică lui Leonard Popovici. Cartea este ilustrată de artistul Daniel Ivaşcu.

„…genul lui Urmuz nu e un gen burghez şi comod. Proza lui zgârie, înţeapă, loveşte raţiunea, bunul-simţ, logica, fiindcă ţinteşte şi aş putea să zic nici mai sus, dar nici alături de ele, ci dincolo, străpungându-le” - Vasile Voiculescu, într-o conferinţă radiofonică difuzată în 2 ianuarie 1932.

Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[alex-ciorogar]

Istoria literară de la Herder la Rousseau

Radu Pavel Gheo, Străin în țară străină. Literatura română și granița identitară în proza Hertei Müller și a lui Andrei Codrescu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017.

Text apărut în Revista Steaua, LXIX, nr. 4, 2018.

  Se poate observa destul de ușor că, în extrema noastră contemporaneitate, studiile literare românești au reușit să se alieze curentelor de cercetare occidentale, dovedind că discursul literar autohton are șanse reale de a se integra în mod profitabil și, de ce nu, onorabil, în circuitul cultural mondial. Puțin defazat se arată în acest sens efortul lui Radu Pavel Gheo care își propune, destul de bizar, nu deschiderea unor figuri locale către angrenajele planetarismului, ci, din contră, indigenizarea unor prozatori cu reflexe identitare sau, mai exact, recuperarea unor nume deja renumite pe meleagurile străinătății alienante și reintegrarea lor în perimetrul retro-generativ al literaturii române.

Proiectul se salvează, totuși, prin aceea că face corp comun cu lucrările „tradiției” noastre demitologizante inaugurată de Mircea Martin și prelungită apoi de Eugen Negrici ori  de Ion Simuț. Plecând, așadar, de la problematizarea conceptului de istorie literară, autorul ajunge să interogheze însăși înțelegerea ideii de identitate națională, depistând nu mai puțin de patru criterii de constituire a literaturii naționale: lingvistic, etnic, teritorial și cultural. Dacă primele două fac parte din modelul herderian al națiunii, cele din urmă aparțin modelului rousseuist. Folosind criteriile enumerate, autorul investighează modul în care majoritatea istoriilor și a dicționarelor literare românești definiseră, atât înainte de 1989, cât și după schimbarea de regim, noțiunea de literatură națională sau, inversând argumentul, felul în care anumite principii cu încărcătură ideologică fuseseră utilizate în procesele de construcție a tipologiilor național/iste.

Ceea ce înseamnă că, în funcție de criteriul ales, se poate vorbi nu de una, ci de mai multe literaturi naționale. De unde miza cercetării părea a fi relativ minoră, ambițiile autorului se adeveresc, în fapt, a fi de-a dreptul paradigmatice. Și asta pentru că, în ultimul capitol, Radu Pavel Gheo ajunge să contureze un veritabil model de istorie literară. Pentru a-l parafraza pe Latour, aș spune că, în subtextul analizelor sale, autorul își propune să demonstreze că literatura română a fost dintotdeauna transnațională sau, dacă vreți, că aceasta nu fusese niciodată (doar) națională. Paradoxal e însă faptul că, așa cum freudienii văd peste tot complexe oedipiene ori așa cum marxiștii identifică pretutindeni lupta de clasă, și Gheo ajunge să scoată la iveală—fie că e vorba de motive, referințe ori aluzii culturale—exact ceea ce și-a propus: românitatea textelor celor doi autori. Și asta fiindcă, oricât de mult s-ar fi străduit s-o relativizeze, însăși ideea de națiune rămâne cea care-i dirijează close-reading-ul. Astfel, într-un soi de comparatism vicios al influențelor, ipotezele lucrării sale sunt confirmate numai pentru că—împotriva deschiderilor pe care le operează—adevăratul obiect al investigației sale rămâne „vechea” cultură națională.

Ceea ce nu exclude ingeniozitatea de care dă dovadă atunci când formulează sintagma „apartenenței prin respingere”, sintetizând ansamblul oximoronic al strategiilor prin care autoarea de limbă germană refuză cristalizarea oricăror relații între identitatea sa personală și cea socială. Cercetătorul stabilește, fără doar și poate, că literatura Hertei Müller nu se dezvoltă decât în urma unor crize existențiale și că distanțarea joacă rolul, deloc surprinzător, de fidel catalizator al „întoarcerii acasă” (reveniri, bineînțeles, imaginare, spre deosebire de concretețea călătoriilor codresciene). Dincolo de sublinierea „ambivalenței constitutive” (termen preluat de la Sanda Cordoș), autorul procedează și la cartografierea geografiilor conturate de așa-numita „dublă privire a străinului” ce face pandant cu viziunea lingvistică la rându-i îndoită. De remarcat, în această privință, observația conform căreia construcția narativă reprezintă o problemă de montaj sau de reprezentare a sensibilului, acolo unde, în ciuda desuetudinii lor, Gheo semnează, totuși, câteva dintre cele mai captivante pagini de critică tematistă ale ultimului deceniu românesc.

Acolo unde Herta Müller refuză orice identitate, Andrei Codrescu pare să adopte un alai întreg de identități alternative. Dacă în capitolul dedicatei autoarei de limbă germană Gheo își dăduse măsura talentului critic, aș spune că finețea cu care recompune migrațiile lui Codrescu nu sugerează altceva decât faptul că radiografierea acestor circumvoluțiuni ar putea constitui materia primă pentru un viitor roman desprins din sfera life-wrinting-ului, à la David Lodge. Și știm bine că repertoriul romanesc îl recomandă. Mai curajos din punct de vedere critic se dovedește în părțile de final, căci numai acolo își probează abilitățile de sistematizator: disoluția frontierelor cultural-politice, transculturalismul și rescrierea ideologică a canonului literar sunt doar câteva dintre principalele cauze ce au condus—ne asigură Gheo—la posibilitatea reconsiderării unor „autori de interval”, precum Müller și Codrescu, la fel cum factorii culturali gravitaționali, existența superpoziției și a granițelor fluide reprezintă nu doar elementele ce au favorizat elaborarea unei imagini coerente privind interstițiile globale ale literaturii naționale, ci și câteva dintre cele mai convingătoare invenții conceptuale.

Deși studiul rămâne în mare parte redundant și, culmea, stângaci în formulări, sunt absolut convins că, de aici încolo, orice cercetare asupra literaturii „române” va apărea pur și simplu incompletă dacă nu va reuși să integreze în ansamblul demonstrațiilor sale proteismul și fluiditatea noilor construcții identitar-naționale de care dă seama Gheo aici (veritabile prolegomene ale unui viitor proiect civic-rousseuist), cu atât mai mult cu cât spețele discutate apar simptomatice nu doar pentru situația autohtonă, ci, mai curând, pentru statutul istoriei literare în epoca globalizării digitale.

  Radu Pavel Gheo – străin în țară străină Istoria literară de la Herder la Rousseau Radu Pavel Gheo, Străin în țară străină. Literatura română și granița identitară în proza Hertei Müller și a lui Andrei Codrescu…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on http://bit.ly/2indu5Y

Romania Curata : Exclusiv. România Curată vă prezintă contractul Bechtel cu semnături autentice, declarat pierdut în urmă cu 3 ani.

 DNA are în lucru două dosare privind această afacere

Daniel Befu

România Curată vă arată câteva posibile surprize pe care le-ar putea aduce ”Dosarele Bechtel”, aflate încă în lucru la DNA.

Vă mai aduceți aminte de afacerea Bechtel? România Curată vă prezint�� astăzi copia scanată a celebrului contract, declarat pierdut de fostul ministru Dan Șova, comentariile unor avocați referitoare la prevederile acestuia și o informație cel puțin interesantă: DNA lucrează în acest moment la două dosare penale având ca obiect elemente ”hard core” din contractul de realizare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș, cel mai costisitor contract de infrastructură postdecembrist:

– un dosar care are ca obiect negocierea, aprobarea şi semnarea contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii BRAŞOV-CLUJ-BORŞ , în cursul anului 2003. În acest prim dosar, deschis în decembrie 2013, se efectuează cercetări penale pentru suspiciunea săvârşirii unor infracţiuni de abuz în serviciu sub formă calificată.

–  un alt dosar care are ca obiect modificările succesive la contractul iniţial, adoptate în perioada 2003-2013. În acest al doilea dosar, deschis în febriarie 2014, se efectuează cercetări penale pentru suspiciunea săvârşirii unor infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

În paralel, procurorii DNA au deschis în septembrie 2013 și un dosar legat de dispariția originalului ”Contractului Bechtel”, urmare a unei plângeri a ministrului de atunci al Transporturilor, Dănuț Șova, dosarul fiind însă declinat procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. În octombrie 2015, procurorii s-au dat bătuți și au clasat dosarul misterioasei dispariții (vezi aici) a contractului care a costat România 1,4 miliarde euro pentru doar 52 kilometri de autostradă, bucățică care și-a căpătat în presă supranumele de „cea mai scumpă bucată de autostradă” din lume.

sursa foto: autostrada-transilvania.ro

România Curată a intrat în posesia unei copii a contractului original încheiat de Guvernul Năstase cu CNADNR. Este o scanare a originalului semnat de directorul CNADNR de la acel moment și de vicepreședintele Bechtel, conținând pe fiecare dintre pagini semnăturile ambelor părți. În mod inexplicabil totuși, 4 dintre paginile inițiale ale contractului au fost înlocuite cu pagini care folosesc fonturi ”ușor diferite”, o altă spațiere față de partea de sus și de jos a paginii și care sunt nesemnate (pag. 62, 82, 84, 85). Anexele sunt de asemenea nesemnate. Nu știm care este miza înlocuirii celor 4 pagini originale din contract cu altele redactate ulterior, care dau impresia că ar fi fost parte integrantă a contractului, dar nu poartă semnăturile părții române și ai celei americane.

Lecturând contractul, am aflat că există și o versiune originală în limba engleză, însă versiunea în limba română e cea care primează. România Curată a consultat 3 avocați (doi dintre ei persoane publice, motiv pentru care nu dăm numele nici unuia dintre ei, iar unul a dorit să nu fie nici măcar citat, deși ne-a expus constatările sale) în încercarea de a identifica prevederi din contract care aduc atingere intereselor statului român. Totodată am făcut și portretul ”autoarei” contractului cu Bechtel.

Autoarea contractului cu Bechtel- asociata cântăreței Cristiana Răduță și avocata trupei 3 Sud Est, a lui Costel Bobic și a lui Cristi Burci

Dintre toate casele de avocatură celebre ale Planetei, CNADNR a decis să ofere un onorariu de 5 milioane de euro pentru munca sa de redactare a contractului, avocatei Carmen Simona Neagu. Efortul avocatei, cuantificat, a înseamnat ”zeci de ore de muncă”. Precizăm și că acest contract nu a fost ”creat” de la zero de avocată, ci reprezintă doar o adaptare a unui Contract FIDIC, model pe care Bechtel îl folosise pentru contractul de autostradă încheiat cu Croația și pe care l-a impus părții române printr-o echipă mixtă de avocați români și străini.

De remarcat că avocata Carmen Simona Neagu, marea câștigătoare a ”lozului Bechtel”, a încheiat contractul nr.2298 având ca obiect „servicii de asistență, consultanță și reprezentare juridică pentru construirea Autostrăzii Brașov-Cluj-Borș”, a cărui valoare decontată a fost de 23.568.448,96 lei.

Nu știm criteriile după care statul român a considerat că expertiza ei valorează milioanele de euro plătite către domnia sa, însă România Curată a găsit câteva atribute ale sale neștiute. Astfel, Carmen Simona Neagu a fost asociată în 2002 în firma Cris Music SRL cu Cristiana Răduță, interpretă (aici), vedetă Playboy (aici) și iubita/soția controversatului afacerist Costel Bobic, personaj prezent de-a lungul anilor în anturajul apropiat al lui Miron Mitrea și implicat în duty-free-uri și devalizarea Bancorex (aici și aici).

De altfel, cele două asociate, avocata Carmen Simona Neagu și căntăreața Cristina Răduță, s-au și cunoscut prin intermediul milionarului Costel Bobic, pe care Carmen Simona Neagu îl reprezentase în mai multe procese penale, începând cu anul 1997. În 2002, în timp ce lucra în paralel și pentru contractele de drumuri ale CNADNR, Simona Neagu a fost și avocată în firma Music&Music SRL, controlată la acel moment de 3 asociați: Cristiana Răduță (iubita lui Bobic), firma 3 Sud Est SRL (a trupei 3 Sud Est, descoperită și propulsată de Costel Bobic) și firma Show Master the Art of Entertainment SRL, controlată de afaceristul clujean Miko Matei Ioan, cunoscut ca patron al agenției de modele Transilvania Fashion (aici).

De asemenea, avocata care a reprezentat statul la redactarea contractului CNADNR-Bechtel a fost în anii 90 și avocata lui Cristi Burci, apropiat al lui Miron Mitrea. Despre contractele oferite de Ministerul Transporturilor în mandatul lui Miron Mitrea către firmele lui Burci, presa acelor ani a scris pe larg (aici). Ambii clienți ai avocatei Carmen Simona Neagu, atât Bobic, cât și Burci, au fost simultan asociați în Prima TV spre mijlocul anilor 2000 (aici).

România Curată doar a identificat aceste relații din viața avocatei și e posibil ca bănoasele afaceri ale Simona Neagu cu CNADNR să se fi încheiat independent de relația amicului său Costel Bobic și a lui Cristi Burci cu Miron Mitrea.

Desigur, sună bizar că statul român a ales-o drept consultant pentru cel mai costisitor contract al său pe partenera din acei ani a exoticei Cristiana Răduță și avocată a trupei 3 Sud Est, în loc să tocmească una din cele mai tari case de avocatură internaționale ca să negocieze contractul de pe poziții de egalitate cu Bechtel (companie care a lucrat cu o echipă mixtă americano-română, avocații bucureșteni fiind recomandați de Casa de Avocatură Hogan Lovells: aici).

Precizăm că relația Mitrea-Bobic s-a perpetuat de-a lungul anilor, ultima mențiune privind o întâlnire a celor doi, datând din decembrie 2009, depănată de Marian Vanghelie: “Domnul Mitrea era cu mine, Hrebenciuc, Bobic şi Sorin Oprescu când insista să nu mai candideze Oprescu. Dacă mă contrazice, am o casetă înregistrată cu el. Am făcut înregistrarea, pentru că la vremea respectivă toţi mă păcăleau că mă susţin să candidez, deşi nu voiau asta” (aici).

sursa foto: autostrada-transilvania.ro

Ce înseamnă expresia misterioasă “Mitrea i-a luat de la gura lui Don Giovani”?

În 2008, la un an după ce Simona Neagu își încasa milioanele restante pentru contractul cu Bechtel de la  CNADNR (aici), afaceristul Costel Bobic (al cărei avocat fusese Simona Neagu) și Miron Mitrea trecuseră printr-un moment mai tensionat al relației, conform presei tabloide care i-a surprins pe cei doi la masă la restaurant. Motivul pentru care cei doi s-au certat a fost, exprimat metaforic: “Mitrea i-a luat de la gura lui Don Giovani” (aici), Don Giovanni fiind cățelul lui Bobic, pe care controversatul milionar îl iubește foarte mult și pe care l-a lăudat chiar și într-un interviu din Jurnalul Național (aici). Nemetaforic, expresia ”i-a luat de la gură”, a fost interpretată la acel moment ca fiind, de fapt, o neînțelegere financiară între cei doi, aspect bizar, dacă ne gândim că în declarațiile de avere ale lui Miron Mitrea, nu apar nici un fel de mențiuni referitoare la datorii către/dinspre Bobic (aici).

O firmă fondată de avocata Simona Neagu a ajuns la clanul Nicu Gheară

Merită menționat că Simona Neagu și fratele ei Sandu Ilie Ion, au fost asociați în firma Escape Internațional SRL, până în 1999 când locul avocatei și al fratelui său în firmă a fost luat de un anonim Jaca Zisu (aici). Nouă luni mai târziu, în iunie 2000, firma a fost cedată către Sebat Buri Gheară, unul din membrii clanului lui Nicu Gheară, firma ajungând la scurt timp după aceea la Nicolae Daniel Pepy, mâna dreaptă a lui Nicu Gheară. În decembrie 2000, firma Escape Internațional SRL- Filiala Complex Internațional Olimp SRL, la care acționar era și Maria Margareta Gheară, soția lui Nicu Gheară, și-a schimbat denumirea în Disco Space Modeling SRL și apoi în Disco Space Models SRL, specializată, conform CAEN, în activități de ”spectacole”, ”impresariat artistic” și ”organizarea de concursuri de fotomodele și miss”. Ca o coincidență, Nicu Gheară are un frate, Gheorghe Gheară, care a fost asociat în firma Interlink Construct SRL cu Cristian Sindie, cel care, conform Hotnews, i-a vândut în 2001 mamei lui Adrian Năstase un apartament de lux într-o vilă din Primăverii, pe strada Moliere, Nr. 10 (aici).

Simona Neagu, care și-a încasat milioanele de la CNADNR în a doua jumătate a anilor 2000, activează la o casă de avocatură și în prezent împreună cu soțul ei Alexandru Neagu, este un puternic investitor din zona Lipscanilor, unde membrii familiei Neagu au investit în 3 clădiri (vezi aici). Alexandru Neagu a tranzacționat la mijlocul anilor 2000 părțile sociale ale unei firme către soția lui Mihai Tudor, cel mai penal dintre directorii generali ai Poștei Române, condamnat în mai multe dosare. De asemenea, în zona Lipscani, Alexandru Neagu apare ca asociat într-unul dintre proiectele sale imobiliare, cu Ilie Potecaru, apropiat al ex-primarului condamnat al Sectorului 6, Cristian Poteraș. În perioada cât Poteraș a fost primar, Potecaru a devenit ”hingherul de mașini” al Sectorului, iar o firmă de security a acestuia a prestat servicii de pază pentru Direcția de Asistență Socială Sector 6. Același Potecaru deține și marca ”Bârlogul Lupilor”, unde Poteraș avea obiceiul să ofere mese electorale pensionarilor din sector (aici).

sursa foto: autostrada-transilvania.ro

Ce cred avocații despre prevederile din contractul cu Bechtel

După cum spuneam la începutul acestui text, am cerut părerea unor avocați, care au dorit să-și păstreze anonimatul, în legătură cu prevederile contractului încheiat între statul român și Bechtel. Copia contractului original poate fi citită aici.

Avocat 1:

Observația 1: La Sub-Clauza 8.6 coroborată cu Sub-Clauza 8.7, constatăm că singurul drept și remediu al Beneficiarului când Antreprenorul nu finalizează lucrările în Timpul Necesar pentru Finalizare sunt penalități de întârziere de 0,15% din valoarea lucrărilor neterminate pentru acea porțiune, sau Secțiune pe Zi, pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 365 zile.

Această sancțiune este în fapt lipsită de eficiență. Pe de o parte, datorită cuantumului acestor penalități (procent din valoarea lucrărilor neterminate și perioada limitată de timp), iar pe de altă parte, datorită reglementărilor din contract – Sub Clauza 8.3 enumerând cauzele pentru care se poate solicita Prelungirea Timpului Necesar pentru finalizare. Prin urmare, Sancțiunea va fi efectivă în puține situații deoarece Antreprenorul va putea solicita Prelungirea Timpului Necesar pentru finalizare în majoritatea cazurilor.

Observația 2: Sub-Clauza 8.5 reglementează ”Costurile suplimentare și Profitul” la care este îndreptățit Antreprenorul ca urmare a unei cauze de întârziere ptr care Antreprenorul este îndreptățit la o prelungire a  Timpului Necesar pentru finalizare.

Contractul abundă în astfel de cauze (enumerate în parte la lit.b de la Sub-clauza 8.5) la care se adaugă altele. într-o astfel de situație Reprezentantul Beneficiarului va acționa conform Sub-Clauzei 3.5 pentru a conveni sau a determina

Orice prelungire de termene și

Valoarea respectivului Cost suplimentar plus Profitul

Aceste cauze de întârziere sunt o sursă suplimentară de profit pentru Antreprenor.

Observația 3: Sub clauza 12.6 – Întarzierea la plată – sancțiune aplicată Beneficiarului, disproporționată în raport cu sancțiunea pentru nefinalizarea lucrărilor la timp. Beneficiarul trebuie să plătească Antreprenorului dobânda pentru sumele totale întârziate la nivelul dobânzii LIBOR plus încă 4% *Libor majorat cu 4%)  pe fiecare zi de întârziere, până la data la care plata este făcută fără a limita perioada la 1 an (așa cum este în cazul Antreprenorului), ci doar definind anul (această mențiune poate duce în eroare și poate trece drept limitare a perioadei de plată a întârzierilor. Dobânda va curge pe fiecare zi și va fi calculată pe baza numărului de zile scurs și al unui an de trei sute șaizeci și cinci de zile (365) de zile . Dobânda cumulativă va fi adăugată la plata curentă.

Observația 4: Nerespectarea Contractului de catre Antreprenor. Sub Clauza 14.1 nepermis de îngăduitoare față de neîndeplinirea unei obligații importante din contract (raportat la valoarea contractului și la tratamentul dur aplicat Beneficiarului pentru aceeași obligație): Dacă antreprenorul nu își îndeplinește orice obligație importantă beneficiarul poate notifica antreprenorul, solicitandu-i să remedieze respective neindeplinire într-o perioadă de timp stabilită în mod rezonabil.

Observația 5: Nerespectarea Contractului de către Beneficiar. Spre deosebire de Sub clauza 14.1 care doar prevedea posibilitatea ca beneficiarul să-l notifice pe antreprenor pentru a remedia neîndeplinirea într-o perioadă rezonabilă de timp, sub clauza 15.1 reglementează într-o manieră concretă care sunt cauzele pentru care Antreprenorul poate suspenda activitatea dacă beneficiarul nu-și respectă obligațiile, precum si determinarea costurilor suplimentare si profitul pe care trebuie sa le plateasca beneficiarul. Mai mult, Sub Clauza 15.4 –  care reglementează plata la reziliere, arată ce sume trebuie să calculeze și ce plăți trebuie să facă Beneficiarul, conform Sub clauzei 18.5 și în plus, valoarea oricărei pierderi sau pagube, incluzând pierderea profitului. Această clauză face ca rezilierea contractului să fie încă o sursă de profit pentru Antreprenor și împovăratoare pentru beneficiar.

Observația 6: Riscurile Antreprenorului nu sunt urmate de reglementarea firească -Consecințele riscurilor Antreprenorului, așa cum au fost reglementate riscurile beneficiarului. Pentru a nu exista nici o bănuială că acest contract a fost o mină de aur pentru Antreprenor și pentru a exclude orice confuzie, părțile,  au inserat clauzele care prevăd Limitarea Răspunderii: Sub Clauza 16.6,  Sub Clauza 16.8 , Sub Clauza 16.11, Sub Clauza16.12 integral. Simpla lecturare a acestor clauze este suficientă pentru a arăta modul în care a fost negociat contractul. Chiar și la apariția unui eveniment de Forță Majoră, Antreprenorul nu va suporta nici o pierdere,  Sub Clauzele 18.4, 18.5 prevăd că Beneficiarul va plăti toate sumele și orice cost. Riscul producerii unui eveniment de Forță Majoră este suportat exclusiv de Beneficiar.

Concluzii Avocat 1: Contractul este construit astfel încât să-i permită Antreprenorului să obțină profit din orice aspect pe care îl reglementează. Este un dezechilibru între drepturile și obligațiile Antreprenorului și cele ale Beneficiarului în detrimentul celui din urmă.

sursa foto: autostrada-transilvania.ro

Avocat 2:

Observația 1: Costurile cu echipamentele sunt umflate. În tabelul ”Schedule 12- Day Rates” chiar la prima poziție vedem că statul român trebuie să plătească pentru fiecare ”automobil sedan”, chiar și când stă, câte 43.38 euro/zi, ceea ce e o sumă enormă. Adică chiar și pentru o Dacie inscripționată cu abțibild ”Bechtel” care stătea în parcare, statul român a trebuia să plătească 15.826 euro/an.

Observația 2: La Sub Clauzele 16.6 și 16.7, Limitarea Răspunderii, daunele maxime ce trebuie să fie plătite de Bechtel, sunt limitate la maxim 10% din valoarea contractului, chiar și în caz de neglijență. La fel, clauza 16.11 întărește aceste exonerări de răspundere, chiar și în caz de culpă (în tot sau în parte)

Observația 3: Nu sunt stabilite cantitățile de materiale, ci doar un preț unitar inițial (modificabil și el), adică semnatarii contractului știau un cost de pornire pentru metrului cub de pietriș, dar nu și cât pietriș urma să intre în autostradă.

Observația 4: Contractul nu a fost secretizat, deoarece un contract pentru a fi secretizat, are nevoie de un înscris tip ștampilă, aplicat pe fiecare pagină în parte. Mai mult, cei care au avut acces la contract ar fi trebuit să aibă spor de salariu pentru lucrul cu informații clasificate, ceea ce nu s-a întâmplat. Cel mai probabil, a fost vorba de o gogoriță implantată în mentalul colectiv din CNADNR, ca să nu-i treacă cuiva prin cap să dea la presă contractul  și să iasă scandal, întocmai cum aceeași tactică a funcționat mulți ani și în cazul contractelor băieților deștepți cu Hidroelectrica, unde s-a spus că acele contracte sunt clasificate și de fapt nu erau.

România Curată vă îndeamnă să lecturați acest contract și să identificați acele elemente defavorabile statului român, care nu ar fi trebuit să se regăsească în el, dar și acele ”informații” care să impună o secretizare justificată a sa. Și o întrebare de final: ”De ce ne-a fost restricționat accesul la el  în tot acest răstimp?”

Vezi aici contractul Bechtel.

[obiectiv-blog1]

Numele magnatului Cecil Chao din Hong Kong a facut inconjurul lumii dupa ce acesta a declarat este dispus sa plateasca 50 de milioane de euro barbatului care se va casatori cu fiica lui, Gigi, dupa ce a aflat ca este lesbiana.

“Nu imi pasa daca el este bogat sau sarac. Singurul lucru care conteaza este sa fie generos si bland”, a declarat omul de afaceri in varsta de 76 de ani. Barbatul nu a putut sa accepte faptul ca fiica lui are o alta inclinatie sexuala si care s-a gandit ca prin bani va reusi sa o schimbe pe aceasta. Ce s-a intamplat insa cu Gigi de atunci si pana in prezent si, mai ales, cum arata ea acum, dupa ce a beneficiat de atat de multe mediatizare? Mai increzatoare ca niciodata, femeia in varsta de 33 de ani acorda acum interviuri peste interviuri si ii ia chiar apararea celui care a incercat sa o vanda “A fost pur si simplu modul tatalui meu de demonstra cat de puternic si influent este el din punct de vedere social. Sunt sigura ca intentiile lui au fost bune, numai ca media a interpretat totul gresit si a facut din tantar armasar. Tati crede ca societatea nu ma va accepta daca sunt lesbiana si acesta a fost modul lui de a-si arata grija parinteasca fata de mine. Ma simt chiar norocoasa sa am un tata ca el”, a specificat Gigi intr-un interviu acordat revistei Hong Kong Tatler. Amuzata chiar de toate situatia, Gigi a povestit cate lucruri bizare i s-au intamplat de la aparitia stirii in intreaga lume. “Un barbat mi-a scris o scrisoare de 15 pagini in care incerca sa ma convinga ca el a creat pamantul si ca poate face previziuni reale despre viitor”, a spus ea amuzata. In plus, a primit o cerere in casatorie de la fosta dublura a actorului George Clooney, un cadou cu un “leac pentru lesbianism”, iar o femeie din China l-a oferit pe propriul ei sot drept candidat pentru a-i deveni partener lui Gigi. Mai mult decat atat, un barbat i-a scris zi de zi, timp de cinci luni, ce fantezii sexuale are cu ea, iar tatal ei a obligat-o sa circule cu elicopterul pentru a-i evita astfel pe oamenii care o batjocureau. “Exista totusi si un aspect pozitiv al mediatizarii pe care am primit-o: am devenit imaginea tuturor persoanelor gay din China. In tara noastra este foarte greu sa ai o alta orientare sexuala, iar eu le demonstrez ca trebuie sa fie puternici si sa nu se rusineze de ceea ce sunt”, a declarat ea. Gigi are o partenera stabila de 7 ani si a semnat chiar documentele de uniune civila cu aceasta in cadrul unei ceremonii organizate in Franta. Ea va continua sa incurajeze persoanele gay din tara natala si spune ca nu va lua in seama cererile in casatorie venite de la barbati.

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Tatal ei a oferit 50.000.000 de EURO barbatului care o va lua de nevasta. Uite cat de frumoasa este si de ce nimeni nu va lua banii Numele magnatului Cecil Chao din Hong Kong a facut inconjurul lumii dupa ce acesta a declarat este dispus sa plateasca 50 de milioane de euro barbatului care se va casatori cu fiica lui, Gigi, dupa ce a aflat ca este lesbiana.

[radioromania]

20 de ani cu Editura Casa Radio: cărţi şi hărţi sonore la Gaudeamus 2018

(13 noiembrie 2018)

90 de ani de Radio România şi 20 de ani cu Editura Casa Radio. 20 de ani de restituiri: voci valoroase la microfon şi înregistrări de patrimoniu, montări radiofonice de excepţie, poveşti rostite cu har înainte de culcare, marea poezie în rostirea preţioasă a poetului, cărţi şi hărţi sonore, sonorul tradus în vizual, întâlniri peste timp între artişti şi actori, între poeţi şi critici literari contemporani, înregistrări muzicale care au făcut istorie pe scenă, înregistrări noi pentru o fonotecă de mâine. Aşa am putea rezuma, în câteva cuvinte, primii douăzeci de ani de viaţă ai Editurii Casa Radio, o editură care este atentă la activitatea Radioului public, a arhivelor sale scrise şi sonore. O editură orientată deopotrivă către trecutul şi viitorul patrimoniului radiofonic.

Editura Casa Radio vă aşteaptă la cea de-a XXV-a ediţie a Târgului Internaţional de carte Gaudeamus, în perioada 14-18 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul Central Romexpo). Am pregătit pentru ascultătorii şi cititorii noştri alături de noi titluri în colecţiile consacrate ale editurii, o apariţie hors collection, precum şi o ediţie aniversară de poezie.

În Colecţia Biblioteca de Poezie Româneascăvă propunem o apariţie (carte+CD) în premieră semnată de Ileana Mălăncioiu, Undeva deasupra, ilustrată de Tudor Jebeleanu şi prefaţată de criticul literar Eugen Negrici. În aceeaşi colecţie vă invităm la reîntâlnirea cu Nichita Stănescu, în noua apariţie, care porneşte de la un bestseller al editurii. Este vorba despre o carte şi 2 CD-uri ce conţin poeme rostite la Radio, alături de tablete şi convorbiri radiofonice semnate de Nichita Stănescu: Cartea vorbită. Vă invităm şi la un triplu CD, ediţie aniversară Bacovia / Blaga / Botta – poeme rostite la Radio, înregistrări istorice din arhivele Radio România (1954-1973) - prezentată de Bogdan Ghiu (Mesajele secrete ale poeţilor), cu analize semnate de Simona Popescu, Dinu Flămând şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

În Colecţia Teatru la microfon vă invităm să ascultaţi şi să citiţi o carte cu CD absolut specială, care porneşte de la Urmuz, acest „premergător al revoltei literare universale”, cum îl numeşte Eugen Ionesco: Şambelan la viezuri, o „fantezie radiofonică” semnată de Puşa Roth după urmuzienele Pagini bizare. O ediţie ilustrată de Daniel Ivaşcu.

În Colecţia Radio-Prichindel vă invităm să ascultaţi, să citiţi şi să desenaţi, alături de Lebedele lui H.C. Andersen, Spărgătorul de nuci de E.T.A. Hoffmann, Familia Chiţ-Chiţ de Ion Pas. Dacă primele două titluri sunt ilustrate de Carmen Acsinte, şoriceii Chiţ-Chiţ şi cântecele lor celebre sunt semnate grafic de Alexandru Ciubotariu.

În Colecţia Noapte bună, copii! vă propunem o săptămână de poveşti rostite seara de Sandu Sticlaru: şapte seri cu Amintiri din copilărie de Ion Creangă, un audiobook şi un glosar de regionalisme pentru publicul contemporan.

Titlu nou în colecţia Ora veselă: La microfon… Vasile Tomazian. Momente vesele din emisiunea La microfon satira şi umorul, 1959-1966, cu studiu critic semnat de Florin Iaru.

Adăugat de Luciana Gingărașu