#Violeta Berbiuc

[rudyroth79]

Știri: Teatru TV (11, 12 iulie 2020)

Știri: Teatru TV (11, 12 iulie 2020)

Două spectacole și un documentar sunt propunerea pe care Casa de Producție a TVR o face telespectatorilor TVR 3 pentru acest sfârșit de săptămână.

Sâmbată, 11 iulie, la ora 20.00:

Iașii în carnaval de Vasile Alecsandri, spectacol preluat de la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Adaptarea și direcția de scenă: Victor Ioan Frunză. Premiul UNITER pentru regie și scenografie, 1989. Regia TV:…

[radioromania]

Audiţie cu public: Alice în ţara minunilor de Lewis Caroll

(21 octombrie 2019)

Marţi, 22 octombrie, de la ora 17:00, Teatrul Naţional Radiofonic şi Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită la audiţia cu public a spectacolului Alice în ţara minunilor de Lewis Caroll, dramatizare radiofonică de Felicia Pinte după o traducere de Aura Brais şi Vasile Poenaru. În distribuţie: Marina Fluieraşu, Cerasela Constantin, Gabriela Popescu, Dan Aştilean, Manuela Hărăbor, Marian Râlea, Coca Bloos, Ion Chelaru, Mircea Constantinescu, Claudiu Maier, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Felicia Pinte, Radu Bânzaru, Petre Lupu, Cristina Constantinescu, Florin Dobrovici, Tomi Cristin, Matei Constantin, Silvia Codreanu, Mihai Cafriţa, Mircea Băluţă, Gabriel Costea, Mugur Arvunescu, Orodel Olaru, Cristina Toma, Iulia Gavril, Vasile Toma, George Constantinescu, Paul Talaşman, Valentin Uţă, Patricia Prundea, Mirela Georgescu, Silvia Creiniceanu, Gavriil Pinte. Regia de montaj: Radu Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Paricia Prundea. Regia tehnică: inginer Mirela Georgescu. Redactor şi producător Irina Soare. Regia artistică: Gavriil Pinte. Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Intrarea este liberă.

Spectacolul, în patru episoade, se va difuza, în premieră, la Radio România Cultural, în 2-3 noiembrie, respectiv 9-10 noiembrie, de la ora 9:00, în fluxul Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii.

Într-o epocă în care erau la modă povestirile sentimentale, matematicianul Lewis Carroll a creat o literatură pentru copii (dar nu numai) marcată de fantezie, umor, situaţii absurde şi satiră. Dintre operele sale, cea mai cunoscută rămâne Alice in ţara minunilor (numită într-o primă versiune Alice’s Adventures under Ground), publicată in anul 1865 şi retipărită de atunci pe toate meridianele, în sute de ediţii. La un veac şi jumătate distanţă, cartea continuă să aibă o carieră excepţională, inspirând montări impresionante pe scene de teatru, versiuni coregrafice, desene animate, benzi desenate şi spectacole radiofonice. La toate acestea se adaugă şi cele peste 25 de ecranizări, de la prima variantă cinematografică din anul 1903, un scurt metraj de zece minute alb-negru mut, recent recondiţionat, până la versiunea 3D a lui Tim Burton, blockbusterul derulat în ultimii ani în cinematografe. O operă literară vie, în permanentă dinamică, ce continuă să incite interesul şi să provoace creativitatea artiştilor din cele mai variate spaţii de creaţie.

Regizorul Gavriil Pinte propune ascultătorilor Teatrului Naţional Radiofonic o nouă versiune, modernă şi totodată clasică a fascinantelor aventuri ale Alicei în ţara minunilor, realizată la mai bine de cinci decenii şi jumătate de la antologicul musical din Fonoteca de Aur, semnat de maestrul Paul Stratilat şi compozitorul Aurel Giroveanu. Dramatizarea, semnată de Felicia Pinte este şi ea una clasică, păstrând întreaga poveste într-o traducere realizată de scriitorii Aura Brais şi Vasile Poenaru. Spectacolul radiofonic valorifică inspirat celebrele pagini, recreând in plan sonor călătoria eroinei în fantastica lume de sub pământ, „populată cu iepuri vorbitori, omizi atotştiutoare şi pisici volatilizante” şi o întreagă curte regală din cărţi de joc, punând în valoare bogatele dimensiuni filosofice care au făcut din această carte o lectură incitantă pentru întreaga familie. O montare ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice, exprimate de jocul actorilor din distribuţie, nume sonore ale teatrului românesc, cu remarcabile creaţii şi în spectacole radiofonice.

Coloana sonoră extrem de sugestivă a spectacolului, semnată de regizorul tehnic inginer Mirela Georgescu şi decorul muzical, construit cu rafinament şi sensibilitate de regizorul muzical Patricia Prundea, construiesc atmosfera acestui spectacol de colecţie, dedicat, ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[ionutdragu]

Audiţie în avanpremieră: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama de Matei Vişniec

Audiţie în avanpremieră: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama de Matei Vişniec

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră, duminică, 22 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama – o poveste de trezit uşor părinţii – de Matei Vişniec.

Adaptarea radiofonică şi regia artistică : Mihai Lungeanu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Constantin Cojocaru, Adela Mărculescu, Violeta Berbiuc, Antoaneta…

[radioromania]

Teatrul Naţional Radiofonic lansează Poveşti Europene de Ziua Europei

Din 9 mai, Ziua Europei, şi până pe 17 iunie, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră, de luni până vineri, la Radio România Actualităţi, de la ora 20:50, în cadrul emisiunii Noapte bună, copii!, Poveşti Europene.

Proiectul cuprinde 28 de poveşti, câte una din cultura fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Copiii descoperă lumea prin poveşti, fiind cel mai eficient mod de a le stimula imaginaţia şi creativitatea. Atraşi de fantastic şi mister, copiii vor primi, cu ajutorul poveştilor, răspunsuri la multe întrebări şi, să nu uităm, poveştile sunt cele care ne poartă pe tarâmuri magice, cu prinţese şi vrăjitoare. Din poveşti avem multe de învăţat şi noi, adulţii. Poveştile Europene se adresează celor mai mici ascultători dar, deopotrivă, părinţilor şi bunicilor.

Lansarea proiectului şi audiţia cu public va avea loc joi, 9 mai, de Ziua Europei, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, str. Nicolae Creţulescu nr.8.

Se vor asculta poveştile: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de Petre Ispirescu, Jack şi vrejul de fasole de Joseph Jacobs şi Lunile anului - poveste populară suedeză. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Simona şi Dan Vasiliu. Regia artistică: Mihnea Chelaru.

În distribuţie: Alexandrina Halic, Virginia Rogin, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Ştefan Velniciuc, Ion Arcudeanu, Violeta Berbiuc, Ioana Chelaru Popovici, Camelia Andriţă, Alexandra Răduţă, Cristina Constantinescu, Ionuţ Vişan, Cornel Mihalache, Dan Clucinschi, Marius Călugăriţa, Cristian Simion şi Alin Potop

Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Simona Vasiliu

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, mai 2019

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

Poveşti noi pentru voi, la Librăria Cărtureşti-Verona

(28 martie 2019)

Teatrul Naţional Radiofonic şi Librăria Cărtureşti - Verona vă invită duminică, 31 martie de la ora 11:00, la audiţia-atelier, pentru copii, a spectacolului Papucii lui Abu Cassem, scenariu de Radu Andrei Hora după un basm din 1001 de nopţi. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Valentin Uritescu, Virginia Mirea, Petre Lupu, Anne Marie Ziegler, Radu Amzulescu, Adina Andrei, Şerban Georgevici, Mircea Constantinescu, Candid Stoica, Violeta Berbiuc, Orodel Olaru, Ana Maria Lazăr, Cătălin Mirea, Sorin Cociş. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2005.

Spectacolul radiofonic este inspirat din povestea cu acelaşi titlu, cuprinsă în fascinanta carte a celor 1001 de nopţi. Scenariul radiofonic, semnat de dramaturgul şi regizorul Radu Popescu (Radu Andrei Hora) valorifică inspirat exotica împletire de motive şi influenţe din mitologiile şi folclorul indian, persan, arab yemenit, iudaic, egiptean şi mesopotamian, care străbate lumea poveştilor arabe. Peripeţiile pline de haz ale eroilor, întorsăturile neaşteptate de situaţie, datorate djinilor ori duhurilor care se amestecă dezinvolt printre oameni, jucându-se cu destinele lor, fie ei slăviţi sultani din seraiuri ori oameni simpli, toate acestea sunt ingredientele unei incredibile aventuri la care Teatrul Naţional Radiofonic vă invită în ultima duminică a lunii martie. O invitaţie adresată copiilor, care vor fi îndemnaţi, ca de obicei, să ilustreze povestea, dar şi părinţilor, bunicilor şi iubitorilor de teatru radiofonic. Regia artistică este semnată de Mihai Lungeanu, iniţiatorul si coordonatorul acestui proiect.

Dramaturg, regizor, director al Teatrului Apropo, Radu Popescu este organizatorul Maratonului Teatrului Independent Bucharest Fringe. Piesele lui au avut de-a lungul timpului nominalizări la concursuri importante. În 1996, piesa Abluţiunea a fost nominalizată la premiul Piesa Anului 1995 în cadrul Galei Premiilor UNITER, fiind apoi publicată într-un volum colectiv, la Editura Unitext. În 2011 textul dramatic Testament a fost nominalizat la Irish Embassy Award for Emerging Romanian Playwright. Radu Popescu a câştigat prima ediţie a concursului de dramaturgie iniţiat de revista Yorick şi susţinut de Editura Nemira, cu piesa S-a furat mireasa.

Spectacolul radiofonic Papucii lui Abu Cassem va putea fi ascultat şi ilustrat în cadrul audiţiei - atelier, găzduită de mansarda cu cărţi şi jucării a librăriei Cărtureşti Verona, în cea de a doua stagiune de audiţii radiofonice, dedicate celor mai mici ascultători, un nou eveniment marca Teatrul Naţional Radiofonic. Intrarea este liberă.

Înscrieri la 0732.003.051 / inscrieri@carturesti.net

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[radioromania]

Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii: Basme de Maurice Baring

(22 februarie 2019)

Duminică, 3 martie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, în premieră absolută două basme de Maurice Baring: Muntele de argint şi Daphne, fata negustorului cea isteaţă. Scenariul: Raisa Radu. Traducerea: Daniel Cătălin Puşcaşu. Regia artistică: Maria Agnesa Puşcaşu. În distribuţie: Ion Arcudeanu, Ştefan Velniciuc, Mircea Constantinescu, Annemary Ziegler, Adina Lucaciu, Mihai Dinvale, Marius Călugăriţa, Daniel Cătălin Puşcaşu, Oancea Damian, Andreea Mustaţă, Violeta Berbiuc, Cristina Constantinescu, Orodel Olaru, Mirela Georgescu, Milica Creiniceanu, Dan Bobe, George Grigore şi copiii Daria Stoenescu şi Ioan Pavel. Spectacol realizat cu sprijinul Societăţii Comerciale Imobiliara Chrissoveloni S.A.

Spectacolele vor putea fi ascultate, în avanpremieră, luni, 25 februarie, de la ora 16:00, la hotelul Ramada Majestic Bucharest, Sala Academiei, în prezenţa actorilor din distribuţie, a oamenilor de teatru, jurnaliştilor şi a publicului iubitor al fenomenului. Intrarea este liberă.

Publicate la început anilor 1900, basmele semnate de celebrul scriitor Maurice Baring dezvăluiau o nouă dimensiune, deloc surprinzătoare, a operei sale, aceea de iscusit povestitor, lirismul, delicateţea, rafinamentul scrisului său, găsindu-şi locul firesc pe tărâmul magic al literaturii pentru copii. Succesul operei sale poetice, al romanelor, eseurilor dar şi povestea curajului, idealismului şi generozităţii sale, care transpăreau în corespondenţele de pe frontul ruso-japonez, trecuseră deja oceanul, atrăgând atenţia unei personalităţi umane şi literare aparte, în istoria culturii universale. Aşa se face că volumul de basme, intitulat The Blue Rose Fairy Book a fost tipărit la faimoasa editură tricentenară americană Dodd, Mead and Company.

Din acest amplu volum fac parte şi cele două poveşti - Muntele de argint şi Daphne, fata negustorului cea isteaţă, care cunosc acum, prima tălmăcire românească semnată de Daniel Cătălin Puşcaşu. Scenariul radiofonic a fost realizat de profesoara Raisa Radu, colaboratoare fidelă a Teatrului Naţional Radiofonic. iar regia artistică aparţine tinerei şi talentatei regizoare Maria-Agnesa Puşcaşu, care a alcătuit o distribuţie formată din actori consacraţi dar şi din tineri artişti. Rafinatul decor sonor, construit de Luiza Mateescu - regizor muzical şi de Mirela Georgescu - inginer regizor tehnic, dăruieşte personajelor atmosfera magică a tărâmului basmelor.

Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing Mirela Georgescu.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[rudyroth79]

Știri: Premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii: ”Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama” de Matei Vişniec – un spectacol ”de trezit uşor părinţii” (22 decembrie 2019)

Știri: Premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii: ”Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama” de Matei Vişniec – un spectacol ”de trezit uşor părinţii” (22 decembrie 2019)

Teatrul Național Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră, duminică, 22 decembrie 2019, de la ora 9.00, la Radio România Cultural Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama – o poveste de trezit uşor părinţiide Matei Vişniec. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Constantin Cojocaru, Adela Mărculescu, Violeta Berbiuc, Antoaneta…

[radioromania]

Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm, premieră absolută

(5 decembrie 2018)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită, vineri, 7 decembrie, de la ora 17:00, în mansarda librăriei Cărtureşti Verona, la lansarea spectacolului, în premieră absolută: Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm de Sînziana Popescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Silviu Stănescu, Anne Marie Ziegler, Constantin Codrescu, Alexandrina Halic, Ion Haiduc, Jeanine Stavarache, Anca Zamfirescu, Ada Navrot, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Manuela Ciucur, Julieta Strâmbeanu, Costina Ciuciulică, Adina Lucaciu, Camelia Pintilie, Liliana Pană, Violeta Berbiuc, Ştefan Velniciuc, Constantin Cojocaru, Orodel Olaru, Alexandra Spătaru, Ioana Popovici Chelaru, Daniela Ioniţă, Claudia Drăgan, Tamara Creţulescu, Ion Arcudeanu, Ioan Chelaru, Nicolae Călugăriţa, Daniel Badale, Alina Petrică, Alexandra Paşcu, Magda Dimitrescu, Marina Fluieraşu, Alexandra Răduţă, Mihaela Coveşanu, George Grigore, Cristi Dionise. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Redactor: Irina Soare. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdes. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Spectacolul în patru părţi Andilandi - Călătoria lui Vlad în celălalt tărâm se va difuza, în premieră absolută, pe 22, 23, 29 şi 30 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural.

Considerată una dintre cele mai originale, seducătoare şi captivante (Ioana Drăgan) apariţii editoriale ale ultimilor ani, seria fantasy sută la sută românească Andilandi semnată de tânăra şi talentata scriitoare Sînziana Popescu este un best-seller al literaturii ultimilor ani. Cum să nu captiveze cititorii mici şi mari o poveste care invită la o călătorie plină de suspans pe tărâmul magic al folclorului românesc, alături de eroi fabuloşi pe care numai inteligenţa iscoditoare şi fantezia uimitoare ale ţăranului român le puteau născoci: blajini şi solomonari, uriaşi, strigoi prietenoşi, cai năzdrăvani, zmei şi căpcăuni, iele şi ursitoare... Spectacolul radiofonic, în patru părţi valorifică volumul întâi al seriei, intitulat Călătoria lui Vlad în celălalt târâm. Adaptarea radiofonică şi regia artistică ale spectacolelor sunt semnate de regizorul Mihai Lungeanu care a alcătuit o distribuţie de excepţie. Muzica originală a montărilor este semnată de compozitorul George Marcu, iar decorul sonor a fost realizat de Mihnea Chelaru.

Aflată la cel de al şaselea volum, seria fantasy Andilandi confirmă talentul şi autenticitatea scrisului unei tinere autoare de succes, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane pentru copii şi nu numai: Sînziana Popescu. Absolventă a facultăţii de medicină din Târgu Mureş, Sînziana a ales literatura, a scris proză, piese de teatru, scenarii de film şi televiziune, a căror valoare literară a fost recompensată cu numeroase premii.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

„Sultan pentru o zi” în premieră la Radio România Cultural şi în avanpremieră în mansarda librăriei Cărtureşti Verona

(22 noiembrie 2018)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă, în premieră absolută, la Radio România Cultural, duminică, de la ora 9:00, spectacolul : „Sultan pentru o zi” scenariu de Costin David după un basm din 1001 de nopţi. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Constantin Codrescu, Virgil Ogăşanu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Cristian Iacob, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Adina Lucaciu, Daniel Badale, Ionuţ Kivu,  Dani Popescu, Ada Navrot,  Ştefan Velniciuc, Jeanine Stavarache, Petre Lupu, Mircea Constantinescu, Cristi Dionise, Orodel Olaru,  Nicu Banea, Violeta Berbiuc, Ion Arcudeanu,  Iulian Cuza, Iulian Burciu, Ciprian Chiricheş, Claudia Drăgan, Lucian Bîrsan, Rareş Zimbran. Redactor: si coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Renata Rusu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Mihnea Chelaru

Minunatele poveşti ale celor 1001 de nopţi au fascinant Occidentul încă de la prima lectură. Cele dintâi tălmăciri, semnate de marii orientalişti ai vremii, au exercitat o irezistibilă forţă de seducţie asupra multor artişti, fie ei scriitori, precum Edgar Allan Poe, Thackeray, Wilhelm Hauff, Robert Louis Stevenson, Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Naghib Mahfouz, Andrei Codrescu ori  Mario Vargas Llosa, fie pictori, arheologi, istorici, oameni de teatru şi film sau compozitori. La mai bine de trei secole de la cucerirea continentului european, poveştile arabe continuă să exercite acelaşi farmec asupra publicului, în toate variantele abordate: versiuni literare pentru copii, adolescenţi ori adulţi, ecranizări grandioase, impresionante montări de scenă, desene animate sau benzi desenate. Fără îndoială, este meritul măiestriei literare care străbate exotica împletire de motive şi influenţe din mitologiile şi/sau folclorul indian, persan, arab yemenit, iudaic, egiptean şi mesopotamian, pe care le regăsim în poveştile arabe. Dar, poate că mai presus  de verva dialogului şi de ineditul situaţiilor, sau de actele de curaj sau de trădare despre care ni se povesteşte, ceea ce face din cartea celor 1001 de nopţi a treia cea mai vândută carte din lume (după Biblie şi operele lui W. Shakespeare) sunt personajele: frumoasa si inteligenta Șeherezada, cea care îi spune sultanului Şahriar poveste după poveste, pentru a-şi salva viaţa si a-şi mântui regatul, sau isteţul Ali Baba, sau Aladin cu lampa sa cea fermecată, sau temerarul Sindbad Marinarul, sau frumoasa Doniazada, sora mai mică a Șeherezadei, sau Dinarzad, tatăl lor… ori poate duhurile sau spiritele care se amestecă dezinvolt printre oameni, jucându-se cu destinele lor, în atmosfera misterioasă a bazarului oriental.

Una dintre pildele istorisite măreţului Şahriar de către frumoasa Şeherazada a inspirat şi scenariul Sultan pentru o zi, semnat de regretatul cercetător biolog, scriitor şi poet Costin David, un colaborator fidel al teatrului radiofonic, pentru care a realizat numeroase adaptări şi dramatizări, alături de scenarii originale dedicate emisiunilor de ştiinţă difuzate la Radio România.

Jocul experimentat şi ingenios al valoroşilor actori distribuiţi pentru a da glas (şi viaţă) personajelor, sugestivul şi inspiratul decor sonor, realizat de regizorul tehnic Mihnea Chelaru, precum şi luxurianta regie muzicală semnată de Patricia Prundea - toate coordonate cu măiestrie de bagheta regizorului Mihai Lungeanu - reprezintă tot atâtea argumente în favoarea invitaţiei adresate nu numai celor mai mici ascultători, dar şi părinţilor şi bunicilor lor, de a participa la acest nou eveniment marca Teatrul Naţional Radiofonic.

Spectacolul Sultan pentru o zi va putea fi ascultat, în avanpremieră, vineri, 23 noiembrie, de la ora 17:00, în mansarda librăriei Cărtureşti Verona din Bucureşti.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Înscrieri la 0732003051 /inscrieri@carturesti.net

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[rudyroth79]

Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit. Din această nevoie s-au născut Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ulise și Penelopa. Din aceeaşi nevoie le vom citi mereu pe acestea şi altele ivite în epoci mai apropiate de noi, esenţa fiind aceeaşi de fiecare dată. Şi mereu vom avea impresia că nu s-a scris încă despre acea iubire ideală.

Garabet Ibrăileanu, portret de Ștefan Dimitrescu

Între scriitorii români care au scris pagini memorabile despre iubire se află şi Garabet Ibrăileanu (1871 – 1936), autorul romanului ”Adela”, apărut în 1933*). Niciodată până la el un scriitor român nu a mai scris o poveste de iubire atât de subtil redată în cele mai fine mișcări sufleteşti, romanul fiind biografia inefabilului sentiment, analiza minuţioasă a admirației și atracției pe care le are doctorul Emil Codrescu față de Adela, o fată mai tânără decât el cu 20 de ani. Eroina rămâne învăluită în mister, în timp ce bărbatul îndrăgostit de ea păstrează cu luciditate tragică distanța care face din iubirea lui o poveste neîmplinită.

Dacă astăzi numele personajului Adela ni se pare firesc și potrivit acestei eroine grațioase și exuberante, nu la fel i s-a părut și lui George Călinescu, în 1933, cu puţin timp înainte de publicarea cărţii, când îi scria lui G. Ibrăileanu:

”Am avut bucuria să citesc romanul dumneavoastră «Adela». Aştept cu nerăbdare apariţia lui, căci, ierte-mi-se îndrăzneala prezumţioasă a decretării, este unicul nostru roman de analiză pură a dragostei şi o carte de mare ascuţime în analiza idealismului şi pudorii virile. Titul «Adela» însă nu merge. De ce? Pentru că numele este trăsura de unire dintre valoarea absolută şi valoarea relativă a unei cărţi. Din punct de vedere absolut numele e indiferent, dar pentru cititorul român Adela nu exprimă sau mai bine zis nu sugerează pe eroină. Toţi care au auzit de acest nume comun în Moldova au fost rău impresionaţi. Sevasta, Ecaterina, Eugenia sunt nume reale, însă nu sugerează. Fanny era însă o mângâiere, un cognomen pentru o fantomă. Un nume din acesta abstract şi mângâietor este de trebuinţă.”

Numele personajului a rămas însă Adela.

Criticii literari consideră acest roman al lui Garabet Ibrăileanu drept una dintre cele mai spiritualizate povești de iubire din literatura română.

Citate din romanul ”Adela”

”Amorul nu este entuziasm estetic şi moral. Sublimităţile astea clorotice n-ar putea explica tirania şi demenţa lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenţei, voinţa de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deşi pare acelaşi lucru, e cu totul altceva).”

”O iubire provocată de cauze conştiente, de calităţi pentru care dicţionarul are cuvinte, de însuşiri externe, o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale şi intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire.”

”Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenţei când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzaţia căldurii ei fizice de la distanţă. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respiraţia, de pulsaţia vieţii ei. Fetişizarea tuturor obiectelor ei şi a tot ce ţine de ea: mantila ei din cuier, când intru în antret, mă înfioară; caligrafia ei are o feminitate tulburătoare în fiecare literă, şi mai ales în cele care se înalţă ori se coboară din linie; numele moşiei unde locuieşte are ceva adânc emoţionant. Sentimentul că tot ce nu este ea, sau al ei, sau cadrul ei este fad. Convingerea că numai o femeie înaltă, cu părul galben, cu o uşoară asimetrie a gurii când zâmbeşte poate da fericirea. Fiorul pe care mi-l dă cuvântul «Adela».”

”Nimeni nu iubeşte când nu speră, măcar inconştient, să fie iubit. De aceea, numai un nebun se înamorează de regine.”

”Tinereţea – plutire pe un râu de munte cu mlădieri capricioase, sub jocurile de lumini şi umbre ale pădurilor, cu întârzieri neprevăzute şi binevenite, cu gândul la bucuria drumului de mâine. Şi după câţiva ani, care trec ca un fulger, alunecarea vertiginoasă, fără putinţă de oprire, între valuri uniforme, într-o lumină sură şi rece de toamnă, spre apropiata prăpastie.”

”Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat.”

”Nu ştie ce voluptate este a dărui unei femei, a-i «da», a o face, prin actul acesta simbolic, puţin a ta.”

”Întotdeauna mi-a venit greu să schimb apelativul «domnişoară» în «doamnă». Mi se pare o mixtitudine în lucruri prea intime, mi se pare că iau act cu brutalitate la fapte care nu mă privesc şi nu-i decent să mă privească.”

”În curând voi avea patruzeci de ani! Nu mai sunt un început, o cauză. Devin tot mai mult o prelungire, un efect.”

”Patruzeci de ani! Vârsta amintirilor… A rechema bucăţi din trecut, a le retrăi în închipuire – singura compensare a vieţii pierdute, procent slab la un capital nerambursabil.”

”La douăzeci de ani, când iubeşti amorul în femeia iubită, imaginaţia ornează poetic împrejurările şi pe femeie. La patruzeci, când nu mai iubeşti amorul, ci numai femeia, imaginaţia se concentrează asupra ei indiscret, realist şi precis, dizolvă, ca un reactiv izolator, tot ce nu face parte din fiinţa ei… Condiţia umană e teribilă!”

”Nefericirea mea, cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală, şi meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei şi o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumuseţează ori urâţesc fericirea, şi Adela e dintre acei care o înfrumuseţează.”

”Niciodată n-am simţit, ca astăzi, că toată poezia vieţii, până la infinitezimal, emoţia pe care o dă o floare de câmp, răsăritul unei stele, o adiere de vânt, are ca principiu gândul morţii, fiindcă vorbeşte de iubire, şi că preţul integral al vieţii îl dă numai moartea.”

”Ca şi furtunile, care răscolesc numai faţa oceanului, pasiunile tinereţii au venit şi au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rămas intactă, neamestecată, de o esenţă unică, şi în nopţile senine, în prima tinereţe şi uneori şi astăzi, când mă simt singur, nedreptăţit, nefericit, mi se pare că mă priveşte cu grijă şi duioşie, aplecată peste o balustradă ideală din spaţiile interplanetare.”

”Tinereţea beneficiază de toate, chiar şi de trecerea anilor.”

”Din cauza rolului lor de răspundere, de lungă răbdare în conservarea speciei, femeile sunt mai serioase şi mai pozitive. (Totul se reduce, scoborând din etaj în etaj, la instinctul creator).”

”Un bărbat înnoadă funii groase acolo unde femeia, subtilă şi strategă din natură, împleteşte fire de păianjen.”

”O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori.”

”Şi fericirea din viaţă e tot atât de urâtă ca şi cea din cărţi? Nu, pentru că cea din viaţă nu-i pentru alţii, e pentru cei doi.”

”Pentru ce scriitorii cei mari nu-i lasă niciodată pe bieţii oameni să fie fericiţi? Nu cumva pentru că sunt nefericiţi ei, din lipsa de simplicitate a sufletului?”

”Vremea nu aduce de obicei decât tristeţi. Vremea face gol în jurul nostru, ne omoară fiinţele scumpe, ne îmbătrâneşte şi ne duce la moarte.

________

*) Cu subtitlul ”Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu”, București, Editura Adevărul.

”Adela”, scenariul și regia: Mircea Veroiu. În distribuție: George Motoi — Emil Codrescu; Marina Procopie — Adela; Valeria Seciu — Raluca Mureșan; Ștefan Sileanu — Tuliu Drăgan; Adrian Pintea — Reparatorul de piane. Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. Data premierei: 4 februarie 1985 – filmul integral

Teatrul Național Radiofonic: ”Adela”. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Violeta Andrei, Simona Bondoc, Constantin Dinulescu, Catiţa Ispas, Violeta Berbiuc, Alexandrina Halic, Marina Maican, Carmen Ionescu, Sorin Gheorghiu, Sergiu Demetriad, Boris Petroff, Valentina Livinţ, Jean Reder, Alexandru Lungu, Ana-Maria Halic, Crânguţa Manea, Mircea Dascaliuc, Nicolae Crişu, Pompiliu Rădulescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Data difuzării în premier: 11 martie 1984 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Romanul «Adela» – o poveste de iubire spiritualizată” de Daniela Șontică Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit.