#despre demoni | Explore Tumblr Posts and Blogs

laudeluidumnezeucelatotputer · 4 years

Text

Predica creștină: Cum Îl deosebim pe adevăratul Hristos de falși hristoși

🔖 Acum sunt ultimele zile. Semnele Apocalipsei au apărut până în 2020. Profețiile privind cea de-a doua venire a lui isus au fost de fapt îndeplinite. Confruntat cu cea de-a doua venire a Domnului, vei fi atât de speriat de Hristoșii mincinoși încât vei închide ușa pentru a te proteja și vei aștepta revelația Domnului sau vei face precum fecioara înțeleaptă, și vei asculta vocea lui Dumnezeu, întâmpinând întoarcerea Domnului? Citiți acest articol pentru a găsi răspunsul. 📖

În întâmpinarea Domnului, nu putem pierde ocazia de a-L primi cu bucurie, ferindu-ne de profeți mincinoși și de falși hristoși. Elementul cheie este să ne concentrăm asupra ascultării glasului Domnului.

Tot felul de dezastre apar acum și profețiile din Biblie referitoare la venirea Domnului au fost, în mare parte, îndeplinite până la acest moment. Mulți frați și surori simt în adâncul inimii că Domnul e posibil să Se fi întors deja și cu toții Îl caută. Și totuși sunt mulți care se gândesc la aceste versete din Biblie: „Atunci, de vă va zice cineva: «Iată, aici e Hristos, sau acolo!», să nu credeți. Că se vor scula hristoşi mincinoși și proroci mincinoși și vor da semne mari și minuni ca să amăgească, de se va putea, și pe cei aleși” (Matei 24:23-24). Chiar dacă ar putea auzi pe cineva mărturisind că Domnul S-a întors, ei nu caută sau cercetează această afirmație ci, în schimb, urmează lumea religioasă și se agață de ideea că „orice mesaj care propovăduiește că Domnul S-a întors în trup este fals”. Dacă facem acest lucru, vom fi noi capabili să întâmpinăm întoarcerea Domnului? Domnul Isus Și-a profețit în repetate rânduri întoarcerea așa că, dacă am interpreta cuvintele Sale prin faptul că orice mesaj care propovăduiește că Domnul S-a întors în trup este fals, atunci nu am nega întoarcerea Domnului? Într-adevăr, atunci ne-am împotrivi lui Dumnezeu și am comite o greșeală teribilă. Când vine vorba de așteptarea întoarcerii Domnului, nu putem rămâne pasiv reticenți, deoarece, procedând astfel, vom rata întoarcerea Lui. Pentru a-L întâmpina pe Domnul, trebuie să căutăm să ascultăm activ glasul lui Dumnezeu, exact așa cum zice în Biblie: „La miezul nopţii a răsunat un strigăt: «Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!»” (Matei 25:6). De asemenea, și Apocalipsa profețește: „Iată, Eu stau la uşă şi bat! Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el şi voi mânca cu el, şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20), și „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” (Apocalipsa 2:7). Este voia Domnului ca noi să rămânem atenți și concentrați pe auzirea vocii lui Dumnezeu. În momentul în care cineva mărturisește că Domnul S-a întors, noi trebuie să fim fecioarele înțelepte care caută activ glasul Domnului, căci numai în acest felvom fi capabili să Îl întâmpinăm pe Domnul. Dacă tot ce facem este să ne ferim de falșii hristoși și sfârșim prin a-I închide ușile noastre Domnului chiar și atunci când Se întoarce, nu ar fi acest lucru ca și cum am înceta întru totul să mâncăm doar de teamă să nu ne înecăm? Și nu am fi noi atunci asemeni fecioarelor nesăbuite, incapabili să-L întâmpinăm pe Domnul, abandonați și eliminați? Oile lui Dumnezeu Îi ascultă glasul; cei care au cu adevărat calibru și discernământ vor asculta vocea lui Dumnezeu, pot căuta adevărul și pot face diferența între adevăratul Hristos și falșii hristoși. Ei nu vor fi amăgiți de falși hristoși. Prin urmare, ceea ce trebuie să înțelegem acum mai mult decât orice, este cum să facem diferența între adevăratul Hristos și falșii hristoși. Numai procedând în acest fel vom fi protejați de înșelăciunile hristoșilor mincinoși și vom fi capabili să întâmpinăm întoarcerea Domnului. Părtășia noastră de mai jos urmărește acest aspect al adevărului.

Prima cale de a face diferența între Hristos adevărat și falși hristoși: recunoașterea lui Hristos ca fiind adevărul, calea și viața

Pentru a judeca dacă cineva este adevăratul Hristos sau un hristos fals, trebuie să urmărim dacă poate exprima adevărul și dacă poate îndeplini lucrarea de mântuire a omului. Dumnezeu spune: „El, care este întruparea lui Dumnezeu, va avea esenţa lui Dumnezeu şi El, care este întruparea lui Dumnezeu, se va exprima ca Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu se întrupează, va aduce cu Sine lucrarea pe care trebuie să o facă şi, de vreme ce Dumnezeu se întrupează, va exprima ce este El şi va putea să aducă adevărul omului, să dea viaţă omului şi să îi arate omului calea. Trupul care nu conţine esenţa lui Dumnezeu cu siguranţă nu este Dumnezeu întrupat; în privinţa aceasta nu există nicio îndoială. Pentru a cerceta dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, omul trebuie să constate lucrul acesta după firea pe care o exprimă El şi cuvintele pe care le spune. Adică faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu şi dacă este sau nu adevărata cale trebuie judecat după esenţa Lui. Şi astfel, pentru a stabili[a] dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia este să se acorde atenţie esenţei Lui (lucrării Lui, cuvintelor Lui, firii Lui şi multor altor lucruri) mai degrabă decât aspectului exterior. Dacă omul Îi vede doar înfăţişarea exterioară şi nu ţine seamă de esenţa Lui, atunci aceasta arată ignoranţa şi naivitatea omului” (Prefață la „Cuvântul Se arată în trup”). „Dumnezeu care S-a întrupat se numește Hristos, iar astfel Hristosul care le poate da oamenilor adevărul se numește Dumnezeu. Nu există nimic prea exagerat în această privință, deoarece El deține esența lui Dumnezeu și firea și înțelepciunea lui Dumnezeu în lucrarea Lui, care sunt nerealizabile de către om. Aceia care se numesc Hristoși pe ei înșiși și totuși nu pot săvârși lucrarea lui Dumnezeu, sunt escroci. Hristos nu este numai manifestarea lui Dumnezeu pe pământ, ci și trupul special asumat de Dumnezeu în timp ce Își săvârșește și întregește lucrarea printre oameni. Acest trup nu este unul care poate fi înlocuit de orice om, ci unul care poate purta așa cum trebuie lucrarea lui Dumnezeu pe pământ și poate exprima firea lui Dumnezeu și Îl reprezintă bine pe Dumnezeu, oferindu-i omului viață. Mai devreme sau mai târziu, cei care se dau drept Hristos vor cădea cu toții, pentru că, deși susțin că sunt Hristos, ei nu dețin nimic din esența lui Hristos. Și astfel spun că autenticitatea lui Hristos nu poate fi definită de om, ci este acceptată și decisă de Dumnezeu Însuși” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

Cuvintele lui Dumnezeu spun foarte clar că numai Dumnezeu întrupat poate fi numit Hristos. Hristos este Duhul lui Dumnezeu materializat în trup, adică ceea ce Dumnezeu are și este, firea lui Dumnezeu și înțelepciunea Lui, toate realizate în trup. Hristos are esență divină, El este adevărul întrupat; El poate exprima adevărul pentru a păstori și a aproviziona oamenii oameni oricând și oriunde și doar Hristos poate face lucrarea de răscumpărare și de mântuire a omenirii. Acesta este un lucru de netăgăduit. De exemplu, Domnul Isus a fost Hristos întrupat; El a fost capabil să exprime adevărul oricând și oriunde, i-a adus omului calea pocăinței și l-a izbăvit pe om de robia legii. Domnul a avut, de asemenea, câteva cerințe pentru ca noi să înțelegem cum să îi iubim și să-i iertăm pe alții și, pentru a putea lua asupra-Și păcatele noastre, a fost El Însuși răstignit. Toată lucrarea pe care Domnul Isus a făcut-o și toate cuvintele pe care le-a rostit, la fel ca iubirea și mila Sa pentru omenire, toate au fost lucruri pe care niciun om nu le-ar fi putut săvârși vreodată și ele rerezintă în întregime identitatea lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, falșii hristoși sunt, în esență, duhuri rele și demoni. Falșii hristoși sunt complet lipsiți de adevăr, darămite capabili de a-l exprima. Cei mai mulți dintre ei sunt aroganți și extrem de absurzi. Ei știu că oamenii idolatrizează cunoașterea biblică, așa că se folosesc de această mentalitate pentru a răstălmăci Biblia, a scoate versete din context și pentru a lansa tot felul de teorii absurde menite să înșele oamenii. Cuvintele lor nu numai că sunt incapabile să aducă schimbări în firea oamenilor sau să le permită să-L cunoască pe Dumnezeu, dar fac și ca sufletele oamenilor să se întunece și să se deprime. Ei nu îndrăznesc să își facă publice cuvintele pentru ca întreaga omenire să poată căuta și cerceta, ci doar pot să înșele în secret o mână de oameni lipsiți de discernământ. Așadar, pentru a face diferența dintre Hristos adevărat și hristoșii falși, trebuie să le deslușim mai întâi esența; doar acel Hristos care are esență divină este capabil să exprime adevărul pentru a mântui și pentru a aproviziona omenirea, în timp ce aceia lipsiți de esență divină nu pot face asta, indiferent câtă cunoaștere au sau cât de capabili sunt. Spiritele rele și demonii sunt chiar mai puțin capabili să exprime adevărul sau să facă lucrarea de mântuire a omului; tot ce pot să facă este să înșele și să corupă oamenii. Prin urmare, este clar că, pentru a face diferența dintre adevăratul Hristos și falșii hristoși, trebuie să recunoaștem că Hristos este adevărul, calea și viața. Este exact așa cum a spus Domnul Isus: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa” (Ioan 14:6). „Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge” (Apocalipsa 14:4).

A doua cale prin care să facem diferența între adevăratul Hristos și falșii hristoși: lucrarea lui Dumnezeu este întotdeauna nouă și niciodată veche, iar El nu Își repetă lucrarea

După cum știm cu toții, Dumnezeu e întotdeauna nou și niciodată vechi și El nu Își repetă lucrarea. Prin urmare, putem porni de la acest punct pentru a distinge între adevăratul Hristos și falșii hristoși. Mai întâi, permiteți-ne să citim un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Dacă, în prezent, trebuie să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni, să alunge demoni, să vindece bolnavii și să facă multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că vine de la Isus, atunci ar fi vorba despre un fals realizat de duhurile rele și imitația acestora a lui Isus. Reține! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va relua niciodată acea etapă a lucrării. […] Dacă, în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu ar arăta semne, ar face minuni, ar alunga demoni și ar vindeca bolnavii – dacă ar face exact așa cum a făcut Isus – atunci Dumnezeu ar repeta aceeași lucrare, iar lucrarea lui Isus nu ar avea semnificație sau valoare. Astfel, Dumnezeu realizează o singură etapă a lucrării în fiecare epocă. Odată ce fiecare etapă a lucrării Sale a fost finalizată, este imitată la scurt timp de duhurile rele, iar după ce Satana începe să calce pe urmele Lui, Dumnezeu trece la o metodă diferită. Odată ce El a completat o etapă a lucrării Sale, aceasta este imitată de duhurile rele. Asta trebuie să vă fie clar” („Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi” din Cuvântul Se arată în trup).

Din cuvintele lui Dumnezeu, putem să ne dăm seama că El este mereu nou și niciodată vechi și că nu Își repetă lucrarea. De fiecare dată când Dumnezeu Își îndeplinește lucrarea, El începe o nouă epocă și o încheie pe cea veche, prilejuind o etapă mai nouă și mai înaltă a lucrării. De exemplu, Iahve Dumnezeu a finalizat lucrarea de proclamare a legilor și poruncilor și de conducere a vieților oamenilor din Epoca Legii. Când Domnul Isus a venit să-Și îndeplinească lucrarea, El nu a repetat lucrarea ce fusese făcută deja; în schimb, El a dus la bun sfârșit Epoca Legii, a început Epoca Harului și a îndeplinit lucrarea de mântuire a omului și de iertare a păcatelor sale. Doar Dumnezeu Însuși ar fi putut face o asemenea lucrare. Cu toate acestea, întrucât falșii hristoși nu au esența lui Dumnezeu, ei sunt incapabili să facă lucrarea lui Dumnezeu și cu atât mai puțin sunt capabili să facă lucrarea începerii unei noi epoci și încheierii unei epoci vechi. Tot ce pot face este să urmărească lucrarea lui Dumnezeu, imitând tonul vorbirii lui Dumnezeu și cuvintele pe care le-a spus și imitând lucrarea pe care El a făcut-o în trecut. Ei afișează niște semne și minuni simple și se pretind a fi Dumnezeu cu scopul de a înșela oamenii. În plus, hristoșii falși nu dețin nicio autoritate; oricât ar încerca să Îl imite pe Domnul, ei nu vor putea niciodată să facă semne și minuni asemeni celor săvârșite de Domnul Isus, cum ar fi hrănirea celor cinci mii cu doi pești și cinci pâini sau readucerea la viață a lui Lazăr. Asta înseamnă că Dumnezeu din zilele de pe urmă cu siguranță nu va repeta lucrarea făcută anterior de Domnul Isus, iar toți cei care în zilele de pe urmă imită lucrarea lui Dumnezeu, care afișează câteva semne și minuni simple, vindecă bolnavii și alungă demonii pentru a înșela oamenii sunt, în mod cert, spirite rele deghizate; sunt hristoși falși. De aceea, Domnul Isus ne-a dat acest avertisment: „Că se vor scula hristoşi mincinoși și proroci mincinoși și vor da semne mari și minuni ca să amăgească, de se va putea, și pe cei aleși” (Matei 24:23-24).

În urma acestei părtășii devenim conștienți de faptul că Hristos are esența vieții lui Dumnezeu și numai Hristos poate să exprime adevărul și să aprovizioneze viețile oamenilor. Atunci când cei care iubesc adevărul și sunt însetați de adevăr ascultă cuvântul lui Dumnezeu, ei sunt atrași și cuceriți de cuvântul Lui. Astfel de oameni aparțin lui Dumnezeu; ei sunt capabili să înțeleagă glasul lui Dumnezeu și să-L recunoască pe Hristos drept Dumnezeu Însuși. De exemplu, Petru, Ioan și alți discipoli au recunoscut cu toții în cuvintele Domnului Isus că El era Messia întors, așadar, unul câte unul, au început să-L urmeze. Dumnezeu Atotputernic a venit acum în zilele de pe urmă și, începând cu casa lui Dumnezeu, El face lucrarea de judecată și exprimă toate adevărurile întru mântuirea omenirii; El dezvăluie în totalitate misterul lucrării de gestionare de șase mii de ani a lui Dumnezeu și expune natura și esența satanică a omului, astfel încât acesta să poată cunoaște adevărul corupției sale și să aibă o cale care să conducă spre o schimbare a firii sale. De asemenea, Dumnezeu Atotputernic ne spune cum să punem în practică cuvintele lui Dumnezeu, cum să trăim o umanitate adecvată, laolaltă cu multe alte lucruri și, împreună, toate aceste lucruri sunt calea spre viață veșnică. Lucrarea de mântuire a omenirii făcută de Dumnezeu Atotputernic este lucrarea lui Dumnezeu Însuși care îndeplinește cu precizie aceste profeții din Biblie: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi şi vă va anunţa lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13). „Iar dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea” (Ioan 12:47).

Acum, cartea cuvintelor exprimate de Dumnezeu Atotputernic „Cuvântul Se arată în trup”, a fost făcută publică pe internet pentru a putea fi urmărită și cercetată de către iubitorii de adevăr din întreaga lume. Mulți oameni care tânjesc după apariția lui Dumnezeu au citit cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic și le-au recunoscut ca glasul Lui, devenind astfel siguri că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors în zilele de pe urmă. Unul câte unul, ei calcă pe urmele Mielului și se întorc înaintea tronului lui Dumnezeu. Acesta este în întregime rezultatul lucrării lui Dumnezeu Însuși, care îndeplinește întru totul această profeție din Isaia, capitolul 2, versetul 2: „Și, în zilele de pe urmă, se va întâmpla că muntele casei lui Iahve va fi stabilit în vârful munților și va fi înălțat deasupra dealurilor; iar toate popoarele vor merge la el.” Este evident că, în întâmpinarea Domnului, este esențială concentrarea asupra ascultării vocii lui Dumnezeu și recunoașterii lui Hristos ca fiind adevărul, calea și viața. Ar trebui să căutăm și să cercetăm atunci când auzim că undeva există cuvântările lui Dumnezeu sau cineva propovăduiește întoarcerea Domnului. Dacă rămânem temători în a fi înșelați de hristoși falși și ne ținem garda sus, dacă nu îndrăznim să căutăm sau să cercetăm și refuzăm să acceptăm mântuirea lui Dumnezeu Atotputernic – Hristos din zilele de pe urmă – nu am fi noi atunci nesăbuiți până la extrem? Dacă am face asta, vom fi pierdut pentru totdeauna mântuirea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă!

Note de subsol:

a. În textul original se citeşte „cât despreˮ.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

#lucrarea lui dumnezeu #cuvântul lui dumnezeu #revenirea lui isus #adevăratul hristos și hristoșii falși

1 note · View note

dinviataunuitiptrans · 5 years

Text

E ziua lu mama mea azi. Face 59 și de câțiva ani încoace am început s-o "terorizez" cu drag și afecțiune - verbală, pentru că maică-mii nu-i place cu îmbrățișări și chestii d-astea și chiar nu-mi place s-o chinuiesc așa că oricât îmi vine s-o țin în brațe prefer să mă abțin deși mi-e greu că e mămica mea. Mnoh. Da' înțeleg, că n-a avut cine s-o învețe cum stă treaba cu de-astea, ea n-a crescut nici cu afecțiune și nici cu iubire. Las' c-o alint eu.

"Mama Regina Mea", așa am trecut-o în telefon. Iar Regina mea s-a născut în satul Țibucani (nu vă spun dacă ăia de Sus sau ăia de Jos) și e cea mai mare dintre cei trei copii ai lu mamaie Catinca. Sincer habar n-am care e diferența între ei da' știu că mătuși-mea e mijlocia iar unchi-miu e mezinul familiei. Iar cum mamaie și tataie erau țărani deci cu treburile câmpului, responsabilitatea casei și a creșterii mezinului, plus o soră, a picat pe umerii lu mama mea, atât decât că mama mea era și ea tot un copil. Da' la țară nu contează dacă abia ești în școala primară, nu contează că ești copil, așa că mama s-a trezit că trebuie să-și crească fratele mai mic și să fie și "fata în casă" și să se mai ducă și la școală. smr, mie mi se rupe sufletu de ea de fiecare dată când mă gândesc la copilul din ea. Povestea din copilăria lu mama care mă întristează cel mai tare e aia despre cum stătea treaba la ei în familie atunci când venea vremea să mănânce. Ca să știți, mama a crescut într-un patriarhat tipic, adică de căcat, și-mi povestea că atunci când se așezau la masă, tataie Gheorghe (nu l-am cunoscut da așa i se zice) era primu care primea ce era mai bun de mâncare, el fiind capul familiei (și înțeleg de ce făcea asta, așa era el nesimțit), apoi urma mezinul familiei, sora mijlocie, mama și la urmă ce rămânea era a lu mamaie. Și groaznic obicei a preluat și mama smr; și tare mă supără când îmi amintesct toate fazele când făcea fix la fel, iar când gătea divinul acela de pui la sticlă cum doar mămica mea știe să facă, ea nici nu lua în calcul să mănânce altceva în afară de spate, gât, aripi, astea gen; apoi am crescut și io umpic și nu mă mai lăsa sufletu s-o văd cu obiceiul ăsta prost și împărțeam cu ea sau câteodată făceam schimb - și asta se întâmpla dacă reușeam să fiu suficient de insistent sau convingător, sau ea mai puțin căpoasă. Tata a fost mereu un egoist, mai ales cu mâncarea.

Despre mama cred ca as putea sa scriu o viață întreagă plus încă doua sau trei, așa de tare o iubesc. M-am hotărât s-o iubesc la loc imediat după ce mi-am început tranziția cu testosteron. Cred că prin adolescență am luat pauză din iubit mama. Când eram mic eram cel mai sensibil la ea, mă întrista tare mult când o vedeam ca e tristă și plângeam când o vedeam plângând, și încercam să n-o supăr și nu că-mi era frică de bătaie, ci pentru că îmi era tare dragă și o iubeam mult de tot și chiar nu-mi plăcea s-o văd stresată. Ce-i drept nu prea reușeam să n-o supăr deloc da' niciodată nu i-am purtat pică lu mama că mă batea; când eram mic nu mă supărăm pe ea și nici n-o drăcuiam în gând că vedeam și eu că nu dă cu ură așa cum făcea tata când mă bătea, iar acum știu că bătăile erau din epuizare psihică, din disperare că nu înțeleg de vorbă bună, de oboseală, lipsa de parenting skills, vârstă fragedă, 3 copii plus un bărbat prezent dar neimplicat... plus încă o grămadă de alte motive care mă fac nu doar să nu-i port pică ba chiar s-o iubesc și s-o admir și mai mult. Și oricum ea nu ne bătea atât de des, ea era cu țipatu mai mult.... așa știau și vecinii de la bloc când a ajuns Mariana acasă de la servici.

Azi am sunat-o s-o iubesc, și după ce mi-am făcut numărul de afecțiune verbală i-am urat să-mi trăiască măcar încă o mie de ani. Ea n-a fost de acord, și după ce mi-a zis că nu vrea să ajungă bătrână în baston că nu vrea să depindă de nimeni a făcut și gluma proastă să zică că mamă-sa a murit când avea 60 de ani și că deci și ea mai are umpic. Așa că am anunțat-o și eu că dacă plănuiește sa moară prea curând atunci mă omor și eu, îmi fac supradoză de heroină în venă și mă duc după ea, că nu se știe ce e dincolo și singură nu pot s-o las, dacă pățește ceva. A râs și-a zis că nu sunt sănătos la cap și să termin cu prostiile. I-am spus și eu că o iubesc și că o ador și să nu plănuiască să moară prea curând. Nu i-am zis că dacă o pierd pe ea ființa mea o să se anuleze complet de dor și durere și că prefer să crească viermi în mine și copaci din mine decât să n-o mai am pe mama mea. Am zis să nu-i zic așa că oricum nu pricepe felul în care o iubesc și iar îmi dă cu dismiss; și nici n-are cum să priceapă, înțeleg, pe ea n-a învățat-o nimeni că merită să fie iubită, da mă ocup eu de asta. Și-o fac de câțiva ani, de când am început tranziția și-am început să-mi alung demonii din mine ca să fac loc la cea mai multă iubire din univers. Iar odată ce m-am privit în oglindă și l-am recunoscut și l-am primit pe Sasha în viața mea parcă m-am transformat într-un fel de făt frumos smr, m-am făcut cel mai coios bătăuș de zmei, de demoni și de alte lighioane care-mi întunecau sufletul de eram un toxic, transfob, homofob, rasist, sexist, clasist, ipocrit, fals, neasumat, și de-a dreptu prost.

Pe mama cel mai tare ar bucura-o dacă aș accepta ca trebuie să mă integrez în sistemul opresiv patriarhal capitalist din care face și ea parte (și să-mi termin facultatea - oricare -, să mă angajez, să trăiesc și eu cum trăiesc alții, eventual să-mi fac gagică, apoi nevastă, apoi credit ptr prima casă, apoi să mă descurc eu cumva s-o fac bunică a 5-a oară) dar din păcate nu vrea să înțeleagă că eu mai repede aș distruge sistemul din care face ea parte, pentru că și sistemul ăsta a distrus-o pe ea - sunt foarte sensibil la mama, doar am zis.

Pe mine în schimb cel mai tare m-ar bucura dacă maică-mii nu i s-ar mai face dor de fata aia cu pălărie de cowgirl, cravată roșie si chitară de gât, care stă înrămată într-o poza pe noptiera de deasupra patului ei, pentru că idetitatea aia n-a fost niciodată reală și-mi pare rău s-o văd tristă după nimic.

Iar astăzi am scris primu meu articol de blog pentru că am sunat-o pe mama să-i zic la mulți ani și s-o iubesc, apoi m-a certat că cică de ce nu duc la bun sfârșit niciodată nimic din ce încep (ea se referea la facultatea de Asistență Socială), iar eu mi-am amintit că de vreo două săptămâni mă chinui să pun pe net o grămadă de poze de pe 13 Septembrie de la "Sisü" și să zic și vreo do'o vorbe pentru că fix azi se termină expoziția #laymedownacrossthelines din care face parte și performance-ul ăsta în care m-am dus io la Timișoara venit din Londra ca să mă las la organele genitale goale de amoru artei contemporane radical feminista queer, și dacă tot zice mama că trebuie să mai și termin chestiile de care mă apuc atunci nah, habemus spațiul ăsta, #dinviataunuitiptrans, că și așa își așteaptă rându de vreo 2 ani.

Despre Sisü n-am mai apucat să scriu că m-am luat cu ziua lu maică-mea și astea, așa că pun doar poze, da' pot să vă recunosc cel mai cinstit că dacă aș fi avut de ales între să-mi petrec 13 Decembrie cu mama de ziua ei sau să particip la finisajul #laymedownacrossthelines, fără îndoială eram de la 8 dimineața în față la Kunsthalle Bega așteptând cuminte să-mi deschidă careva ușa ca să mă pregătesc să mă întâlnesc cu oamenii și cu sufletu lor gol, așa de drag îmi este Sisü ăsta și toată atmosfera de la #laymedownacrosstheline; oricum mama preferă să stea în pat de ziua ei și să-și țină nepotu în brațe, și dacă aș fi acasă probabil mi-ar tolera prezența până să-i înceapă telenovela... așa că csf, ncsf, fiecare cu filmu lui.

8 notes · View notes

cercetandbisericaluidumnezeu · 4 years

Text

De ce guvernul comunist chinez persecută, suprimă și ia măsuri drastice împotriva lui Dumnezeu Atotputernic și a Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic?

Versete din Biblie pentru referințe:

„Această generaţie este o generaţie rea” (Luca 11:29).

„Lumea întreagă zace în cel rău” (1 Ioan 5:19).

„Cum ai căzut din ceruri, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, asupritorul neamurilor! Tu ai zis în inima ta: «Mă voi înălţa la cer; îmi voi ridica tronul mai presus de stelele lui Dumnezeu! Voi şedea pe muntele adunării, pe înălţimile din nord! Mă voi înălţa deasupra norilor, şi mă voi face asemenea Celui Preaînalt!»” (Isaia 14:12-14).

„În cer a avut loc un război. Mihail şi îngerii lui s-au războit cu balaurul. Balaurul şi îngerii lui s-au războit şi ei, dar nu au putut învinge şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Marele balaur a fost aruncat, şi anume şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satan, cel care înşală întreaga omenire, a fost aruncat pe pământ, iar împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui” (Apocalipsa 12:7-9).

„Când balaurul a văzut că a fost aruncat pe pământ, a urmărit-o pe femeia care născuse băiatul” (Apocalipsa 12:13).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Acestea sunt faptele: pe când pământul nu exista încă, arhanghelul era cel mai mare dintre îngerii cerului. El avea autoritate asupra tuturor îngerilor din ceruri; aceasta a fost competența pe care i-a acordat-o Dumnezeu. Cu excepția lui Dumnezeu, era cel mai mare dintre îngerii cerului. Când Dumnezeu a creat mai târziu omenirea, arhanghelul a îndeplinit o trădare mai mare față de Dumnezeu pe pământ. Spun că L-a trădat pe Dumnezeu pentru că a vrut să gestioneze omenirea și să depășească autoritatea lui Dumnezeu. Arhanghelul a ispitit-o pe Eva în păcat; a făcut-o pentru că voia să-și stabilească împărăția pe pământ și să facă omenirea să-L trădeze pe Dumnezeu și să-l asculte pe el în schimb. A văzut că erau multe lucruri care îl ascultau; îngerii îl ascultau, la fel ca și oamenii de pe pământ. Păsările și fiarele, copacii, pădurile, munții, râurile și toate lucrurile de pe pământ erau în grija omului – adică Adam și Eva – în timp ce Adam și Eva îl ascultau. Arhanghelul a dorit astfel să depășească autoritatea lui Dumnezeu și să-L trădeze pe Dumnezeu. Mai târziu a determinat mulți îngeri să-L trădeze pe Dumnezeu, care apoi au devenit diverse spirite necurate. Dezvoltarea umanității până în zilele noastre nu a fost cauzată de corupția arhanghelului? Umanitatea este așa cum este astăzi, deoarece arhanghelul L-a trădat pe Dumnezeu și a corupt omenirea.

Fragment din „Ar trebui să știi cum a evoluat întreaga umanitate până în ziua de azi” în Cuvântul Se arată în trup

Dumnezeu lucrează, Se îngrijește de o persoană, o apreciază, iar Satana Îi urmărește fiecare pas. Pe oricine este preferat de Dumnezeu și Satana îl urmărește și se ține în urma lui. Dacă Dumnezeu dorește această persoană, Satana, pentru a-și atinge obiectivul ascuns, ar face orice-i stă în putere să-L împiedice pe Dumnezeu, folosind diferite moduri diabolice ca să ispitească, să hărțuiască și să ruineze lucrarea pe care o face Dumnezeu. Care este obiectivul lui? El nu vrea ca Dumnezeu să aibă pe nimeni; îi vrea pe toți cei pe care îi vrea Dumnezeu, ca să-i ocupe, să-i controleze, să preia controlul asupra lor pentru ca ei să i se închine și să comită fapte rele împreună cu el. Nu este acesta motivul sinistru al Satanei? […] Satana se află în război cu Dumnezeu, ținându-se scai după El. Obiectivul său este să dărâme întreaga lucrare pe care Dumnezeu vrea s-o facă, să-i ocupe, să-i controleze și să-i elimine complet pe cei pe care îi vrea Dumnezeu. Dacă nu sunt eliminați, atunci ei ajung în posesia Satanei pentru a fi folosiți de el – acesta este obiectivul său.

Fragment din „Dumnezeu Însuși, Unicul (IV)” în Cuvântul Se arată în trup

Manifestările marelui balaur roșu reprezintă rezistența împotriva Mea, lipsa de înțelegere și pricepere a sensurilor cuvintelor Mele, frecventa persecutare a Mea și încercarea de a folosi tertipuri pentru a-Mi întrerupe gestionarea. […] Marele balaur roșu despre care vorbesc nu este un balaur roșu mare, ci, mai degrabă, este duhul rău care Mi se opune, sinonim cu „marele balaur roșu”.

Fragment din „Capitolul 96” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup

Cunoașterea culturii antice i-a furat omului în tăcere prezența lui Dumnezeu și l-a predat pe om împăratului diavolilor și fiilor acestuia. Cele Patru cărți și Cinci Clasici au purtat gândirea și conceptele omului într-o altă epocă de revoltă, făcându-l pe om să se închine în continuare celor care au scris Cărțile și Clasicii, promovându-și noțiunile despre Dumnezeu. Împăratul diavolilor L-a alungat fără milă pe Dumnezeu din inima omului, fără ca oamenii să-și dea seama, în timp ce el a preluat cu bucurie inima omului. De-atunci, omul a fost posedat de un suflet urât și rău, cu fața împăratului diavolilor. O ură față de Dumnezeu le-a umplut piepturile, iar răutatea împăratului diavolilor s-a răspândit în om zi de zi, până când omul a fost complet mistuit. Omul nu a mai avut libertate și nu a fost în stare să se elibereze din încurcătura cu împăratul diavolilor. De aceea, omul a putut doar să rămână pe loc și să fie capturat, predându-se lui și devenind subjugat de el. Cu mult timp în urmă, el a plantat sămânța tumorii ateismului în inima tânără a omului, învățându-l erezii, cum ar fi „învățați din știință și tehnologie, înțelegeți cele Patru Modernizări, nu există niciun Dumnezeu în lume”. Nu doar atât, a proclamat în repetate rânduri „Să construim o țară frumoasă prin munca noastră sârguincioasă”, cerând tuturor să fie pregătiți din copilărie să-și slujească țara. Omul a fost adus în mod inconștient înaintea lui și el și-a asumat fără ezitare meritul (referindu-se la Dumnezeu care ţine toată omenirea în mâinile Sale). Niciodată nu s-a simțit, măcar o dată, rușinat sau a avut un sentiment de rușine. Mai mult, a capturat fără rușine poporul lui Dumnezeu în casa proprie, în timp ce a sărit ca un șoarece pe masă și l-a făcut pe om să i se închine ca unui Dumnezeu. Un astfel de răufăcător deznădăjduit este el! El strigă astfel de vorbe răutăcioase, scandaloase: „Nu există niciun Dumnezeu în lume. Vântul se datorează legilor naturale; ploaia este umiditate care se condensează și cade în picături pe pământ; un cutremur este zguduirea suprafeței pământului datorită schimbărilor geologice; seceta se datorează uscăciunii din aer provocate de distrugerea nucleonică de pe suprafața soarelui. Acestea sunt fenomene naturale. Care parte este o acțiune a lui Dumnezeu?” El chiar strigă astfel de declarații nerușinate: „Omul a evoluat din vechile maimuțe, iar lumea de astăzi a progresat de la o societate primitivă cu aproximativ un miliard de ani în urmă. Poporul hotărăşte dacă o ţară înfloreşte sau cade.” În spate, omul îl atârnă cu susul în jos pe pereți și îl pune pe mese pentru a fi venerat și a i se închina. În timp ce acesta strigă: „Nu există Dumnezeu”, se consideră drept Dumnezeu, împingându-L, neînduplecat, pe Dumnezeu dincolo de marginile pământului. Stă în locul lui Dumnezeu și acționează ca împărat al diavolilor. Este complet absurd! Aceasta face ca o persoană să fie mistuită de o ură otrăvitoare. Se pare că Dumnezeu este dușmanul acestuia sub jurământ și că împăcarea cu Dumnezeu este imposibilă. Acesta plănuiește să-L alunge pe Dumnezeu în timp ce rămâne nepedepsit și liber. Un astfel de împărat al diavolilor este el! Cum am putea să-i tolerăm existența? Nu se va odihni până când nu a deranjat lucrarea lui Dumnezeu și l-a lăsat în zdrențe și complet rușinat, ca și cum vrea să se împotrivească lui Dumnezeu până la sfârșit, până când ori va muri peștele, ori se va rupe năvodul. El se opune în mod intenționat lui Dumnezeu și se tot apropie. Fața odioasă i-a fost de mult complet demascată și acum este zdrobită și bătută, într-o stare groaznică, totuși nu se domolește în ura față de Dumnezeu, ca și cum dorește să-L fi putut devora în întregime pe Dumnezeu într-o singură înghițitură, pentru a-i ușura ura din inimă.

Fragment din „Lucrarea și intrarea (7)” în Cuvântul Se arată în trup

De sus în jos și de la început până la sfârșit, el a deranjat lucrarea lui Dumnezeu și a acționat în dezacord cu El. Toate vorbele despre moștenirea culturală antică, cunoștințele valoroase ale culturii antice, învățăturile taoismului și confucianismului, clasicii confucianiști și ritualurile feudale au dus omul în iad. Știința și tehnologia moderne avansate, precum și industria, agricultura și afacerile dezvoltate nu pot fi văzute nicăieri. Mai degrabă, el subliniază pur și simplu riturile feudale propagate de vechile „maimuțe” pentru a perturba, a se opune și a distruge în mod intenționat lucrarea lui Dumnezeu. Nu numai că a mâhnit omul până în ziua de astăzi, dar vrea să-l mistuie complet. Învățătura codului feudal de etică și transmiterea cunoașterii culturii antice au contaminat mult timp omul și l-au transformat în diavoli mari și mici. Sunt puțini care L-ar primi cu ușurință pe Dumnezeu și ar întâmpina cu bucurie venirea lui Dumnezeu. Fața omului este plină de crimă și, în toate locurile, moartea este în aer. Ei caută să-L alunge pe Dumnezeu din acest ținut; cu cuțite și săbii în mână, se aranjează în formațiune de luptă pentru a-L nimici pe Dumnezeu. Idolii sunt răspândiți în tot ținutul diavolului, unde omul este în mod constant învățat că nu există Dumnezeu. Pe deasupra acestui ținut pătrunde un miros dezgustător de hârtie arsă și tămâie atât de gros, încât este sufocant. Pare să fie mirosul de nămol ce plutește când șarpele se învârte și se încolăcește și este de ajuns încât omul nu se poate stăpâni să nu vomite. În afară de aceasta, pot fi auziți cu ușurință demoni răi cântând scripturi. Acest sunet pare să vină de departe din iad, iar omul nu poate decât să simtă o răceală pe şira spinării. În tot acest ținut sunt împrăștiați idoli, în toate culorile curcubeului, care transformă ținutul într-o lume orbitoare, iar împăratul diavolilor își păstrează un rânjet pe față, ca și cum uneltirea sa rea a reușit. Între timp, omul este complet neștiutor de acest lucru, nici nu știe omul că diavolul l-a corupt deja într-o asemenea măsură încât a devenit fără rațiune și învins. Acesta dorește să distrugă tot ce este al lui Dumnezeu dintr-o singură suflare, să-L insulte și să-L ucidă din nou și încearcă să-I distrugă și să-I tulbure lucrarea. Cum I-ar putea acesta permite lui Dumnezeu să aibă un statut egal? Cum poate acesta îngădui ca Dumnezeu „să se amestece” în lucrarea printre oameni? Cum poate acesta să-I permită lui Dumnezeu să-i demaște fața sa odioasă? Cum Îi poate permite lui Dumnezeu să-i perturbe lucrarea? Cum ar putea acest diavol, care fumegă de furie, să-I permită lui Dumnezeu să-i conducă reședința puterii lui pe pământ? Cum ar putea el recunoaște de bunăvoie înfrângerea? Înfățișarea odioasă a acestuia a fost dezvăluită pentru ceea ce este ea, de aceea se constată că nu se știe dacă să se râdă sau să se plângă, și este cu adevărat dificil să se vorbească despre aceasta. Oare nu este aceasta esența lui?

Fragment din „Lucrarea și intrarea (7)” în Cuvântul Se arată în trup

Vreme de mii de ani acesta a fost pământul murdăriei, insuportabil de murdar, unde suferința abundă, stafiile gonesc năvalnic pretutindeni, păcălind și înșelând, făcând acuzații nejustificate, fiind nemiloase și rele, călcând în picioare acest oraș al fantomelor și lăsându-l plin de cadavre; duhoarea descompunerii acoperă pământul și umple aerul și este păzită cu strășnicie. Cine poate vedea lumea de dincolo de ceruri? Diavolul leagă strâns tot trupul omului, îi scoate amândoi ochii și îi sigilează buzele. Regele diavolilor a fost turbat vreme de câteva mii de ani, chiar până astăzi, când încă mai veghează atent asupra orașului fantomelor, ca și cum ar fi un palat inexpugnabil al demonilor; această haită de câini de pază, între timp, se holbează cu ochi dușmănoși, temându-se profund că Dumnezeu îi va lua prin surprindere și îi va șterge de pe fața pământului, lăsându-i fără un loc al păcii și fericirii. Cum ar putea oamenii dintr-un asemenea oraș al fantomelor să-L fi văzut vreodată pe Dumnezeu? S-au bucurat ei vreodată de afecțiunea și frumusețea lui Dumnezeu? Ce apreciere au ei față de chestiunile lumii omenești? Câți dintre ei pot înțelege voia înflăcărată a lui Dumnezeu? Nu-i de mirare, atunci, că Dumnezeu întrupat rămâne complet ascuns: într-o asemenea societate întunecată, unde demonii sunt nemiloși și inumani, cum ar putea regele diavolilor, care ucide oameni cât ai clipi din ochi, să tolereze existența unui Dumnezeu care este încântător, bun și, de asemenea, sfânt? Cum ar putea el să aplaude și să aclame venirea lui Dumnezeu? Lacheii aceștia! Ei răsplătesc bunătatea cu ură, L-au disprețuit de mult timp pe Dumnezeu, Îl abuzează pe Dumnezeu, sunt extrem de sălbatici, nu au nici cea mai mică considerație față de Dumnezeu, pradă și jefuiesc, și-au pierdut toată conștiința și nu au nicio urmă de bunătate și îi ispitesc pe nevinovați spre nesăbuință. Strămoși ai celor din antichitate? Lideri iubiți? Cu toții I se opun lui Dumnezeu! Amestecul lor a lăsat totul sub ceruri într-o stare de întuneric și haos! Libertate religioasă? Drepturile și interesele legitime ale cetățenilor? Toate sunt trucuri pentru acoperirea păcatului! Cine a îmbrățișat lucrarea lui Dumnezeu? Cine a renunțat la viața sa, ori și-a vărsat sângele pentru lucrarea lui Dumnezeu? Generație după generație, de la părinți la copii, omul înrobit L-a înrobit necuviincios pe Dumnezeu – cum ar putea asta să nu incite la furie? Mii de ani de ură sunt concentrați în inimă, milenii de păcătuire sunt gravate în inimă – cum ar putea asta să nu inspire dezgust? Răzbună-L pe Dumnezeu, nimicește-I complet dușmanul, nu-i mai permite să alerge ca turbatul și nu-i mai permite să stârnească atâtea necazuri câte are el chef! Acum este timpul: omul și-a adunat demult toată puterea, și-a dedicat toate eforturile, a plătit fiecare preț pentru aceasta, pentru a sfâșia chipul hidos al acestui demon și pentru a permite oamenilor, care au fost orbiți și au îndurat tot felul de suferințe și greutăți, să se ridice deasupra durerii și să întoarcă spatele acestui diavol bătrân și malefic. De ce să pui un obstacol atât de impenetrabil în fața lucrării lui Dumnezeu? De ce să folosești diferite trucuri ca să-i înșeli pe oamenii lui Dumnezeu? Unde sunt adevărata libertate și drepturile și interesele legitime? Unde este nepărtinirea? Unde este alinarea? Unde este căldura? De ce să folosești scheme amăgitoare ca să-i păcălești pe oamenii lui Dumnezeu? De ce să folosești forța ca să oprești venirea lui Dumnezeu? De ce să nu-I permiți lui Dumnezeu să colinde în voie pe pământul pe care El l-a creat? De ce să-L hăituiești pe Dumnezeu până când nu mai are unde să-Și odihnească al Său cap? Unde este căldura dintre oameni?Unde este primirea călduroasă dintre oameni? De ce să-I produci un asemenea chin disperat lui Dumnezeu? De ce să-L faci pe Dumnezeu să strige iar și iar? De ce să-L forțezi pe Dumnezeu să-Și facă griji pentru Fiul Lui iubit? De ce această societate întunecată și nefericiții ei câini de pază nu-I permit lui Dumnezeu să vină în voie și să meargă prin lumea pe care El a creat-o?

Fragment din „Lucrarea și intrarea (8)” în Cuvântul Se arată în trup

Satana își câștigă faima prin înșelarea publicului. Deseori se prezintă ca avangardă și model de dreptate. Sub pretextul de a proteja dreptatea, îi rănește pe oameni, le devorează sufletele și utilizează tot felul de mijloace pentru a amorți, înșela și incita omul. Scopul său este de a-l face pe om să aprobe și să-i urmeze comportamentul rău, de a-l face pe om să i se alăture în a se opune autorității și suveranității lui Dumnezeu. Totuși, când o persoană își dă seama de uneltirile, intrigile și caracteristicile lui rele și nu vrea să continue să fie călcat în picioare și păcălit de el sau să-i fie în continuare sclav sau să fie pedepsit și distrus împreună cu el, Satana își schimbă trăsăturile anterior sfinte și își scoate masca falsă pentru a-și dezvălui fața adevărată, reală, depravată, urâtă și sălbatică. Nu i-ar plăcea nimic mai mult decât să îi extermine pe toți cei care refuză să îl urmeze și pe cei care se opun forțelor sale malefice. În acest stadiu, Satana nu poate să mai afișeze înfățișarea unui gentleman demn de încredere; în schimb, sunt dezvăluite trăsăturile sale adevărate, urâte, de sub pielea sa de oaie. Odată ce uneltirile Satanei sunt aduse la lumină, odată ce trăsăturile sale adevărate sunt expuse, el se va pierde cu firea și își va expune barbaria; dorința sa de a răni și de a devora oamenii doar se va intensifica. Asta deoarece este înfuriat de trezirea omului; el dezvoltă un spirit de răzbunare puternic față de oameni din cauza aspirației lor de a tânji după libertate și lumină și de a se elibera din închisoarea lui. Furia lui are intenția de a-și apăra răul și este, de asemenea, o revelare adevărată a naturii sale sălbatice.

În fiecare chestiune, comportamentul Satanei îi expune natura rea. Dintre toate faptele rele pe care Satana le-a îndeplinit asupra omului – de la eforturile sale timpurii de a amăgi omul să-l urmeze, până la exploatarea omului de către el, prin care îl atrage pe om în faptele lui rele, și spiritul de răzbunare al Satanei față de om după ce trăsăturile sale adevărate au fost expuse și omul l-a recunoscut și l-a abandonat – niciuna nu dă greș în a expune esența rea a Satanei; niciuna nu dă greș în a dovedi faptul că Satana nu are legătură cu lucrurile pozitive; niciuna nu dă greș în a dovedi că Satana este sursa tuturor lucrurilor rele. Fiecare dintre acțiunile sale protejează răul, menține continuarea faptelor lui rele, este împotriva lucrurilor drepte și pozitive, strică legile și ordinea existenței normale a omenirii. Acestea sunt ostile față de Dumnezeu și sunt ceea ce mânia lui Dumnezeu va distruge. Deși Satana are propria furie, furia sa este un mijloc de a da frâu liber naturii sale rele. Motivul pentru care Satana este exasperat și furios este acesta: uneltirile sale cumplite au fost scoase la iveală; nu poate scăpa ușor cu intrigile sale; ambiția sa sălbatică și dorința de a-L înlocui pe Dumnezeu și de a acționa ca Dumnezeu au fost lovite și blocate; scopul său de a controla întreaga omenire a devenit acum un eșec și nu poate fi niciodată realizat.

Fragment din „Dumnezeu Însuși, Unicul (II)” în Cuvântul Se arată în trup

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

#voia lui dumnezeu #Cuvântul lui Dumnezeu #Descifrarea Bibliei #Duhul Sfânt

1 note · View note