#iarnă suceava

[alexsavescu]

Recomandări ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava în contextul atenţionărilor meteorologice în vigoare

COD GALBENInterval de valabilitate: 26 februarie, ora 18 – 27 februarie, ora 15Fenomene vizate: ninsori însemnate cantitativ și strat de zăpadăÎn Banat, Crișana, Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și local în jumătatea de nord a Moldovei va ninge și se va depune strat de zăpadă cu grosimi în general între 10 și 20 cm. COD PORTOCALIUInterval de valabilitate: 26 februarie, ora 10:00…

[dystopian-way]

În treacăt spre Hărăgeni Coboară șerpuind drumul principal Condu-mă dinspre blocuri înapoi la prag Să zurnăi dintr-un clopot – un ban ușor făcut Din iubire pentru… Domnule șofer, opriți înspre Nicani? Vreau să merg la tata, au trecut un car de ani Aici, la troiță, unde o așteptam pe Oana Fata de la Alba… E ger și iarnă din nou Dinspre Hărăgeni se aude un ecou Copiii ce-am fost – cu săniile pe deal Am mușcat din cărbuni încinși și-a mai trecut un an. https://emanuelstefancu.com/2020/08/13/in-treacat-spre-harageni/ (at Zamostea, Suceava, Romania) https://www.instagram.com/p/Cml1ybcDNho/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[leontiucmarius]

Chiara Ravara, director de vânzări Ryanair: „Estimăm 2,7 milioane de pasageri pe piața din România în acest an financiar”. Fluxul este peste perioada pre-pandemie

Chiara Ravara, director de vânzări Ryanair: „Estimăm 2,7 milioane de pasageri pe piața din România în acest an financiar”. Fluxul este peste perioada pre-pandemie

Ryanair a lansat programul de iarnă pentru piața din România cu 41 de rute, dintre care trei noi: de la Cluj-Napoca și Suceava spre Dublin și de la Sibiu la Viena. De la baza din București, unde are plasate două avioane, gigantul low-cost va zbura către 26 de destinații. Iar numărul de pasageri pe care compania estimează că-i va transporta pe piața de la noi pentru acest an fiscal (nr. 1 aprilie…

[stiri-noi]

Leroy Merlin reciclează și în 2018 brazii de Crăciun

Leroy Merlin este singura compania de pe piața locală de bricolaj care sprijină clienții să recicleze brazii de Crăciun. Astfel, persoanele care au cumpărat un brad natural din Leroy Merlin sunt încurajați să vină în magazin cu el după sărbătorile de iarnă și vor primi n schimb un voucher de 25 de lei.

Cei care vor să recicleze bradul de Crăciun trebuie să prezinte bonul fiscal care confirmă achiziția.

Voucherul se ridică din zona „Întâmpinare Clienți”. Acesta poate fi folosit în perioada 5 ianuarie – 3 februarie. Regulamentul complet se regăsește pe site-ul retailerului.

Brazi de Crăciun Leroy Merlin. Angajamentul pentru mediu

„Pornind de la angajamentul pentru grija mediului și tăierea masivă a brazilor în perioada sărbătorilor de iarnă, Leroy Merlin continuă și în acest an programul de reciclare a brazilor, pentru a contribui la scăderea numărului de brazi aruncați atunci când devin inutili. Ne dorim să educăm clienții cu privire la utilizarea lemnului în manieră responsabilă.” – a declarat Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România.

Brazi de Crăciun Leroy Merlin. Un brad are nevoie de 12 ani pentru a ajung la 1,8-2 metri

Specialiștii în silvicultură explică faptul că un brad are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a ajunge la înălțimea de 180-200 cm. La început de an mii de brazi sfârșesc la gunoi risipindu-se astfel o cantitate însemnată de lemn.

Prin procesul de reciclare, brazii ajung în centrele de compostare unde sunt mărunțiți și valorificați energetic – transformați în combustibil sau în compost – îngrășământ pentru grădini și terenuri agricole.

Așadar, Prin campania „Voucher reciclare brad”, Leroy Merin oferă a doua șansă brazilor de Crăciun!

Brazi de Crăciun Leroy Merlin. 17 magazine în România

Leroy Merlin deține aproape 500 de magazine în 13 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. De asemenea, compania are aproape 88.000 de colaboratori.

În România se regăsesc 17 magazine LEROY MERLIN, cu peste 2000 de angajați în 13 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara și Oradea.

Citește și Programul Metrorex de Crăciun 2018 și Revelion 2019

        Articolul Leroy Merlin reciclează și în 2018 brazii de Crăciun apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

[news24hrou]

Gripa în România. Peste 40 de persoane au decetat Un nou deces provocat de gripă a fost anunţat marţi seară, fiind vorba despre un bărbat de 59 de ani, din judeţul Suceava. Numărul deceselor provocate de gripă în această iarnă a ajuns la 40. http://ift.tt/2CzZY9b

[politicaastazi]

Exclusiv: Deputatul Nechifor, dezvăluiri inedite despre Crăciunul din copilăria sa: „În 1980, când trăiam în Vatra Dornei, am primit banane de la Moșu`, cam verzi, ce-i drept, dar le-am pus în ziar sub pat și s-au copt. Mamă, ce gust aveau atunci!”

Deputatul PSD de Suceava Ioan Cătălin Nechifor își amintește astăzi cu drag și nostalgie despre cum arătau sărbătorile de iarnă din copilăria sa.

Fostul președinte al Consiliului Județean a declarat că are multe amintiri frumoase legate de această sărbătoare, dar și faptul că „pe vremea copilăriei sale, prin anii 70 – 80, nu prea era voie cu Crăciun, Paște și alte sărbători”.

„Atunci era cu 1 Mai, cu 23 August, Cântarea României și venea Moș Gerilă și nu Moș Crăciun, pentru că partidul nu prea permitea astfel de trăiri cu tentă religioasă, ortodoxă, dar sincer, cred ca erau mai profunde, mai complexe, mai dorite sărbătorile. Deh, fructul oprit”, a spus deputatul sucevean.

Nechifor își amintește astăzi și despre darurile pe care le primea de la Moș Crăciun, subliind faptul că în perioada aceea copiii se bucurau de lucrurile simple, iar jucăriile rămâneau din generație în generație, nu prea se găseau și erau și scumpe.

„Sunt multe amintiri frumoase, spre exemplu, prin 1980, când trăiam în Vatra Dornei, am primit banane de la Moșu`, cam verzi, ce-i drept, dar le-am pus în ziar sub pat și s-au copt. Mamă, ce gust aveau atunci! Și mai spun o amintire, mai recentă, despre cum am trăit «tranziția» de la Moș Gerilă la Moș Crăciun. Aveam 15 ani și câteva luni și în dimineața zilei de 22 decembrie ‘89 eram la coadă la portocale la o alimentară din Fălticeni.

Nu mai văzusem portocale la liber de câțiva ani buni, s-a dat vestea în oraș și s-a făcut o coadă uriașă, ca de obicei. Portocalele erau însă verzi și cu toate astea oamenii stăteau resemnați la coadă. La un moment dat, a ajuns un murmur printre oameni și se spunea din ce în ce mai tare că Ceaușescu a fugit și că se dă asta la televizor.

În câteva minute toți oamenii au plecat de la coadă, fiecare la casa lui și așa a început Revoluția și pentru noi. Peste vreo câteva zile s-au adus portocale coapte”, ne-a declarat Cătălin Nechifor.

Deputatul Nechifor află că nu există Moș Crăciun

Fostul europarlamentar povestește că exact când a primit o jucărie interesantă de Crăciun a aflat și că, de fapt, Moșul este doar un personaj fictiv. Copil fiind, în următorul an a dezvăluit secretul și alor verișoare mai mici ca el, care încă încă credeau în povestea lui Moș Crăciun.

„Am primit o mașină de pompieri mărișoară, din tablă roșie, cu roți de cauciuc adevărat, cu un capac detașabil la rezervorul de apă și cu parbriz retractabil. Made în China, dar atunci China exporta marfă, nu glumă. Am primit-o când încă locuiam în Dorna, în anul în care am aflat de la o verișoară din Suceava, mai mare ca mine, că nu există Moș Crăciun. Bineînțeles, că la prima ocazie, în anul următor, am spus marele secret verișoarelor mai mici de la bunici și le-am și demonstrat intrând mai repede decât se așteptau cei mari în cameră peste bunicul care tocmai se bărbierea, dar avea încă urmă de ruj roșu pe obraji, după ce și-a făcut rolul de Moș. Parca ar fi fost ieri”, a spus nostalgic deputatul.

Nechifor, copilul cu ochi ca marea, care a umblat cu uratul și căruia îi este dor de vremurile de atunci

Ca orice copil născut într-o zonă în care tradițiile și obiceiurile au ocupat din cele mai vechi timpuri un loc fruntaș, Cătălin Nechifor se află printre cei care au trăit, pe propria piele, frigul și emoția din seara în care luai casele la rând pentru a transmite urările de bine.

„Era după 1980, iar eu aveam un prieten pe ulița bunicilor venit de la Brașov, ca și mine în vacanța de iarnă. Ne-a făcut bunicul costumație, eu un fel de căpitan, «Melcu’» (asa îi spuneam ardeleanului) costum de capră cu tot ce-i trebuia. Doar că, la un moment dat, pe la una din case, i s-a rupt ața cu care trăgea de botul caprei și a trebuit să sară non stop cât uram și eu versurile «Capra noastră cea fudulî, s-o-necat c-o barabulî» așa încât sa imită sunetul de ța, ța, ța, căprițî ța! După vreo câteva ceasuri, fiind deja noapte ne-am întors spre case. Banii i-am împărțit a doua zi, nu asta conta pentru noi la acel moment, ce-i drept nici nu prea aveam ce cumpăra mare lucru de ei”, a spus Nechifor.

Deputatul recunoaște că îi este dor de vremurile trecute, dar și de unele trăiri din copilărie

„Mi-e dor de turtele făcute de bunica pe plita de sobă, pe care le beam cu lapte proaspăt de vacă. Mi-e dor de Serbările Zăpezii pe care le vedeam cu părinții direct din blocul de pe Aleea Dornei, care dădea fix spre pârtia din Vatra Dornei. Mi-e dor de tăiatul porcului ca la carte, bătrânește, cu foc de paie și pomana pirpilită în ceaun. Partea bună e că îmbătrânesc și se spune că bătrânii dau în mintea copiilor”, a transmis zâmbind Nechifor.

Anul acesta deputatul PSD își dorește să își petreacă sărbătorile de iarnă, în familie, alături de cei dragi.

    The post Exclusiv: Deputatul Nechifor, dezvăluiri inedite despre Crăciunul din copilăria sa: „În 1980, când trăiam în Vatra Dornei, am primit banane de la Moșu`, cam verzi, ce-i drept, dar le-am pus în ziar sub pat și s-au copt. Mamă, ce gust aveau atunci!” appeared first on SuceavaLIVE.

vezi sursa: http://ift.tt/2DtFH6a from Blogger http://ift.tt/2C73nRz via IFTTT Like: My Library

[autoschunn-blog]

View this post on Instagram

A post shared by Auto Schunn - Mercedes Benz (@autoschunn)

Alege orice autoturism Mercedes-Benz cu livrare imediată de la Auto Schunn şi beneficiezi de oferta specială care include 4 ani garanţie şi un un set de 4 anvelope cadou pentru sezonul de iarnă. Posibilitate de finanţare prin leasing financiar şi operaţional. Vino în oricare din centrele Auto Schunn din Arad, Deva, Suceava pentru a beneficia de oferta specială. Ofertă valabilă din 3 noiembrie până în 31 decembrie 2017 http://www.auto-schunn.ro #autoschunn #mercedes #oferta #iarna #anvelope #4ani #garantie

[alexsavescu]

Situația drumurilor în județul Suceava

Potrivit informării transmise de Prefectura Suceava, pe toate sectoarele de drum național din administrarea Secției de Drumuri Naționale Suceava circulația a fost asigurată pe parcursul nopții în condiții normale. Toate sectoarele de drum au partea carosabilă ”la negru”, cu excepția DN2 limita cu județul Iași și DN15 C limita cu județul Neamț, zone unde ninge și la acest moment.S-a acționat pe…

[mesagerulneamt]

Înțelepții spun că fiecare lucru are o parte întunecată și una strălucitoare. Și nu doar fiecare lucru, ci și fiecare om. Subiectul poate fi extins, disecat și analizat în mii de feluri. Propunem, astăzi, cititorilor noștri, dar și autorităților care obișnuiesc să facă o ședință, de fiecare dată când apare o problemă, de orice natură ar fi ea, de la atac de urs la incendiu de bloc, un subiect de analiză: Mănăstirea Brădițel. Și așteptăm, cu interes creștin și ecologic, concluziile. Nu judecăm, nu condamnăm, nu ridicăm piatra. Prezentăm, pur și simplu, niște fapte.

* ”Cine știe unde sunt făcute pozele și zice că-s de la noi…”

Am pornit în documentare de la niște poze. Pentru un iubitor de natură, de liniște, de fragi sau de bureți crescuți în pădure, e o crimă să vezi asemenea mormane de gunoi într-o pădure. Expeditorul ne-a asigurat că sunt de la Mănăstirea Brădițel, așa că am pornit într-acolo, traversând o pădure întreagă, absolut spectaculoasă acum, când verdele pierde teren în fața galbenului și ruginiului de toamnă blândă. În fața mănăstirii, într-un fel de parcare, este o fântână, cu uluce, din care se adapă vitele. Am pornit printre copaci, în căutarea gunoaielor. Am găsit câteva grămezi de resturi din construcții – cărămizi, ceva cahle de la o sobă demolată, câte un pet, pe ici, pe colo, o haină agățată într-un copac și chiar niște pamperși de copii, dar nici vorbă de mormanele prezentate în pozele pe care le-am primit la redacție.

#gallery-0-13 { margin: auto; } #gallery-0-13 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-13 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-13 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Am luat-o în altă direcție, unde am descoperit un șanț, pe care era evident că voia cineva să-l umple, dar tot cu resturi din construcții – nimic foarte dăunător, pentru că, în timp, cărămida se descompune -, și niște grămezi de rumeguș. În fine, o a treia cale duce spre Grumăzești, un drum de pământ, tare ca piatra, de-a lungul căruia, pe câteva sute de metri nu erau gunoaie. Ne-am întors, când am dat de urme de mistreți.

La mănăstire, era activitate ca într-o zi obișnuită. Am abordat prima maică pe care am întâlnit-o și i-am spus direct de ce am venit. Fără nicio ezitare, ne-a anunțat că merge s-o caute pe maica Varvara, stareța. Ne-a condus la trapeză. Pentru o secundă, am revăzut scena de la Mănăstirea Agapia, când am intrat prin toate atelierele, pentru că aveam aprobare de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, în vreme ce o mașină cu reporteri de la Radio Iași a stat ore în șir la poartă și, în final, a plecat. Maica stareță a venit în câteva minute, însoțită de o altă maică, ceva mai tânără și ușor pornită pe cel care ne-a trimis fotografiile: ”Cine știe unde sunt făcute și zice că-s de la noi, că așa e, lumea e rea!”. Îi spunem că, în fotografii, e un fel de râpă, plină cu peturi, lighene de plastic, oale, pungi cu gunoi. ”Avem și noi un fel de șanț, în care mai ducem resturi, buruiene, ca să putrezească”. Se referea la șantul de vizavi de mănăstire, cel pe care-l văzusem deja, arăta decent. Cu amendamentul că de abia a fost hramul, la care au venit vreo 500 de oameni, cu tot cu copii mici (ceea ce explică pamperșii de prin pădure).

”Măicuța stareță de câte ori se amărăște că vin oamenii și fac grătar în fața porții și lasă jar și noi ne ducem să stingem! Nu putem să le spunem nimic, că, dacă sunt în afara mănăstirii, ei zic că au voie”, spune măicuța Teofana. Maica Varvara adaugă că ”vin oameni cu saci și aruncă prin pădure, ca să nu mai plătească”. Și maicile de la mănăstire merg și mai strâng după ei, pentru că pădurarul ”e sever”.

Maica Teofana plusează și spune că, dacă ar fi de vină mănăstirea, în poze ar fi trebuit să apară o maică aruncând gunoi, altfel nu există probe. ”Așa vine oricine vrea și lasă gunoi pe oriunde, iar măicuța ne oprește și nu ne lasă să mergem să-i ocărâm. Trag mașinile în parcare și cine bea un suc sau o bere aruncă sticla pe jos, dar noi facem curățenie după ei, numai că acum chiar am fost ocupate, și cu hramul, și cu porumbul, și cu pregătirile pentru iarnă”.

Maica Varvara schimbă discuția spre istoria mănăstirii. Captivantă și de mare putere: ”Până în 1924, a fost credință adevărată, ortodoxă.  La noi, e de stil vechi, dar nu rit vechi. Lipovenii sunt de rit vechi. Oamenii apreciază că la noi se face slujba întreagă, că, oricând, oricine primește o masă caldă, că e duminică, că e sărbătoare sau orice zi. Avem slujbă dimineață la ora 6, la ora 14, la ora 17 și la 11 noaptea urenia. În 24 de ore, asta e rugăciunea”.

Contrar părerii multor oameni, care merg spre Mănăstirea Brădițel prin Bodești, lăcașul de cult ține de comuna Grumăzești. Primarul vine des prin zonă, susține mănăstirea și ”pune cuvânt”, după cum spun maicile, când mai trebuie niște balast pe drum sau vreun altfel de ajutor administrativ. Oricum, spre deosebire de acum 10 ani, mare parte din drum este asfaltat.

* ”Omorâți-ne pe noi, să cădem sub ziduri și pe urmă stricați biserica!”

Maicile trăiesc în lumea lor. Chiar dacă știu de e-mail și de WhatsApp, le necăjește îngrozitor telefonul mobil, dar îl folosesc. Însă nu se uită deloc la televizor și nu citesc presa. Nu fac diferența între presa centrală și cea locală, cum nu fac diferența între știrile de pe internet și televiziune, mai ales de când toată lumea filmează și postează de toate, peste tot. Ele se uită la oameni. Îi primesc cu mâncare, îi duc în biserică, le dau femeilor baticuri și fuste ca să fie decente, le îndeamnă să se închine, le dau lumânări și mir. Și le povestesc despre mănăstirea lor – un simbol al rezistenței în credință.

”Biserica asta e datată 1947 și toată s-a făcut manual. Eu sunt a treia stareță”, spune maica Varvara. ”Prima a plecat din Văratec, în 1924, când s-a schimbat calendarul. Și a venit și a înființat aici. Au fost doi bătrăni din Grumăzești care au dat locul, iar maicile – 3 la număr – au făcut o bisericuță din lemn. După schimbarea calendarului, toate bisericile care au fost construite pe stil vechi au fost stricate de autorități. Bătrânul care a dat pământul pentru biserica noastră a murit în ziua de Paști. A rămas ea, bătrâna, avea un bordei. Și a mers la înțelegere, că, dacă a murit el întâi, să facă mănăstire de maici. Dar maica stareță n-a venit de la început aici, a plecat ea din Văratec, dar a stat prin pădure, că era prigoană atunci. Abia în ’47 a venit aici. Când am venit eu, în 1962, erau cam 60 de maici. Atunci venea tineret la mănăstire, într-un an de zile veneau cam 5-6 fete. Acum, la 10 ani, dacă vine una. Și-au făcut, ajutate de creștini, cum au putut ele. O bucată de perete de chirpici, o bucată de lemn, până au ridicat un paraclis mic. Eu, cum eram copil, aveam 16 ani, am zis să facă și un pic de turn. Nu știam că nu e voie. În 1977, când a fost cutremurul mare, partea sfântului altar s-a crăpat. Maica stareță a procurat toate materialele, în afară de ciment. A cumpărat tot și eu ziceam că, dacă tot e prigoană încă și nu ne dă voie să construim, de ce mai cumpără? Ea a spus să avem răbdare, pentru că în locul ăsta o să fie o biserică mare. Maica stareță a murit în 1984. A doua stareță, în 1988, s-a dus la autorități să ia aviz, ca să facem biserică. Nu i-a dat. Și ne-am apucat fără autorizație. În două zile, s-a săpat temelia, paraclisul a rămas în mijloc, că era mic, și l-am mărit roată împrejur. În două zile, s-a turnat fundația. 47 de oameni am avut, plus maicile toate, și zi, și noapte. Și, de la temelie până la centură, în 3 zile și 3 nopți s-a ridicat tot. Când am ajuns la centură, atunci au venit s-o demoleze. Maica stareță ne-a adunat în jurul biserici, toate lanț, ținându-ne de mâini și atunci am spus: «Omorâți-ne pe noi, să cădem sub ziduri și pe urmă stricați biserica!». De la 8 și până la 11 așa a fost, continuu s-au tras clopotele și noi plângeam… Era Maria Gheorghe atunci. Oamenii au venit numai cu uneltele, utilajele le-au lăsat jos. A venit și primarul de comună și le spunea muncitorilor să se apuce de stricat. Le-a fost frică, n-a îndrăznit niciunul. Atunci au sunat la București și le-a spus să se oprească, să nu se întâmple ceva. Ne-a dat amendă, și erau mari – 3 milioane în 1988 – și au oprit lucrarea. După ce-am plătit amenda și ne-am judecat, am început treaba și, la 1 octombrie, am slujit în biserică”.

În Biserică, doar catapeteasma și stranele sunt făcute de niște meseriași, restul – de la pictură, până la dantelăria din lemn, lucrată mărunt – este truda maicilor, de ani de zile.

#gallery-0-14 { margin: auto; } #gallery-0-14 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-14 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-14 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Acum, după cum spune stareța, nu mai pot lucra, pentru că au îmbătrânit, poartă ochelari și suferă de diverse boli. Cele neputincioase primesc ajutor social de la primărie – 142 de lei pe lună. Cele în putere muncesc la câmp (mănăstirea are 5 hectare de teren), în grădina de legume, au grijă de vaci și de găini și fac treburile de zi cu zi la curățenie și la bucătărie. Respectă, desigur, și programul de rugăciune, pentru că preotul de la Slătioara, Suceava, vine să facă slujbă doar duminica și în zilele de sărbătoare.

În mănăstire, trăiesc 96 de maici. Am nimerit în ziua de ridicat gunoiul, așa că maica Teofana ne-a condus să ne arate cele două pubele, abia golite, cu sacii menajeri proaspăt schimbați. Pubele normale, ca la orice familie din oraș. Puțin pentru o mănăstire atât de mare.

#gallery-0-15 { margin: auto; } #gallery-0-15 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-15 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-15 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Maica ne asigură că nu se produce prea mult gunoi, iar mașina vine când dau ele telefon, o dată la 7-8 zile. Peturile se strâng separat, în saci mari, adunați în grajd.

”Dacă ar fi după noi, am face după capul nostru, dar măicuța nu ne lasă”, spune maica Teofana. ”Am mai aruncat și noi, pe colo, pe dincolo, dar tot noi trebuie să strângem”.

Am plecat de la mănăstire cu sentimentul că, dacă acele mormane de gunoi din pozele primite la redacție sunt din zonă, cu siguranță că, între timp, măicuțele le-au strâns. Am contactat expeditorul, care ne-a spus că groapa de deșeuri pe care a fotografiat-o el este undeva în spatele mănăstirii, bine camuflată cu un gard negru. Ne-am întors după-amiază, cu tot cu tânărul care descoperise mizeria infernală din pădure. Și, în direcția grajdului, dincolo de gardul negru, am găsit infernul.

* ”Toată lumea aruncă”

Într-o văioagă, dincolo de drumeagul pe unde viețuitoarele mănăstirii aduc vacile de la păscut, peisajul este înfiorător. Pe zeci de metri pătrați, sunt împrăștiate tone de gunoaie. La capătul gropii ad-hoc, unde pădurea se îndesește, s-a format deja un fel de barieră de pungi, saci și alte resturi, purtate probabil de vânt. În grămada de sub coasta mănăstirii sunt, însă, tot felul de obiecte de uz casnic devenite nefolositoare (lighene sparte din plastic, cădițe, suporturi de damigene, oale, cratițe și tigăi), amestecate cu haine negre de mănăstire, pantofi și șlapi rupți, tot negri, poșete – negre de asemenea, pamperși de adulți, peturi și doze de bere de toate mărcile, sticle de lichior (Queen Margot) și o mulțime de seringi și ambalaje de medicamente. Am găsit cutii de pastile pentru stimulare funcției cerebrale, destinate persoanelor cu accidente vasculare pe creier (care, de regulă, paralizează și folosesc pampers), până la suplimente alimentare, tablete pentru reducerea acidității gastrice, Lycium Plus – pentru menținerea acuității vizuale, sau Bromhexin pentru afecțiunile pulmonare. Seringile, care au fost folosite pentru tratamente injectabile – au regim special, după cum ne spune însoțitorul nostru, care este asistent medical. Sunt considerate deșeuri cu risc biologic și sunt colectate în anumite condiții. În pădure la Brădițel, sunt împrăștiate peste tot. Alături de găleți în care a fost var, bidoane metalice de la măsline, sticle de la balsam pentru rufe sau soluții de scos petele, bidoane de la clor, dar și sticle de ulei Unisol, ochelari de vedere, pungi cu lână colorată mâncată de molii sau ambalaje de la produse cosmetice, în special cremă pentru mâini.

#gallery-0-16 { margin: auto; } #gallery-0-16 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 20%; } #gallery-0-16 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-16 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

”Eu mergeam cu tata prin pădure, să căutăm ghebe”, ne spune Vlad, tânărul care a făcut fotografiile. ”Am găsit grămada de gunoaie și am mers la deal, am trecut de gard și am ieșit în spatele mănăstirii. Mi-e greu să cred că vine cineva din altă parte, atâția kilometri, să arunce gunoiul aici. Apoi, îți dai seama după ambalaje și după cantitatea lor, că provin de la o comunitate și nu de la o familie simplă. M-a impresionat neplăcut, cu atât mai mult cu cât am văzut, pe poarta mănăstirii, un îndemn către vizitatori să păstreze curățenia. În curte sunt flori și e ordine, iar aici, ascunsă de gardul negru bine plasat, o mizerie cruntă. Mă bucur că m-ați căutat și am venit să vă arăt, poate, după ce trageți semnalul de alarmă, ia cineva măsuri. Primăria, Garda de Mediu, pădurarul «sever», nu știu cine, dar trebuie neapărat făcut ceva, altfel se va sufoca pădurea în plastic”.

Exact când ”contemplam” valea plină de gunoaie, pe drumul de după gardul negru, au început să apară vacile mănăstirii. Multe, mânate de o măicuță, care s-a oprit nedumerită să se uite la noi, printre copaci. ”Nu știam cine-i acolo, că nu prea umblă lume în partea asta”, a spus. Am întrebat-o cine a aruncat atâtea gunoaie. ”Toată lumea aruncă. Mă grăbesc, eu sunt cu vacile”.

Cristina MIRCEA

Mănăstirea Brădițel – între dantelăria de lemn și pamperșii ”ascunși” după gard Înțelepții spun că fiecare lucru are o parte întunecată și una strălucitoare. Și nu doar fiecare lucru, ci și fiecare om.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sv47aS

adevarul.ro : România lucrului prost făcut.

 Şanţuri cât casa construite cu 1,5 milioane de euro. „Au ajuns să pice oamenii în ele“

de

Dănuţ Zuzeac

Şanţurile extrem de adânci din Fântânele. FOTO Dănuţ Zuzeac

În vara anului 2014, un drum comunal din satul Stamate, comuna Fântânele, judeţul Suceava, a fost modernizat, primăria din localitate investind 1 milion şi jumătate de euro într-o şosea lungă de şapte kilometri. Până la acea vreme, drumul respectiv nu văzuse asfaltul, iar de fiecare dată când ploua noroiul era până la genunchi.

Ştiri pe aceeaşi temă

România lucrului prost făcut: cum a dat greş un proiect de salubritate…

România lucrului prost făcut: robotul şomer. Cum să abandonezi chirurg…

Sătenii au crezut că a dat norocul peste ei şi că vor avea asfalt până la poarta casei, însă s-au trezit cu drumuri îngustate, şanţuri extrem de adânci şi cu podeţele distruse. Aceştia au ajuns să le pară rău că uliţa lor a fost modernizată, deoarece totul pare să fie mai rău decât era înainte de turnarea asfaltului şi amenajarea şanţurilor.

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro, bani primiţi de la Uniunea Europeană, desfăşurat în comuna Fântânele, a fost realizat de SC Agroprest Service SRL Suceava şi gestionat de către Primăria comunei Fântânele.

Comuna Fântânele risca chiar să fie obligată să restituie 50 de miliarde de lei vechi către Uniunea Europeană, fiindcă un constructor nu şi-a făcut treaba, iar un primar şi un manager de proiect, au considerat că cei 1,5 milioane de euro alocaţi de Uniunea European pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor distruse în vara anului 2010 de calamităţi în comuna Fântânele pot fi utilizaţi cum îi trece prin cap unui constructor fără experienţă.

Pe anumite porţiuni, chiar acolo unde drumul este mai periculos, fiind în pantă de aproximativ zece grade acesta s-a îngustat atât de mult încât din profilul transversal descris în proiect, de şapte metri, până la şanturile adiacente, de o parte şi de alta a drumului, a rămas doar cinci metri, pe măsurate, fiind scos din calcul acostamentul, dar fiind amenajate nişte şanţuri betonate cu adâncimi care uneori depăşesc un metru. Desigur, pe alocuri nu există nicio protecţie pentru maşinile care şi pe timp de zi, abia se strecoară una pe lângă cealaltă, cu atât mai puţin pe timp de noapte, atunci când zonele de carosabil nou în care s-au pompat bani europeni nefiind iluminate, sunt odată în plus prilej de accidente rutiere.

„Au făcut un şanţ de mă cobor în el cu scara”

„Au făcut şanţuri pe lângă drum de au ajuns să pice oamenii în ele. Ce se întâmplă dacă pică o vacă şi îşi rupe picioarele? S-a gândit domnul primar? Vaca trebuie tăiată şi nu mai poate da lapte, la cotă, cum se cere? Dacă pică o babă şi moare, e trimisă cu picioarele înainte, la cimitir. Dar dacă se răstoarnă cu maşina un om tânăr în groapa de beton şi moare, cine plăteşte?” se întreabă bătrâna Paulina Adăscăliţei.

Un vecin de-al ei este nemulţumit că pe lângă faptul că şanţurile sunt foarte adânci, ele nici măcar nu au cădere, iar acolo stă apa, mirosul fiind unul insuportabil, ca să nu mai vorbim că în şanţuri şi-au făcut apariţia şi şerpii.

„Mai bine lăsau şanţurile cum erau înainte, de pământ, pentru că apa se scurgea. Au făcut treabă de mântuială. Am vrut să scot un şarpe mare din şanţ, însă o femeie care trecea pe drum s-a speriat şi i-am dat drumul înapoi în mâl. Drumul e îngust, dar se poate folosi, dar cu şanţurile au făcut treabă foarte proastă. Au căzut în şanţuri cu maşina, cu tractorul, dar să nu pice un copil sau un bătrân în şanţ, că nu îi mai scoate nimeni vii de acolo. Ar trebui remediate şanţurile, dar de unde bani?”, se întreabă Mircea Ursu.

                      Mircea Ursu, localnic nemulţumit din Stamate. FOTO Dănuţ Zuzeac

Un bătrân din aceeaşi localitate se arată extrem de nemulţumit de şanţurile amenajate cu bani europeni, deoarece sunt foarte mari şi în plus, muncitorii i-au distrus şi fântâna de la poartă.

„Trebuia să taie din pământ pentru că este mult prea înalt. Au făcut un şanţ de mă cobor în el cu scara. Trei proiectanţi au fost aici, unul mai priceput ca celălalt, au făcut autostradă suspendată. Mi-au spart fântâna, casa vecină stă să se dărâme, pe timp de iarnă fiind sprijinită în nişte bârne. Mă gândeam să mă folosesc de şanţurile astea şi să-mi fac şi eu o păstrăvărie”, face haz de necaz Mircea Bejinariu.

                        Mircea Bejinariu, localnic nemulţumit din Stamate. FOTO Dănuţ Zuzeac

Constructorul consideră că lucrarea a ieşit bine

Drumul îngustat cu doi metri, şanţurile adâncite până la un metru şi jumătate şi lăsate în seama proprietarilor traversările peste acestea, cu soluţii uneori ridicole, de genul ca podurile vechi să fie conservate deşi curgerile pe sub acestea sunt mult sub capacitatea de transport a „viaductului” realizat de Agroprest, cu acceptul autorităţilor locale, cu traversări ale drumului aşa zis modernizat, făcute cu poduri vechi, colmatate exact pe traseul apelor care au năvălit acum şapte ani şi pe care s-a pus deasupra asfalt, iar de o parte şi de alta ciment, dar şi multe asemenea artificii de construcţii, au iritat pe bună dreptate comunitatea locală din Fântânele.

Actualii conducători ai localităţii nu găsesc soluţii pentru ca prăpăstiile de pe stânga şi dreapta drumului să nu pună în pericol siguranţa cetăţenilor, singura măsura luată, fiind montare unor parapete metalice, în unele locuri unde şanţurile au o adâncime de peste un metru.

„Cei de la disciplina în construcţii au efectuat un control, au făcut o notă de control pe care au transmis-o mai departe. Urmează să vedem dacă drumul se crapă sau nu”, a declarat senin fostul edil al comunei Fântânele, Gheorghe Cornea.

SC Agroprest Service SRL Suceava este o firmă înfiinţată în anul 1991, ce are ca obiect de activitate fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie şi comercializarea acestora. Într-un mod ciudat, această societate, ce nu are nici măcar cea mai mică legătură cu construirea de drumuri şi şanţuri, a câştigat o licitaţie în faţa a două firme cu experienţă în profil, SC CON Bucovina SA şi SC Calcarul SA. Patronul acestei societăţi, Gheorghe Leonti, îşi laudă munca, spunând chiar că a ieşit foarte bine.

„Eu consider că lucrarea a ieşit foarte bine. Dacă se găseşte o altă soluţie şi se pot rezolva nemulţumirile oamenilor, nu cred că este prea târziu”, a spus Gheorghe Leonti, patronul SC Agroprest Service SRL Suceava.

Deşi lucrările au fost finalizate în urmă cu doi ani de zile, nimeni nu a încercat să găsească o soluţie ca şanţurile extrem de adânci să fie refăcute. Drept urmare, localnicii vor fi nevoiţi să circule cu foarte mare atenţie, pentru ca nu cumva să nu cadă în „râpele” de pe marginea şoselei.

Alte ştiri pe această temă:

România lucrului prost făcut: cum a dat greş un proiect de salubritate pe bani europeni, în timp ce gunoiul s-a dublat

România lucrului prost făcut: robotul şomer. Cum să abandonezi chirurgia viitorului după o investiţie de milioane de euro FOTO

România lucrului prost făcut. WC-urile de lux din curtea şcolii: nu au apă, nici canalizare

Şanţurile extrem de adânci din Fântânele 0

0(0 voturi)

Vizionez mai târziu

Șanțurile extrem de adânci din Fântânele. FOTO Dănuț Zuzeac

[alexsavescu]

Recomandări pentru siguranţa traficului rutier în condiţii de iarnă

Peste 120 de polițiști și 45 de autospeciale de poliție sunt mobilizate pe drumurile publice din județul Suceava pentru a monitoriza și fluidiza traficul, desfășurând simultan activități menite să asigure siguranța circulației rutiere. Acțiunile se concentrează pe monitorizarea condițiilor de iarnă și identificarea șoferilor care nu respectă legislația rutieră sau care conduc sub influența…

[alexsavescu]

Polițiștii recomandă șoferilor echiparea vehiculelor cu anvelope de iarnă

Polițiștii recomandă șoferilor echiparea vehiculelor cu anvelope de iarnă

Având în vedere faptul că în județ s-au înregistrat precipitații sub formă de ninsoare, polițiștii suceveni recomandă conducătorilor auto sa aibă montate la autovehicule anvelopele de iarnă. Prognozele meteo pentru perioada următoare indică un risc crescut  de manifestare a unor fenomene meteo precum lapovița, poleiul sau ninsoarea. Legislația din România nu prevede o dată la care este…

[alexsavescu]

Primele jocuri de pregătire ale echipei Șomuz Fălticeni

Echipa de fotbal Șomuz Fălticeni și-a început seria de jocuri amicale la finalul primei săptămâni de pregătire de iarnă. Sâmbătă, 27 ianuarie, pe terenul sintetic al Liceului cu Program Sportiv Suceava, echipa pregătită de antrenorul Daniel Stoica a susținut două partide de pregătire. În primul meci, Șomuz a terminat la egalitate întâlnirea cu Bucovina Rădăuți, scor 2-2. Golurile echipei au fost…

[alexsavescu]

DSP Suceava recomandă măsuri preventive în contextul confirmării gripei aviare la lebede

Conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava a emis un set de măsuri pentru populație, în urma confirmării unor cazuri de gripă aviară la lebede. “Având în vedere adresa DSVSA nr. 328/08.01.2024, care atestă prezența virusului gripal la 10 cadavre de lebede de iarnă în FV 67 Rotopănești, sat Pocoleni, DSP transmite recomandări esențiale pentru prevenirea răspândirii bolii în…

[alexsavescu]

Incertitudine în privința asigurării transportului gratuit pentru elevii navetiști din zona Fălticeni

Elevii navetiști din zona Fălticeni se află într-o situație incertă, cu doar câteva zile înainte de reluarea cursurilor după vacanța de iarnă.   Mai mulți transportatori au anunțat Inspectoratul Școlar Suceava că nu vor mai asigura transportul gratuit pentru aceștia pe anumite rute. Această decizie afectează și alte zone din județ, precum Vicov și Rădăuți. Inspectorul școlar general, Grigore…

[alexsavescu]

Gripa aviară confirmată la lebede găsite moarte în zona Fălticeni

La sfârșitul anului 2023, gripa aviară a revenit în atenția autorităților sanitar – veterinare, confirmându-se prezența virusului influenței aviare la lebedele de iarnă. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava a dispus în teritoriu măsuri imediate de control și prevenție. Cinci cadavre de lebedă de iarnă au fost găsite pe un fond de vânătoare din zona Fălticeni, în…