#semnare contract

[stiriarges]

Semnare de contract cu finanțare nerambursabilă

Semnare de contract cu finanțare nerambursabilă, la Pitești! Continue reading Semnare de contract cu finanțare nerambursabilă

[jurnaldebucovina]

Senatorul Ioan Stan: "Acum sunt  proiecte depuse de 52 miliarde euro, contracte semnate de 15 miliarde euro şi contracte în curs de semnare de încă 6 miliarde euro"

Atunci când se află la guvernare, PSD face diferența, iar cifrele vorbesc de la sine! În numai un an de mandat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, echipa PSD a reușit un record. Avem un salt fără precedent la absorbția fondurilor europene, atât pe exercițiul financiar 2021-2027, cât și pe cel precedent, 2014-2020. Menţionăm că în momentul preluării mandatului de către ministrul…

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4791

 RAJA S.A. continuă extinderea și modernizarea rețelelor de apă-canal în aria de operare 

 RAJA S.A. continuă extinderea și modernizarea rețelelor de apă-canal în aria de operare 

RAJA S.A. Constanța a semnat astăzi, 16 noiembrie 2020, în prezența Președintelui Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanța -dl.Florin Mitroi și a Directorului General al RAJA S.A. -dl. Aurel Presură, două noi contracte de lucrări derulateîn cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Acestea vizează modernizarea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de colectare și tratare a apei uzateîn localitatea Valu lui Traian, județulConstanța și în municipiul Onești, județul Bacău. 

CL 21 – Rețele apă și canalizare Valu lui Traian

Contractul de lucrări Rețele de apă și canalizare Valu lui Traianreprezintă o nouă etapă semnificativă în cadrul extinderii și modernizării infrastructurii de alimentare cu apă, colectare și evacuare a apelor uzate din aria de operare a RAJA S.A., continuându-se astfel procesul investițional derulat prin Programele ISPA, SAMTID și POS Mediu de creare a sistemelor regionale în sectorul apei.

Contractul face parte din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța în perioada 2014-2020, în valoare totală de593.184.900 Euro (2.662.688.783,50 lei), finanțat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Această investiție, în valoare totală de 115.573.244,72 lei, se va derula pe o perioadă de 22 de luni și vizează 5 obiective:

1.Reabilitare rețea de distribuție apă, peo lungime totală de 9.872 m și reabilitare    branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 649 buc;

2.Extindere rețea de distribuție apă pe o lungime de 13.581 m și noi branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 879 buc;

3.Extindere rețea de canalizare pe o lungime totală de 28.299 m și racorduri noi la consumatori – 1.938 buc;

4.Stații de pompare ape uzate menajere, cămine de decantare și conducte derefulare: 9 stații de pompare apă uzată,9 cămine de decantare înaintea fiecărei stații depompare apă uzată menajeră, perețeaua de canalizare,conducte de refulare aferente stațiilor de pompare în lungime de 8.469 m.

5.Căminede reglare debit și monitorizare presiune – 22 buc.

Toate lucrările prevăzute a se realiza în cadrul acestui contract vor fi dotate cu echipamente care să permită citirea informațiilor de funcționare de la distanță (tablouri locale de automatizare, debitmetre, vane electrice etc.). Echipamentele vor fi integrate în sistemul SCADA centralizat la nivelul RAJA S.A.,în vederea operării automatizate.

La finalizarea lucrărilor în localitatea Valu lui Traian, gradul de conformare cu prevederile Directivei 98/83/EC va fi de 100 %, atât pentru infrastructura de apă potabilă cât și pentru cea de canalizare.

CL 1 – Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare menajeră în municipiul Onești

 Cel de al doilea contract de lucrări semnat astăzi are o valoare de71.041.148,42lei și se derulează în cadrul proiectului “Dezvoltarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Municipiul Onești”.

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile existentă în municipiul Onești este de 72,78 km și are o vechime în anumite zone chiar și de 60 de ani. La momentul preluării de către RAJA S.A., aceasta funcționa cu mult peste presiunile de serviciu (cca. 3,5 atm.), ajungând în unele zone chiar și la 8 atm. Din cauza conductelor învechite, aflate într-un stadiu avansat de uzură, se înregistrau frecvent avarii care conduceau la pierderi de apă în sistem, în procent de aproximativ 70%, situație care se reflecta negativ atât în calitatea serviciului, cât și în situația economico-financiară a operatorului.

Contractul de lucrări se va derula pe o perioadă de24 luni și are în vedere atingerea următoarelor obiective:

Reabilitare și extindere rețele de distribuție apă potabilă:

extinderea rețelei de distribuție cu apă potabilă pe o lungime de circa 7.000 m;

reabilitarea rețelei de distribuție apă potabilă pe o lungime de circa 19.000 m;

lucrări speciale: 3subtraversări de cursuri de ape și 2 subtraversări de cale ferată.

Realizare 4 noi stații de ridicare locală a presiunii(SPH), montate subteran.

Realizare sectorizare rețea de distribuție:

37 cămine de debitmetru ;

13 stații de pompare apă existente (integrateîn sistemul SCADA).

Reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare apă uzată menajeră:

reabilitarea rețelei de canalizare în lungime de 3.500 m;

extinderea rețelelor de canalizare cu lungimea de 26.000 m;

lucrări speciale:3 subtraversări de cursuri de ape și3 subtraversări de cale ferată;

11 stații de pompare ape uzate și conducte de refulare cu lungimea de 6.600 m;

4 stații de pompare apă uzată existente (integrateîn sistemul SCADA).

Toate investițiile prevăzute a se realiza vor fi dotate cu echipamente SCADA integrate în sistemul centralizat de dispecerizare al RAJA S.A.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4791

 RAJA S.A. continuă extinderea și modernizarea rețelelor de apă-canal în aria de operare 

 RAJA S.A. continuă extinderea și modernizarea rețelelor de apă-canal în aria de operare 

RAJA S.A. Constanța a semnat astăzi, 16 noiembrie 2020, în prezența Președintelui Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanța -dl.Florin Mitroi și a Directorului General al RAJA S.A. -dl. Aurel Presură, două noi contracte de lucrări derulateîn cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Acestea vizează modernizarea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de colectare și tratare a apei uzateîn localitatea Valu lui Traian, județulConstanța și în municipiul Onești, județul Bacău. 

CL 21 – Rețele apă și canalizare Valu lui Traian

Contractul de lucrări Rețele de apă și canalizare Valu lui Traianreprezintă o nouă etapă semnificativă în cadrul extinderii și modernizării infrastructurii de alimentare cu apă, colectare și evacuare a apelor uzate din aria de operare a RAJA S.A., continuându-se astfel procesul investițional derulat prin Programele ISPA, SAMTID și POS Mediu de creare a sistemelor regionale în sectorul apei.

Contractul face parte din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța în perioada 2014-2020, în valoare totală de593.184.900 Euro (2.662.688.783,50 lei), finanțat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Această investiție, în valoare totală de 115.573.244,72 lei, se va derula pe o perioadă de 22 de luni și vizează 5 obiective:

1.Reabilitare rețea de distribuție apă, peo lungime totală de 9.872 m și reabilitare    branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 649 buc;

2.Extindere rețea de distribuție apă pe o lungime de 13.581 m și noi branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 879 buc;

3.Extindere rețea de canalizare pe o lungime totală de 28.299 m și racorduri noi la consumatori – 1.938 buc;

4.Stații de pompare ape uzate menajere, cămine de decantare și conducte derefulare: 9 stații de pompare apă uzată,9 cămine de decantare înaintea fiecărei stații depompare apă uzată menajeră, perețeaua de canalizare,conducte de refulare aferente stațiilor de pompare în lungime de 8.469 m.

5.Căminede reglare debit și monitorizare presiune – 22 buc.

Toate lucrările prevăzute a se realiza în cadrul acestui contract vor fi dotate cu echipamente care să permită citirea informațiilor de funcționare de la distanță (tablouri locale de automatizare, debitmetre, vane electrice etc.). Echipamentele vor fi integrate în sistemul SCADA centralizat la nivelul RAJA S.A.,în vederea operării automatizate.

La finalizarea lucrărilor în localitatea Valu lui Traian, gradul de conformare cu prevederile Directivei 98/83/EC va fi de 100 %, atât pentru infrastructura de apă potabilă cât și pentru cea de canalizare.

CL 1 – Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare menajeră în municipiul Onești

 Cel de al doilea contract de lucrări semnat astăzi are o valoare de71.041.148,42lei și se derulează în cadrul proiectului “Dezvoltarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Municipiul Onești”.

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile existentă în municipiul Onești este de 72,78 km și are o vechime în anumite zone chiar și de 60 de ani. La momentul preluării de către RAJA S.A., aceasta funcționa cu mult peste presiunile de serviciu (cca. 3,5 atm.), ajungând în unele zone chiar și la 8 atm. Din cauza conductelor învechite, aflate într-un stadiu avansat de uzură, se înregistrau frecvent avarii care conduceau la pierderi de apă în sistem, în procent de aproximativ 70%, situație care se reflecta negativ atât în calitatea serviciului, cât și în situația economico-financiară a operatorului.

Contractul de lucrări se va derula pe o perioadă de24 luni și are în vedere atingerea următoarelor obiective:

Reabilitare și extindere rețele de distribuție apă potabilă:

extinderea rețelei de distribuție cu apă potabilă pe o lungime de circa 7.000 m;

reabilitarea rețelei de distribuție apă potabilă pe o lungime de circa 19.000 m;

lucrări speciale: 3subtraversări de cursuri de ape și 2 subtraversări de cale ferată.

Realizare 4 noi stații de ridicare locală a presiunii(SPH), montate subteran.

Realizare sectorizare rețea de distribuție:

37 cămine de debitmetru ;

13 stații de pompare apă existente (integrateîn sistemul SCADA).

Reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare apă uzată menajeră:

reabilitarea rețelei de canalizare în lungime de 3.500 m;

extinderea rețelelor de canalizare cu lungimea de 26.000 m;

lucrări speciale:3 subtraversări de cursuri de ape și3 subtraversări de cale ferată;

11 stații de pompare ape uzate și conducte de refulare cu lungimea de 6.600 m;

4 stații de pompare apă uzată existente (integrateîn sistemul SCADA).

Toate investițiile prevăzute a se realiza vor fi dotate cu echipamente SCADA integrate în sistemul centralizat de dispecerizare al RAJA S.A.

[alexsavescu]

Sistemul de iluminat public din Fălticeni va fi modernizat

Sistemul de iluminat public din Fălticeni va fi modernizat

Primarul Cătălin Coman a anunţat că a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări, aferent proiectului „Reabilitare, extindere şi modernizare sistem de iluminat public din municipiul Fălticeni”. “Este un proiect foarte necesar, pentru că în prezent avem un sistem de iluminat public foarte vechi, cu foarte multe probleme. Lucrările de mentenanţă pe care le facem zilnic sunt extrem de…

[bacaupress]

Tudor Ciuhodaru în vizită de lucru la Spitalul Județean de Urgență

Tudor Ciuhodaru în vizită de lucru la Spitalul Județean de Urgență

LA BACĂU Tudor Ciuhodaru în vizită de lucru la Spitalul Județean de Urgență cu ocazia semnării contractului de finanțare privind modernizare, extindere UPU și construire heliport

FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.

[leontiucmarius]

Romgaz şi Socar Trading au semnat un nou contract pentru livrarea de gaze naturale azere în România

„Pentru a asigura necesarul de consum cu gaze al ţării noastre, astăzi am participat la ceremonia de semnare a unui nou contract individual pentru livrarea de gaze naturale azere în România, între SNGN Romgaz SA şi Socar Trading, filiala companiei naţionale petroliere a Republicii Azerbaidjan. Contractul prevede posibilitatea livrării unor cantităţi de până la 1 miliard mc până în 31 martie 2024…

[bizmagazin]

Interviu cu Sorin Boza, Președintele Consiliului Director al Complexului Energetic Oltenia

Reporter: Problema certificatelor de carbon este una grea pentru Complexul Energetic Oltenia?

Sorin Boza: Eu cred că problema certificatelor de carbon nu este o problemă grea, este cea mai grea problemă a Complexului Energetic Oltenia și nu este numai a noastră ci este o problemă cu care toți producătorii de energie pe cărbune ne confruntăm astăzi. De la an la an, de la lună la lună, această problemă a certificatelor de carbon începe să fie resimțită de toată lumea.

Pentru noi, pentru Complexul Energetic Oltenia a fost piatră de încercare, este și va fi singura piatră de încercare pentru următoarea perioadă, pentru următorii ani.

Rep: Cum au decurs negocierile pentru creditul de 500 mil ron ?

S.B.: Negocierile au început pe data de 15 August 2018, când o delegație a Complexului Energetic Oltenia condusă de mine s-a deplasat la Eximbank unde am avut o întâlnire cu vicepreședintele Eximbank, precum și cu directori din Eximbank cărora  le-am spus despre intenția noastră. Din acel moment, până în momentul semnării contractului, 12 Aprilie 2019, au trecut 8 luni, o perioadă incredibil de grea, pentru că după întâlnirea cu Eximbank și după explicațiile pe care le-am înaintat acestora și după dorințele noastre, aceștia ne-au creionat o idee despre cum am putea să desfășurăm acest credit. Erau două posibilități. Să vină o singură bancă să susțină întreg creditul de 500 milioane de ron, o posibilitate foarte scăzută, plus că mai era varianta în care să vină cineva să te acuze că de ce nu ai creat posibilitatea să vină și alte bănci, de ce nu ai creat șanse egale și pentru alte bănci și posibilitatea în care să creezi competiție, ceea ce am și făcut. Și aici erau două variante. Una în care venea o singură bancă coordonatoare  și lua sub ea alte bănci, aceea să-i spunem sindicalizare a băncilor. O bancă coordonatoare, care prin comitetele sale de risc, prin avocații săi, definește un contract pe care și-l negociază intern cu celelalte bănci independente. Cea de-a doua variantă în care veneau șase bănci – cazul nostru, unde au venit șase comitete de risc, șase echipe de avocați, șase tipuri de  contracte, șase tipuri de management, totul câte șase. Acest lucru a fost să spunem așa, atipic și din această cauză am promis Ministrului Anton Anton, că atunci când ne vom liniști cu acest subiect, împreună cu colegii mei care s-au ocupat de partea tehnică a acestui proiect, vom crea o procedură standard care să rămână la nivel de companii de stat pentru astfel de situații. În momentul semnării contractelor am mulțumit tuturor celor șase bănci pentru că au avut încredere în Complexul Energetic Oltenia și din punctul meu de vedere este cel mai bun exemplu, când șase comitete de risc diferite îți dau ok-ul să poți merge într-un proiect, înseamnă că toate șase băncile au avut încredere în tine, în soluțiile prezentate, în planurile de viitor prezentate de Complexul Energetic Oltenia, în strategia noastră pentru următorii ani.

Rep: S-a mediatizat foarte mult acest credit, au fost multe declarații ale oamenilor politici. Care au fost consecintele?

S.B.: Pe noi ne-au afectat foarte mult aceste declarații. Sigur, aceste declarații le vedeam nu numai în presa din Gorj, uneori și în presa centrală, afirmații făcute de anumiți domni care spuneau “Complexul Energetic Oltenia nu va lua niciodată creditul” sau “Complexul Energetic Oltenia se pregătește de insolvență”. Au fost declarații care s-au referit strict la credit “nu vor lua acest credit”. Aceste declarații, venind din partea unor oameni foarte importanți, au fost preluate imediat în media nu numai locală ci și națională. Cred că cel mai mult au contat documentele prezentate de către C.E.Oltenia băncilor iar prin analizele lor de risc și-au dat seama că realitatea este alta, nu a celor ce fac doar declarații nesusținute.

Rep: În ziua semnării contractelor a fost forfotă mare. Se vorbea peste tot, că gata s-a semnat contractul….

S.B.: Eu o să vă spun că 95 % din populația acestui județ a auzit cel puțin o dată fraza “C.E.O. are nevoie de credit”. După semnare n-am văzut nicio reacție pozitivă din partea oamenilor din acest județ, care cu câteva luni în urmă ne acuzau că nu vom reuși să luăm creditul. Am încercat să ținem intern toate aceste lucruri, să fie în bucătăria noastră și ele ar fi trebuit să ne privească doar pe noi. Eu aș întreba, dacă d-voastră știți câte certificate de CO2 trebuie să mai cumpere ELCEN sau Govora sau OMV? Este altceva, este bucătăria lor internă și îi preocupă pe ei. Poate la OMV sunt niște reguli mai stricte dar la celălalte??? Dar noi trăim în Gorj, unde toată lumea se pricepe la politică, fotbal și energie și nu vreau să supăr pe nimeni, dar sunt multe proiecte care ar trebui să fie interne, ale noastre și ar trebui ca lumea să înțeleagă că dacă în anumite momente nu ieșim public să facem declarații este doar pentru binele acestei companii. Vă dați seama, că în aceea zi au și explodat prețurile la certificate, toată presa titra că gata s-au luat banii, C.E.O. merge la piață, cumpară certificate. Am mai văzut și reacția unor jurnaliști, care au spus că Sorin Boza este vinovat de creșterea prețului la certificate de la 25 la 27 euro în aceea zi.

Rep: În acest moment mai există impedimente în achiziționarea certificatelor de CO2?

S.B.: Noi am cumpărat majoritatea certificatelor, mai avem un hop, eu sper să nu apară, dar oamenii din C.E.Oltenia trebuie să fie conectați până-n ultima clipă, deoarece pe lângă cumpărarea de certificate începe etapa numărul doi, foarte importantă, de înregistrare a lor, de alocare în registrul unic al certificatelor. Până nu ne conformăm 100 % nu ne vom relaxa.

Rep: Se încheie o etapă, un ciclu, urmează achiziționarea certificatelor aferente anului 2019 până în aprilie 2020. Cum va decurge acest lucru, ținând cont că acum aveți de rambursat și un credit?

S.B.: De acum încolo începe greul. Va fi un an în care trebuie să avem atenția mărită pentru a gestiona procesul energetic din toate punctele de vedere, financiar dar și din punctul de vedere al realizării valorilor din buget. Principala condiție a acestui an o reprezintă realizarea celor 15 TW și a celor 22 milioane de tone de cărbune. De aici pornim toate discuțiile. După mișcarea din Ianuarie am pierdut 260 mii tone, acestea trebuie recuperate, mai avem de recuperat.

La anul nu va mai fi un alt credit. Vor urma câteva acțiuni pe care le vom demara imediat după 1 Mai, acțiuni ce vor avea nevoie de sprijinul Ministerului Energiei pentru o serie de proiecte comune. Am demarat acțiuni pentru documentația ce trebuie depusă la AFM, foarte importantă pentru investiții și cel mai important internalizarea costului cu certificate în prețul de vânzare.

Rep: Memorandumul….ce se mai întâmplă cu acesta?

S.B.: În cadrul memorandumului, o primă etapă era acest credit. Deci funcționează, tocmai am încheiat o primă etapă a memorandumului. Urmează etapa a doua.

Rep: Care este soluția rezolvării acestui cost enorm cu certificatele de carbon? Cum vă poate sprijini politicul în acest sens?

S.B.: Dacă ar fi să băgăm în ecuație politicul, cel mai important lucru pe care l-ar putea face este…mixul energetic. Acesta este proiectul în care politicul poate juca un rol important. Politicul nu ne va putea ajuta ca noi să nu mai plătim certificatele de carbon. Ceea ce mai poate face politicul este să ne susțină proiectele pe care noi le-am prins în memorandum, finalizarea documentației din piața de capacitate, proces aflat în derulare cu trei actori importanți A.N.R.E., Transelectrica, Ministerul Energiei. Trebuie definită piața de capacitate și metodologia de aplicare a acestui mecanism. Al doilea lucru pe care-l văd eu este mixul energetic. Aici se poate lucra la elaborarea unei strategii, ca acest mix energetic să fie de viitor. Nimeni nu poate realiza acest mix într-un an, dar se poate începe de acum prin stabilirea unei strategii, se poate stabili o echipă care să pună pe masă avantajele și dezavantajele creării acestui mix energetic.

Rep: Când spuneți mix energetic, vă referiți la hidro și cărbune…?

S.B.: Hidro și cărbune pentru că nu mai merge altceva. În acest moment este o mare diferență față de anul 2007, momentul propunerii ELECTRA, pentru că în momentul acela nuclearul nu era un grup listat. Astăzi, Nuclearelectica este o companie listată la bursă și nu mai poate face pasul într-un mix energetic atât de ușor. Eu văd mixul între o parte din hidro și cărbune. Ar mai fi totuși un element pe care l-aș adăuga. Să nu uităm că astăzi, colegii noștri de la Hunedoara au o centrală conformă, centrala de la Paroșeni, care este din punct de vedere al mediului conformă, au desulfurare, au tot. Deci ar trebui și centrala de la Paroșeni introdusă în această ecuație, pentru că Paroșeni rămasă singură va ajunge în situația noastră de astăzi. Deci, ar fi un mix energetic format din 3 elemente: Complexul Energetic Oltenia, o parte din hidro și centrala de la Paroșeni.

Este singura șansă să avem viitor îndelungat.

Celelalte soluții, piață de capacități, Planul Național de Investiții în care putem beneficia de bani pentru diverse investiții sunt elemente prinse în Memorandum, dar acestea sunt elemente care rezolvă punctual problemele, nu vor rezolva problema generală a Complexului Energetic Oltenia, problema costului ridicat și a evoluției imprevizibile a costului certificatului de CO2.

Rep: Ianuarie 2019 a fost o lună foarte grea pentru Complexul Energetic Oltenia?

S.B.: A fost o lună grea pentru mine personal și pentru toți colegii mei dar nu a fost o lună grea pentru Sistemul Energetic Național pentru că noi ne-am făcut datoria de a livra în sistem energia contractată chiar dacă în perioada de cinci, șase zile, perioada de mișcări de protest, Complexul Energetic Oltenia nu a mai produs cărbune și nu a mai transportat către termocentrale, asumându-ne preluarea cărbunelui din stocurile noastre, care au scăzut după aceste zile.

Rep: Ce ați învățat din Ianuarie 2019, ce concluzii ați tras…?

S.B.: Două lucruri am învățat. Că poate trece ziua ta de naștere fără să te gândești la ea și al doilea lucru este faptul că uneori viața, poate fi destul de parșivă și trebuie să fim suficient de abili în viață, să putem gestiona situații grele, situații de criză și situații care, câteodată, nu le înțelegi de la început. Eu cred că a fost o lecție importantă pentru noi. Ianuarie 2019 mi-a demonstrat încă o dată că cea mai bună soluție pentru rezolvarea oricărei probleme este comunicarea bună cu oamenii. Și soluția unui succes o reprezintă modul în care știi să comunici cu oameni de toate nivelele. Este un lucru pe care îl știam, l-am aplicat de multe ori dar iată că sunt momente când te trezești într-o astfel de situație.

Rep: Cum va decurge pregătirea pentru stocurile de cărbune?

S.B.: În acest moment suntem în situația în care mai avem nevoie de aproximativ de două luni de zile în care să putem spune că am recuperat în totalitate cantitatea pierdută în cele cinci, șase zile. Putem spune că merge bine, astăzi avem aproape 800 mii tone. Noi nu ne pregătim numai de iarnă, ne pregătim și pentru vârf de vară, pentru că noi facem bani din vârf de iarnă și vârf de vară.

Sunt ceva probleme pentru că avem o situație atipică. Avem o solicitare primită de la CFR Infrastructură privind proiectul de reabilitare a două poduri pe relația Motru – Strehaia, acest lucru însemnând oprirea transportului pe această rută către Ișalnița și către Craiova La întâlnirile avute cu Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc și la întâlnirile cu responsabilii de zonă de la CFR, le-am transmis că este un lucru ce nu poate fi negociat. Noi nu putem să ne permitem să oprim transportul către Ișalnița și Craiova din trei motive importante:

Avem contracte de energie în derulare semnate pe care nu putem să nu le onorăm,

Avem contractul cu Ford care este foarte important,

Avem orașul Craiova căruia trebuie să-i livrăm agentul termic pentru apa caldă.

Am informat Ministrul Energiei de această situație și am propus amânarea acestor proiecte pentru perioada următoare. Documentele vor ajunge și la Ministerul Transporturilor și sperăm într-o decizie înțeleaptă, care să rezolve ambele probleme.

Rep: Investiții în minerit și energie?

S.B.: Pentru prima dată în istoria Complexului Energetic Oltenia, anul acesta investițiile în minerit sunt mai mari decât în energie. Avem la sfârșitul anului o prognoză de 630,640 milioane de ron. Ceea ce este însă foarte important este că toți acești bani sunt din fonduri proprii. Avem proiecte importante de realizat, depozitul de la Roșia cu termen de finalizare 1-15 August, avem de pregătit pentru reparații curente și raparații capitale o mulțime de excavatoare și benzi transportoare din cariere, avem grupul 5 cu o sumă bună alocată, pentru continuarea lucrărilor în vedera finalizării în termenul pe care-l avem.

Rep: Sindicatele din C.E.O. sunt în acest moment un factor de echilibru? Care este relația cu ele?

S.B.: Este o relație bună cu toți partenerii sociali, pornind de la partenerii cu 30, 40, 50 oameni până la partenerii sociali cu cel mai mare număr de oameni, 2500. Cu toții colaborăm, discutăm, analizăm problemele de zi cu zi ale Complexului. Eu consider că astăzi, partenerii noștri sociali reprezintă un factor de stabilitate pentru Complex. Trebuie să înțelegem însă un lucru important, că și noi chiar dacă suntem de cealaltă parte a mesei, ca și ei nu ne dorim decât binele acestui Complex. Trebuie doar să avem maturitate în gândire să putem ajunge la un punct comun, cât mai rapid. Aceasta este o relație de succes.

Rep: Care este locul și rolul în acest moment al Complexului Energetic Oltenia?

S.B.: Locul este același, nimeni nu-i va lua locul, un loc bine definit. Am pierdut din păcate un procent important în Ianuarie 2019. Dacă înainte de Ianuarie 2019 aveam locul 100 % bine definit în Sistemul Energetic Național, prin acțiunea de proteste am pierdut câteva procente din acest loc. Acesta este concluzia cea mai importantă a acelui eveniment.

Este greu să spui că poți înlocui 25 % din energia sistemului, însă, să nu uităm că poți înlocui 10 % sau 8 % sau 15 % din energia produsă pe cărbune și acest lucru cred că l-am pierdut în Ianuarie 2019.

Rep: Putem vorbi de siguranță națională când vorbim de C.E.Oltenia?

S.B.: Întotdeauna vom vorbi de Siguranță Națională când vorbim de Complexul Energetic Oltenia. Atât timp, cât piața de interconectare cu cele patru state din care noi suntem membri nu va putea să asigure pentru o perioadă de timp o cantitate suficient de mare care să poată permite înlocuirea totală a Complexului Energetic Oltenia, vorbim de rolul strategic al Complexului Energetic Oltenia în independența energetică a României și în stabilitatea energetică a României.

Rep: Putem vorbi de independență energetică când vorbim de România?

S.B.: Da, este cel mai mare atu al nostru ca țară. Eu sunt sigur că viitoarele proiecte și mă refer aici la proiectul nou de la Mintia, grupurile 3,4 care sunt în derulare, vorbim de grupul de la Rovinari cu chinezii, vorbim de Tarnița, grupul de la Craiova pe gaz sunt acțiuni și proiecte care vor stabiliza Sistemul Energetic Național și vor conferi în continuare poziția de independență din punct de vedere energetic.

  Sorin Boza: “Singura șansă să avem viitor îndelungat este mixul energetic.” Interviu cu Sorin Boza, Președintele Consiliului Director al Complexului Energetic Oltenia Reporter: Problema certificatelor de carbon este una grea pentru Complexul Energetic Oltenia?

[politicaastazi]

Participarea premierului Mihai Tudose la ceremonia de semnare a contractelor de finanțare depuse pe 2 Axe prioritare, în cadrul programelor POR și POIM

Contracte de finanțare de peste 1,3 miliarde de lei semnate astăzi, la Guvern 18 contracte de finanțare in valoare de 1,323 miliarde de lei au fost semnate astăzi de ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, cu beneficiari publici și privați, in prezența premierului Mihai Tudose și a comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu. Este vorba despre contracte de finanțare depuse in cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 și Programul Operațional Infrastructură Mare. Am fost consecvenți și ne-am indeplinit angajamentul pentru acest an. Avem depuse acte pentru plăți de 5,2 miliarde, urmează să se ramburseze după procesarea documentelor de către Comisie. Pentru anul viitor ne propunem cel puțin 6,3 miliarde. Rămanem consecvenți cu prioritățile noastre in ceea ce privește destinația acestor fonduri europene - pe educație, sănătate și infrastructură, a afirmat prim-ministrul Mihai Tudose. Comisarul european Corina Crețu a apreciat efortul autorităților romane care au accelerat procesul de absorbție, arătand că din luna august pană in prezent au intrat in economie 4,3 miliarde de euro fonduri europene. Vă felicit că aveți ca priorități - sănătate, educație, obiective legate de competitivitate și de reducere a decalajelor de dezvoltare, a afirmat comisarul European. Contractele de finanțare pe care le semnăm astăzi fac parte din obiectivul asumat la nivel guvernamental ca pană la sfarșitul anului să semnăm toate contractele de finanțare care vizează reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, a subliniat ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica. La ceremonia de semnare a contractelor au mai participat viceprim-ministrul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Paul Stănescu, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului privat. Informații suplimentare: La sediul Guvernului Romaniei au fost semnate astăzi 17 contracte de finanțare pentru proiecte eligibile prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, in valoare de 623 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte proiecte, a căror valoare totală eligibilă depășește 524 milioane lei, au fost depuse de beneficiari publici și vizează reabilitarea, modernizarea și/sau imbunătățirea infrastructurii rutiere din județele Bistrița Năsăud și Bihor (cate un proiect), Sălaj (2 proiecte) și Cluj (3 proiecte). De asemenea, zece solicitanți privați vor semna contracte de finanțare in valoare totală eligibilă de peste 8,76 milioane lei pentru investiții in achiziționare de echipamente, dezvoltare, inovare și creșterea competitivității pe piața locală. De asemenea, tot astăzi, la Palatul Victoria, a fost semnat contractul de finanțare aferent proiectului regional pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea Turda - Campia Turzii. Investiția, solicitată de SC Compania de Apă Arieș S.A. și propusă spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), are o valoare eligibilă de peste 700 milioane lei (din care aproape 600 milioane lei fonduri europene) și presupune lucrări de extindere și imbunătățire a infrastructurii din sectorul de apă și apă uzată in beneficiul mediului și al oamenilor din regiune. *** [Check against delivery] Mihai Tudose: Bună ziua! Bine ați venit, doamna comisar european! Stimați reprezentanți ai autorităților locale, președinți și vicepreședinți, domnilor miniștri, stimați reprezentanți ai mediului privat, stimați colegi de la presă. Eu nu am vrut să fie o zi festivă azi fiindcă am spus că este un act de normalitate ce se intamplă astăzi și am dori ca de-acum aceste lucruri să fie un act de normalitate, cat de des se poate. Am fost consecvenți și ne-am indeplinit pe anul acesta, doamna comisar european, angajamentul. Avem depuse la Bruxelles acte pentru plăți de 5,2 miliarde. Rămane ca, cu ajutorul dumneavoastră, Comisia să proceseze actele depuse și să ne ramburseze toată suma. Pentru anul viitor ne propunem 6,3 miliarde, cel puțin. Suntem convinși și optimiști, cu ajutorul dvs. și cu ajutorul Comisiei, vom depăși această sumă. Rămanem consecvenți cu prioritățile noastre in ceea ce privește destinația acestor fonduri europene - pe educație, sănătate și infrastructură. Și cu o notă aparte, așa cum ne-am obișnuit, fondurile destinate agriculturii, unde vrem și la anul să fim la fel de performanți și de premianți ca și anul acesta. Mulțumesc colegilor din Guvern - domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, domnului ministru Marius Nica, domnului ministru Felix Stroe, la Transporturi, precum și, evident, domnului ministru Daea pentru eforturile depuse și celor care au aplicat pentru astăzi și administrației fiindcă fără ei nu se poate. In această perioadă, am constatat două lucruri - eforturile pe care le-am făcut de a debloca tot ceea ce era blocat de la Autoritățile de Management și lipsa de proiecte pe care să le găsim la maturitate să le putem implementa s-au depășit. In schimb, principul adversar al atragerii de fonduri europene - ceea ce reprezintă unul dintre principalele motoare ale creșterii economice și ale creșterii Romaniei - il reprezintă, totuși, activitatea din Romania de la toate nivelurile. Suntem cateodată proprii noștri dușmani, mai rău decat, poate, orice dușman din afară care să ne facă rău. Incă o dată, vă mulțumesc mult de tot doamna comisar! Aveți cuvantul. vezi sursa: http://ift.tt/2yUpOD3 from Blogger http://ift.tt/2AZ2E07 via IFTTT Like: My Library

[stiriarges]

Semnare contract de finanțare

Semnare contract de finanțare nr. 30/18.06.2024 pentru Proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor Continue reading Semnare contract de finanțare

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rZjAzP

cetateanul.net : Fostul ministru Constantin Niţă, condamnat la patru ani de închisoare

De către  Marian Păvălașc

  Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă a fost condamnat de magistraţii instanţei supreme, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. El a fost g[sit vinovat că ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro şi peste 300.000 de lei ca să intervină la primarul Iaşiului pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oraş.

De asemenea, instanţa supremă a decis confiscarea sumei de 303.000 de lei de la fostul ministru Constantin Niţă şi menţinerea sechestrului pentru bunuri ale acestuia.   Decizia instanţei supreme nu este definitivă. Judecarea în dosarul lui Constantin Niţă a început în septembrie 2016, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind încheiată după zece termene, în 9 mai.

Explicațiile lui Niță

La ultimul termen de judecată, fostul ministru Constantin Niţă a arătat, în ultimul cuvânt în faţa instanţei, că nu a primit niciun ban de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să ajute firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi, că este dezamăgit de solicitarea procurorului care cerut instanţei să-l condamne la închisoare cu executare şi că are încredere că va fi „o judecată dreaptă”.

“Sunt extrem de dezamăgit de propunerea Parchetului. Regret faptul că sunt într-o asemenea situaţie. Nu i-am pretins niciodată domnului Urdăreanu vreo sumă de bani, nu i-am promis nimic, niciodată.  Nu am participat la nicio semnare de contract, doar i-am făcut cunoştinţă lui Urdăreanu cu domnul Mihai Ghirda (fost lider al PSD Braşov, n.r.).  Mai departe, ce au făcut ei am văzut în rechizitoriu. Nu am luat niciun ban din acea societate. Vedeţi circuitul banilor, banii nu au ajuns la Niţă, nici la partid. Sunt un om responsabil, care a cunoscut sute de oameni de afaceri, a condus colective de oameni. Sunt profund marcat de această cerere a parchetului. Am încredere într-o judecată dreapta şi nu cred că pot să fiu condamnat pentru nişte fapte pe care nu le-am făcut”, spunea Niţă la ultimul termen al procesului.

Dosarul

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la ultimul termen de judecată a cerut instanţei condamnarea fostului ministru Constantin Niţă la o pedeapsă cu executare pentru trafic de influenţă, precum şi confiscarea de la acesta a 303.000 de lei şi 30.000 de euro, bani pe care i-ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a ajuta firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi. Magistratul DNA a mai cerut menţinerea sechestrului pe bunuri ale lui Niţă şi a cauţiunii de 150.000 de lei.

Constantin Niţă a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în iunie 2016. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.

Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.

De către Marian Păvălașc

  Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă a fost condamnat de magistraţii instanţei supreme, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. El a fost g[sit vinovat că ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro şi peste 300.000 de lei ca să intervină la primarul Iaşiului pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oraş.

De asemenea, instanţa supremă a decis confiscarea sumei de 303.000 de lei de la fostul ministru Constantin Niţă şi menţinerea sechestrului pentru bunuri ale acestuia.   Decizia instanţei supreme nu este definitivă. Judecarea în dosarul lui Constantin Niţă a început în septembrie 2016, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind încheiată după zece termene, în 9 mai.

Explicațiile lui Niță

La ultimul termen de judecată, fostul ministru Constantin Niţă a arătat, în ultimul cuvânt în faţa instanţei, că nu a primit niciun ban de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să ajute firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi, că este dezamăgit de solicitarea procurorului care cerut instanţei să-l condamne la închisoare cu executare şi că are încredere că va fi „o judecată dreaptă”.

“Sunt extrem de dezamăgit de propunerea Parchetului. Regret faptul că sunt într-o asemenea situaţie. Nu i-am pretins niciodată domnului Urdăreanu vreo sumă de bani, nu i-am promis nimic, niciodată.  Nu am participat la nicio semnare de contract, doar i-am făcut cunoştinţă lui Urdăreanu cu domnul Mihai Ghirda (fost lider al PSD Braşov, n.r.).  Mai departe, ce au făcut ei am văzut în rechizitoriu. Nu am luat niciun ban din acea societate. Vedeţi circuitul banilor, banii nu au ajuns la Niţă, nici la partid. Sunt un om responsabil, care a cunoscut sute de oameni de afaceri, a condus colective de oameni. Sunt profund marcat de această cerere a parchetului. Am încredere într-o judecată dreapta şi nu cred că pot să fiu condamnat pentru nişte fapte pe care nu le-am făcut”, spunea Niţă la ultimul termen al procesului.

Dosarul

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la ultimul termen de judecată a cerut instanţei condamnarea fostului ministru Constantin Niţă la o pedeapsă cu executare pentru trafic de influenţă, precum şi confiscarea de la acesta a 303.000 de lei şi 30.000 de euro, bani pe care i-ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a ajuta firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi. Magistratul DNA a mai cerut menţinerea sechestrului pe bunuri ale lui Niţă şi a cauţiunii de 150.000 de lei.

Constantin Niţă a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în iunie 2016. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.

Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4714

LA BACAU Semnarea contractului Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulti si Copii

LA BACĂU Semnarea contractului: Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulți și Copii din cadrul Spitalului Județean de Urgență.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4714

LA BACAU Semnarea contractului Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulti si Copii

LA BACĂU Semnarea contractului: Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulți și Copii din cadrul Spitalului Județean de Urgență.

[electrostar]

LA BACAU Semnarea contractului Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulti si Copii

New Post has been published on https://bacaupress.ro/archives/4714

LA BACAU Semnarea contractului Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulti si Copii

LA BACĂU Semnarea contractului: Dotarea Ambulatoriului de Specialitate Adulți și Copii din cadrul Spitalului Județean de Urgență.

[alexsavescu]

Liberalizarea prețului la electricitate - termenul pentru semnarea contractelor s-ar putea prelungi până la sfârșitul lunii iunie

Liberalizarea prețului la electricitate – termenul pentru semnarea contractelor s-ar putea prelungi până la sfârșitul lunii iunie

De la 1 ianuarie 2021, preţul energiei electrice nu mai este reglementat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). ANRE vrea să modifice termenul actual până la care consumatorii casnici pot semna un nou contract de furnizare de electricitate, și anume 1 februarie 2021, și să-l prelungească până la sfârșitul lunii iunie. Propunerea de prelungire face obicetul unui…

[bacaupress]

LA BOGDĂNEȘTI, județul Bacău, Semnare contract - Realizare rețea apă potabilă și canalizare, satele Filipești și Bogdănești FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.