redemption0

[redemption0]

.

inspirația pare a fi durere

iar durerile ma macină, nu pot sa le infrunt

sunt ca un fel de eu, mai crunt

un nor de dor, de vis și de pamant

săpat adânc, în suflet.

un soi de eu se lasă dezvelit

și... amorțit de atâta ger si vânt

se descompune în inspirații și expirații.

ar vrea din nou sa se agate

măcar pe jumătate de o viata.

[redemption0]

știi ce am văzut?

am văzut un nor când priveam în ochii tai

și nu înțelegeam de ce mereu ești absenta

m văzut un dor nespus

și un bujor de frica

un drum pietruit

un vis

un soare stins

am văzut un mal

și apoi câteva valuri agitate

am văzut o luna noua

minute împărțite în doua

și niște cerneala

am văzut un nor în ochii tai

și am realizat de ce ești asa absenta

am văzut un nor, uitandu ma în ochii mei

și am realizat ca ochii tai erau de fapt ochii mei.

[redemption0]

pentru tine este toată iubirea din sufletul meu

toate gândurile din mintea mea

pentru tine este fiecare suflare si fiecare cuvânt

doar stii ca te iubesc, ca te iubesc mai presus de fiinta mea, ca as face orice pentru fericirea noastră, stii doar că tu contezi cel mai mult si nu o sa schimbe nimeni asta.

[redemption0]

iubito,

iubito, esti frumoasa

esti atat de frumoasa cand stai si te gândești,

nu stiu la ce, dar

sper ca la mine.

iubito, esti atat de frumoasa cand

pe fata ta bazată cu lacrimi, se întrevede un surâs.

cred că am sa l numesc surâsul păcii

in mod cert ar putea face pace între inima si mintea mea fara niciun tratat.

dacă nu te ai mai uita in gol

poate ochii tai mi-ar da un indiciu,

dar in liniștea ta, tu nu vrei sa ma privești,

nu vrei sa te privesc.

poate iti provoc neliniște,

nu m-ar mira, de altfel...

pâna si eu ma disprețuiesc.

iubito, esti atat de frumoasă

si atat de supărată pe mine

nu pot să mi întorc gândul de la tine.

esti pentru mine la fel cum e o raza de soare in plina iarna.

intoarce te la mine.

poezii de dor. dacă ai fi fost tu...

[redemption0]

cu toata suflarea, te iubesc

[redemption0]

iubitule

cat de nesemnificativ strigat după ajutor

cat de departe de sufletul meu ai fugit

de la atata iubire?

iar eu de la atata dorinta

alerg după tine dar nu te ajung

și am obosit

să te iubesc asa.

am obosit.

se scurge existența mea in vid

la visele cu tine am sa renunț, promit.

n au sa mi mai curgă păreri de rau, din ochi.

dacă nu mai vrei

varsă te departe de inima mea.

ca sa nu ni se mai intetsecteze drumurile

niciodata.

[redemption0]

iubitule

imi cade cerul pe umeri, cu atata deznadejde

cand iti întorci gândul de la mine.

imi cad pleoapele si imi acoperă memoriile

nu mi mai poti cuprinde existența in palma ta.

imi cad bratele peste cearsafuri si ma pierd in ele

nu ma mai pot gasi.

in cade visul in neant

si eu, pe o margine,

nu strig.

[redemption0]

iubitule,

iubitule, visez.

nu am nevoie de nimic, nu vreau să știu nici drumul pe care am ales sa merg cu tine.

iubitule, visez.

și dintr-o dată, noaptea nu mai e așa de întunecată,

nu îmi mai e frică.

iubitule, visez.

și nici oamenii nu mă mai pot ține în loc.

nici tiparele nu mă pot opri.

iubitule, visez.

și nu pot fi numită nepotrivită pentru că mi-am pus toată speranță într-un vis.

iubitule, visez.

visez pentru iubirea noastră

și o iau razna

pentru singurul motiv care merită.

iubitule, visez.

visez la ceva ce nu pot cuprinde cu gândul

și știu că nu am să mă opresc.

...decât la marginea existenței mele

[redemption0]

iubitule.

eu nu vreau să te uit in volume de poezie, ca pe un semn de carte

să îmi marchezi o perioadă scurtă din existența mea incertă

vreau să te ascund

prin toate romanele prin care îmi trec privirile

să cunoști fiecare parte, fiecare cuvânt

vreau să fii acolo în locul unui colț îndoit

și să mă faci sa traiesc doar pentru a te atinge.

dar acum cărțile mele sunt pustii fără tine, iar eu goală.

de ce să ne pierdem cand putem amândoi inseamna o carte?

[redemption0]

iubitule,

să ne iubim, frenetic

printre frunze și picuri de ploaie

în furtuni de deznădejde ce ni se nasc pe pleoape

să ne iubim cum n-am putut visa,

cum n-am putut cere

și cum n-am putut surprinde niciunde.

[redemption0]

“Nobody is superior, nobody is inferior, but nobody is equal either. People are simply unique, incomparable. You are you, I am I.”

— Osho

[redemption0]

pulling petals

he loves me, he loves me not. black eyed susans, peonies, roses. a little girl in the backyard daydreaming about the day “he loves me” feels like truth.

now, we sit on the couch, your hand on my back. you look at me like you’re waiting for me to come back to you. i feel far away.

last week’s flowers are wilted on the windowsill. i start pulling petals. he loves me, he loves me not. this flower says he loves me. i love him, i love him not. the next says i love him. stay together, break up. stay together, break up. stay together, break up. this flower says we don’t belong together anyway.

then you fade away and i ask you where you are. my hand is on your back. i am waiting for you to come back to me. i pulled off all the petals and the stems are barren. i will keep waiting.

[redemption0]

am trecut cu mult de târziul nostru.

dar am continuat să-ți trimit plicuri cu zâmbete, pe sub ușă.

ultima dată... am plecat

nu am vrut să mai vezi conturul trupului meu într-o simplă umbră

și nici un ultim cuvint, ca un oftat.

știi, am lăsat urme pe aleea din fața casei tale

să mă bănuiești

pentru incontestabilele rânduri de saruturi

și pentru

regretabilele zîmbetele cu care am lipit plicurile

cu gândul că o să le folosești cândva.

dar, totuși,

nu aș vrea sa știi că mâinile mele se ascund de ale tale,

nici că buzele mele uită conturul buzelor tale,

cum pașii mei se ascund grăbiți de tine

și ca o antiteză împotriva voinței mele

gândurile alearga la tine,

prin tine,

intru tine.

[redemption0]

toată iubirea din lume

[redemption0]

16. te iubesc💕🐥

[redemption0]

mă tem

de fiecare dată când închid ochii

mi se reliefiază pe pleoape o intenție de tine,

o imagine a ta care nu poate fi indusă

de alte mijloace,

ci doar de strânsul zambetelor tale in plicuri

înfațisând o întreagă colecție.

nu aș putea-o pierde

gândul ce mă înfioară e că

n-am să pot să mi mai clădesc după-amiezile pe ele.

nici fericirile, surprinse în colțurile gurii…

mă tem că visele nu-mi mai pot pătrunde printre gene

ca o dragoste nespusă și o alinare.

uitată de mult

tot intr-un plic cu capetele rupte…

[redemption0]

“Iubeşte-mi mâinile Şi ochii Şi iartă-le dac-au fost clipe În care n-au ştiut să-ţi spună,  În care n-au putut să-ţi dea Atât cât ar fi vrut,  Atâta – cât poate doru-ţi le cerea În dragostea,  În îndoiala,  În deznădejdea unei clipe…”