#Dan Caragea

[rudyroth79]

Eveniment: Premiile Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2022

Joi, 23 noiembrie 2023, la ora 12.00, la Biblioteca Metropolitană București (Sediul central, fosta Bibliotecă Sadoveanu) a avut loc ceremonia de decernare a premiilor Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (FITRALIT) pe anul 2022. Moderator: Peter Sragher, președintele FITRALIT. Juriul de premiere a traducerilor literare de excepție ale Filialei București –…

[gentle--man]

Odată am iubit, am crezut că mă vor iubi,

Dar n-am fost iubit.

N-am fost iubit dintr-un singur motiv important ‒

Că n-a fost să fie.

*

M-am consolat întorcându-mă la soare și la ploaie

Și așezându-mă din nou în ușa casei.

Câmpiile, de fapt, nu sunt la fel de verzi pentru cei ce sunt iubiți

Ca pentru cei ce nu sunt.

A simți înseamnă a fi neatent.

Versuri: FERNANDO PESSOA

____

fragment din poezia “Dacă voi muri tânăr” de Fernando Pessoa (traducere de Dan Caragea - „Antologia poeziei portugheze”, București, Edinter, 1990 )

[bartholomaus]

Pentru pasionații de legume bune. Ceva istorii cu cultivatori de legume și secretele ”gustului de altădată” al roșiilor după care plâng nostalgicii:

Gabriel Petrescu :

"Despre legumele de altădată și cât de bune erau ele sau nu." Atenție, text lung!

Scria domnul Dan Alexe acum vreo trei săptămâni despre mitul fals al legumelor gustoase de odinioară și cum țăranii din preajma Buzăului dădeau cu ghiotura îngrășăminte chimice peste plante, otrăvind solul și apele freatice.

O fi fost așa în zona aia, nu contrazic, deși mă surprinde un pic, pentru că încă din 1957 fusese înființat acolo Institutul de Cercetare în Legumicultură "ICL Buzău", fix cu scopul de a ameliora soiuri de legume și de a învăța țăranii din acel bazin legumicol cum se face treabă bună. Nu s-o fi lipit de buzoieni...

Dar asta nu înseamnă că așa au stat lucrurile peste tot. Nici vorbă. Mai degrabă, lucrurile trebuie să se fi prezentat într-o mare varietate de feluri pe întreg teritoriul țării.

Iar eu am să vorbesc despre ce cunosc.

Chiajna.

Deși era populată cu țărani bulgari răi și căpoși, aceștia știau să facă foarte bine legumicultura. Pentru aia și fuseseră aduși de la sudul Dunării (de unde exact nu mai știe nimeni) cel mai probabil dupa ciuma lui Caragea, care în 1810 depopulase drastic Bucureștiul și localitățile limitrofe.

Așezați pe malul drept al Dâmboviței (astăzi râu mort, aproape secat), chiejnenii știau să scoată untul din lunca fertilă, hranită de râu cu aluviuni și inundații. Legumele cultivate de ei erau al naibii de gustoase și cu un subgust inconfundabil "de luncă", greu de descris în cuvinte. "Cernăodină" numeau ei lunca Dâmboviței și "chișai" pământul acela cu textură specifică: lut cu nisip fin și mici particule de sclipici din mică.

Surprinzător, sau poate nu, chiejnenii aveau tehnici de cultură, chiar soiuri diferite pentru lunca inundabilă și pentru zona mai înaltă cu circa 10 metri în care se aflau vatra satului și - ceva mai spre spre oraș - terenurile CAP-ului. Pe care azi se înalță odios cartierul "Militari Residence". Iar despre perioada CAP-ului cunosc și eu câte ceva, pentru că eram copil atunci. Și am și pe cine îintreba.

Culturi.

În anii 80, culturile legumicole din Chiajna se împărțeau cam în felul următor:

- în lunca joasă a dâmboviței se cultivau: fasole cu păstăi lungi, mazăre, ceapă, salată, varză timpurie și de toamnă, morcovi, gulii, bame, căpșuni. Dar și unele soiuri de tomate, care se se pretau la cultură "oloagă", fără arac, ele fiind însămânțate direct în sol (deci nu cu răsad transplantat). E bine de știut că în cazul semănarii în camp fără transplantare, planta de tomate dezvoltă o rădăcină pivotantă, care pătrunde până la 1m în adancime, în căutare de umiditate. Și cum, în luncă, pânza freatică se afla la sub 1 m adâncime - să vezi chestie - roșiile se hidratau singure, nefiind nevoie de niciun fel de irigiație. Multi știau, putini mai cunosc...

Altminteri, pentru celelalte culturi, irigațiile se făceau cu motopompe diesel direct din Dâmbovița, folosind apa aceea mâloasa și hrănitoare. Nu era nevoie de chimicale.

- în zona înaltă a satului, în gradinile familiale de fundul curții se găseau toate legumele, verdețurile și zarzavaturile posibile, iar pe terenurile CAP se cultivau cereale din toata familia de graminee, porumb, pepeni și dovleci, plus fânețuri, lucernă și trifoi pentru ferma de vaci. Mai existau și câteva hectare cu solarii extrem de productive, în care se cultivau castraveți și soiurile de tomate "ACE" și Aurora.

În afara de Cooperativa Agricola de Producție, mai exista în Chiajna și o instituție concurentă. Întreprinderea de Legume și Fructe, pe scurt I.L.F., care administra și cultiva o parte din terenurile comunale joase, pe care avea culturi destinate îmbutelierii și conservării. Plus Siloz, fabrică, linii de îmbuteliere pt. conserve, compoturi, piureuri și sucuri, cu depozitare în enorme beciuri amenajate în subteranele fostului Fort de Artilerie. Nu lipseau nici livezile de cireși de pruni, actualmente dispărute. Ca fapt divers, ILF-ul deținea și echipă de fotbal în divizia D, cu jucători localnici, despre care aș îndrăzni să afirm că era mai îndrăgita decât Concordia cu mercenenari din prezent.

Ingrășăminte.

Din ce zice taică-meu, de îngrășăminte chimice sub formă de azotați, fosfați, uree nici nu s-a știut în localitate până la introducerea culturii pepenilor în "acord global", pe terenurile C.A.P.-ului (aproximativ 1980-1981).

Detalii despre cultura pepenilor și profiturile frumușele pe care le încasau (ajutându-se și de ingenioase trucuri și falsuri din pix la cântar) pepenarii aici: https://www.facebook.com/moartealui.../posts/124694614908267

Pentru pepeni, îngrășimentele veniseră cu o regulă de utilizare simplă și lesne de băgat la cap: la o plantă se folosesc atâtea granule de azotat câte încap într-o cutiuță de chibrituri, acestea depunându-se cerculeț, pe sol, la rădăcina plantei. E drept că mai erau unii care puneau 2 cutiuțe „ca să fie siguri”, dar având surpriza că dublarea dozei de îngrașământ ducea la o dezvoltare foliară aberantă cu lipsă totală de flori și fructe, se potoleau în anul următor și reveneau la dozajul indicat de inginerul horticol.

Ca fapt divers, utilizarea îngrășămintelor chimice la pepeni în zona noastră temperată are o logică simplă. Plante târâtoare fiind, originare de la marginea deșerturilor, dacă nu primesc acest îngrășământ suplimentar, care să le asigure o creștere rapidă în lunile critice d.p.d.v. pluvial mai și iunie, pepenii sunt rapid năpădiți și umbriti de cvartetul terorist Pir-Știr-Costreavă și Mohor. Asta chiar și dacă erbicidările pregătitoare sunt făcute la timp și ca la carte.

Dar acest aport granulat nu influența de fel gustul fructelor. Pepenii rosii și galbeni cultivați în Chiajna erau extrem de gustoși. Până la urma, și îngrășămintele naturale și cele artificiale conțin tot aceleași elemente chimice din tabelul lui Mendeleev. Ca și-n medicină, doza e regină. Însă îngrășamintele naturale pe bază de bălegar fermentat (mraniță) sau diverse alte compusturi vegetale au avantajul ca din ele nu prea se pot genera supradoze pentru plante și sol.

Trebuie spus însă că depozitarea și manipularea îngrășămintelor chimice era făcută extrem de neglijent. Grămezile de azotați, fosfați și uree erau descărcate din vagoane și lăsate fix lângă calea ferată ce pătrundea în C.A.P. Nici măcar prelate nu se puneau pe ele, vânt, ploaie și... furt la liber. De altfel, se știe că ecologia și grija față de natură erau preocupări inexistente în comunism.

De parcă acum ar fi....

Altminteri, nici vorbă să se folosească chimicale în Chiajna pentru cultura tomatelor, castraveților, ardeilor, gogoșarilor, zarvaturilor în general. În cultura organizată, la C.A.P. pur și simplu nu era nevoie, cooperativa având fermă proprie de vaci, culturi de lucernă și diverse fânețe pentru hrănirea lor, iar cantitatea de îngrășământ natural rezultat era enormă spre excedentară.

Iar în micile culturi de gospodarie de prin fundul curților... nici atât. Reticenți la nou și conservatori, chiejnenii refuzau chimicalele - altminteri disponibile de furat de la C.A.P. în orice cantitate - pe principiul "nu-mi trebuie, maică, zăpada de-aia, facem tot cum știm noi".

Gustul

Am mai scris undeva că în copilărie stăteam vara și câte 10-12 ore pe zi la scăldat, "pe gârlă". Cand ne lua foamea, pur și simplu jumuleam din culturile aflata pe ambele maluri, la alegere: morcovi, gulii, varza sau ridichi și după ce le fleșcăiam puțin în apa tulbure a Dâmboviței, le rodeam ca niște iepuri. Nu că erau gustoase, erau desăvârșite.

Alteori, în toamnele târzii când stătea sa cadă bruma, partidul ne scotea pe câmpuri - ca elevi - la strâns ultimele resturi de recoltă și vrejuri de tomate, gogoșari, ardei. Roșiile alea mici, prăpădite și crăpate, aflate pe vârful vrejurilor îmbătrânite aveau cel mai bun gust imaginabil. Parcă erau umplute cu miere. De ce? Citiți punctul 4 de mai jos.

Gustul legumelor si fructelor depinde de un complex de factori, dintre care aș enumera, nu neaparat în ordinea importanței:

1. Soiul

2. Cultivarea în context natural, nu hidroponic ca acum. Pământ, Apă, Aer și Soare. Atât.

3. Coacerea deplină trebuie să se desăvârșească pe vrej, în prezența celor 4 elemente enumerate mai sus. Recoltarea "în pârgă", în vederea comercializării de fructe mai ferme și rezistente la depozitare și transport, este unul dintre factorii care văduvesc de gust fructele și legumele din zilele noastre.

4. Un alt factor important este irigarea parcimonioasă, cu mare zgârcenie, a plantelor în perioada de la apariția primelor semne de pârguire și până la coacerea deplină. Este și logic, umflarea cu apă a fructelor coapte duce la diluarea gustului.

Ce găsim în prezent pe piața de legume și fructe nu respectă niciunul dintre punctele 2, 3 si 4. Ni se vând produse necoapte și umflate de apă (de la artificiala cultură hidroponică, fără pământ). Apă scumpă și fără gust, încapsulată în diverse chestii cu aspect de fructe și legume. Despre chimicale din ele nu zic nimic, poate când o să am un laborator...

Revenind la punctul 1., aș îndrăzni să afirm că soiul plantelor influențează gustul cel mai puțin. Mi s-a întâmplat să cultiv cândva, din greșeala sau intenționat, nu mai știu, tomate de soi olandez, din acelea cu care poți sparge capul cuiva. Deși rămăseseră tari și cauciucate chiar și la coacerea deplină, cultivate de mine în grădină, în prezenta factorilor 2, 3 și 4, acele roșii olandeze au recăpătat gustul natural.

Asta nu înseamnă că am mai folosit vreodată soiuri olandeze ameliorate, cum fac actualmente mai toți fermierii români, din motive de randament și rezistență mare la boli. Folosesc, cum am mai scris cândva, preponderent soiuri "Buzău", create la institutul pomenit la începutul textului. Și unele soiuri străvechi-bulgărești din Chiajna, neomologate. Păstrate de un anume Moș Ghimiș.

P.S. Să nu se înțeleagă cumva că fac apologia C.A.P.-urilor comuniste. Dar dotate cu utilaje și tehnologii inaccesibile țăranilor tradiționali și lucrând pe suprafețe comasate, ele aveau totuși un randament agricol mult superior gospodăriilor individuale. Fiind ale tuturor și nimănui erau însă departe de avea profitul unei ferme moderne capitaliste. Se fura în draci, fura toată lumea, cooperatori și necooperatori, chiejneni și orășeni. Furau până și copiii.

Soluția ar fi fost desigur transformarea după revoluție a C.A.P. și S.M.T.-urilor aferente în ferme private, cu vechii cooperatori deveniți acționari responsabili. Mai țineți minte "pariul cu agricultura?"

[zaturk]

Omul cu Șobolani • Expirat • 02.06

Omul cu Șobolani • Expirat • 02.06

Comandă bilete Expirat Halele Carol, BucureștiStrada Doctor Constantin Istrati 1, București 040542joi, 2 iunie, ora 21:00 2022, adică 25 de ani de Omul cu Șobolani! OCS, prescurtarea de la Omul cu șobolani – inspirat din titlul cărții lui Freud – este numele trupei formate din Dan Amariei (vocal), Nicolae Aramă (chitară), Mihnea Dobrotă (tobe) și Radu Caragea (bas), care a luat naștere în…

[fuckyeahromanianmusic]

Omul cu Șobolani - Pandora

[djtavy]

Dan Caragea : CUM SE PRONUNȚĂ CORECT NUMELE SIMONEI HALEP

Dan Caragea : CUM SE PRONUNȚĂ CORECT NUMELE SIMONEI HALEP

[news24hrou]

Fructul Oprit. Episod 35. Un nou semn a apărut în casa Caragea. După ce o o acuză pe Roxana că i-a omorât pe părinții lui Alex, Dan Lăzărescu moare Fructul Oprit. Episod 35. „Bărbatul cu hanorac negru” a adus frica în casa Caragea. Ultimul semn lăsat de el părea că prevestește o moarte! După ce o demască pe Roxana ca cea care i-a omorât pe părinții lui Alex, Dan Lăzărescu moare. http://bit.ly/2EaCYBi

[homemadebyelena]

"Şcoala micilor vedete" - Pepiniera marilor vedete de mâine

“Şcoala micilor vedete” – Pepiniera marilor vedete de mâine

Mămici, dacă cumva vă întrebaţi în ce activităţi să vă mai implicaţi picii pentru a-i distrage de la telefon şi jocurile pe calculator, iată că vin cu veşti bune pentru voi. Dacă de când vă ştiţi v-aţi dorit ca şi copilul vostru să fie un artist, să ajungă o mare vedetă, rugăminţile vi s-au ascultat, deoarece în Constanţa s-a deschis un loc nou şi primitor pentru cei mici – “Şcoala micilor vedete”

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Constanța. A doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru Independent

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Independent Constanţa (FITIC) începe sâmbătă, de la ora 13,00, pe scena Teatrului Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski. Evenimentul, organizat de Asociaţia Culturală Teatrelia, în perioada 2-9 septembrie, finanţat de Primăria Municipiului Constanţa, debutează cu spectacolul invitat 'Bullets Over Lipscani' (Godot Café Teatru). În distribuţie: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc. Regia: Eugen Gyemant. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Sâmbătă, 2 septembrie 2017 13.00-Bullets Over Lipscani (Godot Café Teatru)-Sala Mare. Cu: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc. Regia: Eugen Gyemant 16.00-Bufonii (Compania TELI)-Sala Mare – în concurs 18.00-Sâmbătă: averse! (Asociaţia Jamais Vu)-Sala Studio – în concurs 20.30-Dineu cu proşti (Teatrul Naţional 'I.L. Caragiale' Bucureşti)-Sala Mare. Cu: Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu/Aylin Cadir, Alexandru Bindea, Costina Cheyrouze/ Teodora Mares, Dorin Andone/ Tomi Cristin, Alexandru Georgescu. Regie: Ion Caramitru Duminică, 3 septembrie 2017 12.00-Avioane de hârtie (Departamentul de Arte, Universitatea Craiova)-Sala Mare -în concurs 13:00- Pe jumătate cântec (Teatrul de foc)-Sala studio-în concurs 14.10-Dramă cum laudae (Trupă Radă)-Sala Mare-în concurs 15.00-De ce fierbe copilul în mămăligă (Compania Frâu)-Sala Studio-în concurs 16.00-Buzunarul cu pâine (Godot Café Teatru)-Sală Mare-în concurs 17.00-'Romanul scriiturii. Fenomenologie şi semiotica'-Workshop de dramaturgie (Sala Mozaic) 20.30 – Gunoierul- Godot Café Teatru)- Sala Mare. Cu: Vlad Corbeanu, Andrei Mateiu, Andreea Samson/Andreea Mateiu.Regia: Gina Lazăr 20.30-Dureri fantomă (Teatrul de Artă Bucureşti)-Sala Studio-în concurs Luni, 4 septembrie 2017 12.00- 'Munca actorului cu sine însuşi'-Workshop Artă Actorului-Sala Studio 14.00- O noapte furtunoasă (Teatrul Arte Dell'Anima)-Sala Mare-în concurs 15.30- 'Arhitectura corporala'-Workshop Teatru-dans-Sala Studio 18.00- I Love Democracy (Teatrul Spiritual)-Sala Mare-în concurs 20.30-Erotopoetica. De la Eminescu la Baudelaire cu Toma Enache, de la Maria Tănase la Edith Piaf cu Jezebel-Sala Mare. Regia: Toma Enache Marţi, 5 septembrie 2017 12.00-All over your face (#Reactor/ Reactor de creaţie şi experimente)-Sala Mare-în concurs 13.30-Un bărbat şi mai multe femei (Teatrul T.a.C.T.)-Sala Studio-în concurs 15.00-Colonelul şi păsările (Teatrul Coquette)-Sala Mare-în concurs 18.00-Jurnalul lui Adam şi al Evei (Godot Café Teatru)-Sala Mare-în concurs 19.30-Captiv în teatru (Teatrul de Pică)-Sală Studio-în concurs 20.30-Noi 4 (Godot Café Teatru)-Sală Mare. Cu: Marius Manole, Lia Bugnar, Maria Obretin, Oana Tudor Miercuri, 6 septembrie 2017 12.00-Ce zile frumoase (Teatrul de sufragerie)-Sala Mare-în concurs 14.30-Apoi o să crăpăm (Compania de teatru 'Clepsidra')-Sala Mare-în concurs 18.00-ADN (Bonobo) (UNATC 'I.L. Caragiale' Bucureşti)-Sala Mare-în concurs 19.00-Complet Alb (Asocia?ia ARTES, în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor, filiala Iaşi)-Sala Studio. Distribuţie: Andreea Darie, Alexandru Dobynciuc, Andreea Enciu, Ancuta Gutui, Ovidiu Ivan, Theodor Ivan, Cătălin Ştefan Mândru, Daniel Onoae. Regie: Octavian Jighirgiu 20.45-Singularity (coproducţie Teatrul Mic-Teatrul de Artă Bucureşti)-Sala Mare-în concurs Joi, 7 septembrie 2017 12.00-D'ale carnavalului (Compania de teatru Cristi Toma)-Sala Mare-în concurs 13.30-Elida-Asociaţia Artiştilor Anonimi (Teatrul din Mansardă)-Sala Studio-în concurs 15.15-Cameristele (Universitatea de Arte 'George Enescu' Iaşi)-Sala Studio-în concurs 16.30-Love, mon amour (Teatrul Mic Sibiu)-Sala Mare-în concurs 17.00-Tu cine eşti ? (Teatrul Portabil)-Sala Studio-în concurs 19.45-Lasă-mă sa… OM! (Teatru Fix)-Sala Studio-în concurs 20.30-Varşovia: ghid turistic (Teatrul Evreiesc de Stat)-Sala Mare. Cu: Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Rudi Rosenfeld, Natalie Ester, Viorică Bantas. Regie: Eugen Gyemant Vineri, 8 septembrie 2017 12.00-Dust/Praf (The Puppet Arts Program at The University of Connecticut and Connecticut Repertory Theatre)-Sala Mare-în concurs 15.15-Puşlamaua (Trupă Ştrengar)-Sala Studio-în concurs 16.00-Grooming (Compania Start)-Sala Mare-în concurs 17.00-4 femei la poliţie (Teatrul Particular Braşov)-Sala Studio-în concurs 18.00-Mioritza (Frilensar&Teatrul LUNI de la Green Hours)-Sala Mare-în concurs 19.30-Trei în dormitor (Trupă de Teatru Punct)-Sala Studio-în concurs 20.30-Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule? (Teatrul ACT)-Sala Mare. Cu: Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Regia: Alexandru Dabija Sâmbătă, 9 septembrie 2017 12.00-One Life Show (Teatrul Ararat)-Sala Studio-în concurs 13.30-Lasă-mă să te sărut (Teatrul de Pică)-Sala Studio. Cu: Antonio Mînca, Sebastian Ghiţă, Gabriela Alexandru, Lavinia Alexandru, Tudor Sicomas. Regia: Tudor Sicomas 15.00-'Spatiul şi timpul teatrului. Bugetar vs independent'-Conferinţă de specialitate-Sala Mozaic 17.00-Moftul Român-Sala Mare. One man show Lari Giorgescu 18.30-Gala FITIC-Sala Mare 20.30-PODU'-Sala Mare. Cu: Horaţiu Mălăele, George Ivaşcu, Meda Victor. Regia: Horaţiu Mălăele

AGERPRES

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/constanta-a-doua-editie-a-festivalului-international-de-teatru-independent/

[rudyroth79]

„Un spectacol-manifest”, cronică de teatru de Dan Caragea

Café Bonheur de Matei Vișniec, Teatro da Cerca de São Bernardo, Coimbra, Portugalia. Premiera: 9 noiembrie 2023 Teatrul. Mai întâi, câteva vorbe despre clădirea teatrului. Situat în centrul istoric al orașului, Teatro da Cerca de São Bernardo (TCSB), cel mai nou din Coimbra, inaugurat în 2008, a fost construit pe un loc cu o semnificație istorică aparte. Din secolul al XVI-lea, pe Rua da Sofia au…

[councilontourismandtrade]

A l’occasion de la proclamation de Djibouti comme la nouvelle CAPITALE MONDIALE DE LA CULTURE ET DU TOURISME, S.E. Président Ismail Omar Guelleh a pris la tribune pour annoncer la nouvelle stratégie touristique du pays, proclamer le tourisme comme pilier du développement économique national et exprimer sa gratitude au Président Dr. Anton Caragea pour son soutien dans l’inscription du patrimoine culturel et naturel djiboutien sur la liste des CAPITALES MONDIALES DE LA CULTURE ET DU TOURISME.

[rudyroth79]

Fernando Pessoa

La 30 noiembrie 1935, s-a stins din viață la Lisabona, poetul Fernando António Nogueira Pessoa (n. 13 iunie 1888), cunoscut ca Fernando Pessoa, reprezentant al modernismului lusitan. Este considerat unul din cei mai importanți poeți portughezi din toate timpurile, valoarea lui fiind comparată cu cea al lui Camões. Criticul american Harold Bloom, în cartea sa The Western Canon (Canoanele…

[rudyroth79]

Eveniment: La Editura Leviathan a apărut volumul „Mesajul (Mensagem)” de Fernando Pessoa, traducere de Dan Caragea

Eveniment: La Editura Leviathan a apărut volumul „Mesajul (Mensagem)” de Fernando Pessoa, traducere de Dan Caragea

La Editura Leviathan a apărut volumul Mesajul (Mensagem) de Fernando Pessoa, ediție bilingvă, traducere din limba portugheză, prefață și note de Dan Caragea. Coperta: Rudy Roth. 228 pag, 2022. ISBN 978-606-95394-9-1. Preț: 25 lei; 12 euro. Noua traducere, excelentă, a singurului volum de versuri al lui Fernando Pessoa (1888–1935) apărut în timpul vieții autorului este însoțită de o amplă prefață…

[rudyroth79]

În curând la Editura Leviathan: „Mesajul (Mensagem)” de Fernando Pessoa, traducere de Dan Caragea

În curând la Editura Leviathan: „Mesajul (Mensagem)” de Fernando Pessoa, traducere de Dan Caragea

La Editura Leviathan va apărea peste câteva zile volumul Mesajul (Mensagem) de Fernando Pessoa, ediție bilingvă, traducere din limba portugheză, prefață și note de Dan Caragea. Noua traducere, excelentă, a singurului volum de versuri al lui Fernando Pessoa (1888–1935) apărut în timpul vieții autorului este însoțită de o amplă prefață și note erudite, necesare înțelegerii fiecăruia dintre cele 44…

[rudyroth79]

Revista „Leviathan”, nr. 1 (14), ianuarie–martie 2022, ediția tipărită

Revista „Leviathan”, nr. 1 (14), ianuarie–martie 2022, ediția tipărită

A apărut numărul 1 (14), ianuarie–martie 2022 al revistei culturale trimestriale „Leviathan”, editată de Asociația Culturală Leviathan. Format A4, 186 pagini. ISSN 2602-0262, ISSL ISSN 2602-0262. Director fondator: Rudy Roth. Redactor-șef: Costin Tuchilă. Redactor-șef adjunct: Pușa Roth.  Concept grafic: Rudy Roth. Colaboratori (din România și Diaspora): Lică Barbu, Cornelia Bartels, Lidia…

[rudyroth79]

Revista culturală „Leviathan” la Radio România Internațional – emisiunea „Jurnalist de România ” (17 decembrie 2021)

Revista culturală „Leviathan” la Radio România Internațional – emisiunea „Jurnalist de România ” (17 decembrie 2021)

Emisiunea „Jurnalist de România”  (55 de minute) de vineri, 17 decembrie 2021, la ora 20.05 (ora României), la Radio România Internațional 2, este dedicată revistei culturale „Leviathan”, anul IV, nr. 4 (13), octombrie–decembrie 2021, la trei ani de la apariție. Revista este la dispoziția publicului în variantă tipărită și în ediție online pe acest site. În această emisiune veți afla și detalii…