#mi-e dor de tine

[lumea-ei]

Dor de mine,

Dor sa-mi fie mai bine, sa ma bucur cand vad oameni, sa ma exprim cu-mi vine, fara rusine, fara panica, cu sange-n vine, sa dau tot ce-i mai bun de la mine,

Imi doresc sa vie careva sa mi zica toate acestea, mai degraba mi doresc sa mi zic povestea.

Tata, mi e dor de tine si sper ca esti bine,

Asa as vrea sa i spun pe cel caruia m a crescut, suflet si trup, vreau sa compun pentru oameni,

Tata sa nu te sperii, am ajuns in lumea larga fara tine si fara mama, viata i amara n olanda.

Am crezut ca-s vre-o desteapta, viata nu i dreapta, mai urc o treapta si dau de nesimtire, ca nu s oameni ca si tine,

Ura, mila, raspunsuri gresite, e plina lumea de fete scrajelite,

Mi e dor sa vorbim, la un pahar de vin, sa ma mai iei cu ale tale, din armata, ce fata faceai cand imi ziceai de acea fata, dor sa stau sa te aud cum razi, noptile devin prea lungi,

zac amar in camera, imi doresc sa fiu moarta, de mult..

nu stiu ce sa iti mai spun, oare ai trecut si tu prin acest adevar dur?

[serpentium13]

Când o văd,îmi vine să plâng, când o văd,mă prăbușesc, e doar la un pat distanță, are aceeași vârstă ce buna n-apucat-o,dar e diferit,parcă altcumva se simte,de parcă pe ea o văd,parcă pe ea o simt,și-mi abțin lacrimile ce vor sa-mi spargă ochii,de parcă aș plânge pietre în ochi de geam fumuriu. De parcă sufletu mi plânge deja ,de parcă inima încearcă din răsputeri sa-l calmeze,dar nu merge, nu funcționează așa și o văd cum se chinuie,o văd cum oftează, e aceeași reflexie,mă simt copil iară, dar cu mai multă putere decât atunci.Evident că am ajutat-o,animalele astea însetate de plastic nu fac nimica,stagiu meu fizic nu e cel mai splendid,dar cu micile rezerve ce le am,îi le dau ei.

Remember? I give her what I can

[negru-diana]

Încă mă mai gândesc la tine uneori. Ma gândesc la tine înotând in mare. Ma gândesc la sunetul valurilor și la cum ma strângi în brate.

Cred ca mi-e dor de tine din motive egoiste, dar fiecare moment mi-e legat de amintirea ta. Când nu pot dormi pentru ca tu nu mai vii sa îmi spui noapte buna, când nu pot manca pentru ca nu ești aici, sau când pur și simplu sunt singura acasa.

Încă îți mai scriu scrisori când simt ca nu am pe nimeni care sa ma înțeleagă asa cum o faceai tu. Încă te mai vad în stele, în lumina focului, în apusuri, în albine și în animale.

Chiar dacă acum totul s a terminat, intr-o anumita secventa de timp noi încă existam și asta îmi oferă siguranță. Chiar dacă totul s-a terminat și acest capitol e deja scris, încă ma mai întorc sa îmi reamintesc cat de fericita obișnuiam sa fiu cu tine.

În ciuda tuturor faptelor, eu încă mai cred ca fragmentele sufletelor noastre au fost modelate din aceeași stea.

[howlingdemon13]

might delete later i have so many feelings about going to the place my family is from. they had to flee and leave so much of their culture behind, so i want to reconnect since i finally have the opportunity to do so. i wish some of them were here, but that's life i guess. maybe in spirit though.

[artarhitectureandme]

Mi e dor... .

Mi e dor de ochii tăi negrii

Mi e dor de părul tău fin

Mi e dor de îmbrățișerile calde

Mi e dor să te ating

Mi e dor de tine

Mă doare faptul că cel mai probabil îmi vei rămâne doar în inimă și minte, iubire.....

[arhitectul]

doruri care nu dor.

mi-e dor

de mirosul pielii tale

de nopțile petrecute la fereastra ta

de părul tău ce-mi cădea pe față când te urcai peste mine

de ochii tăi nebuni și sălbatici

de mâinile tale peste tot pe mine

de tricourile tale largi sub care îmi strecuram degetele

de melodiile de pe televizorul tău și vecinii ce băteau la ușă.

mi-e dor

de 100 de săruturi fără vorbe între ele

de zâmbetul tău din semi-întuneric când îți spuneam că ești frumoasă

să te privesc cum gătești

să-ți fac clătite la 40 de grade afară

să te strâng de gât în lift și să te sărut apoi

de turațiile mașinii când mâna mea era pe picioarele tale

de manelele de după miezul nopții în traficul din București.

mi-e dor

de tot ce-am simțit,

de tine

și zâmbetul tău

infinit.

@arhitectul

[pffmimi]

pod în lucru între noi

acces la tine nu avem azi amândoi

te văd pe malul celalalt, al zilelor obișnuite

zile în care lipsa mea nu se simte

de pe o coastă mică, abruptă

eu sunt cea care de grabă te salută

repede, poate ma vezi și tu

și te întorci să mi spui că ți-e dor acu'

~pf~

[secretelekameleonului]

Mi-e dor de tine…

[viatainpasidecuvinte]

Mi-e dor de tine azi

Și mâine îmi va fi tot dor

Și chiar dacă ai fii aici

Tot cred că nu ne-ar fi ușor.

Îi zice dor pentru că doare

Tot ce fac când nu ești tu

Și oricât mi-as dori de tare

Nu pot să fac nimic acum.

E imposibil să văd clar

Un mâine unde suntem noi

Dar ar fi mai ușor, măcar

Dac-am avea un azi în doi.

Dar nu e azi, nu e nici mâine

Și nu va fi curând vreo zi

Rămân aici cu dor de tine

Și tu rămâi fără să-l știi.

[fara-posts]

Cu gândul,iar...la tine....

[03.03, 14:45] Ioana: Te am suspendat... in aer... miroase fin a presimtiri ,a aiurari ,a tine ...si dorul e nebun...iar tu nu esti si totusi, iar imi curgi prin vine ...ce mi ai facut de am aceasta boala si leac esti tu si eu atat de alba,goala....si tu ,atat de negru ...esti acordajul meu iar eu un instrument tacut,atat de grav,de greu ...fara de tine ...miroase iar a primavara si ma obligi sa fiu cuminte desi e primavara... toti mugurii irump cu sete ,nuante ...si alta vara ...si florile au luat o razna visand la o nflorire ,evanscențe din lumea cu viori si violet,si poate o struna rară ...mi e atat de dor ca se aude cerul ...in ochii mei ...esti tu si un glas ...perfect si etern ...iar eu,indragostita de dulceata ta ,amara....bine...

[doareusblog]

Ești în mintea mea și nu știu cum să  te scot de acolo, nu știu nici dacă chiar vreau sa o fac. Am avut un trecut tumultuos, care pana și acum își manifesta influentele în prezentul meu, încă hoinăresc prin haosul pe care tu începi să-l  stăpânești.  Reușești sa îl calmezi prin simpla ta prezență, care îmi e atât de necesara în aceste momente. Am nevoie de tine, am nevoie sa ai nevoie de mine, am nevoie sa ma îmbrățișezi și să-mi injunghii inima cu pumnalul iubirii tale ascunse după un câmp magnetic al întunericului.  Când dezorientare era cuvântul care ma definea ai apărut tu prin câteva coincidențe stranii și m-ai  luat de mana aducandu-ma pe drumul pe care trebuia sa nu îl părăsesc.  M-ai  făcut să-mi regăsesc o parte din mine, o parte de care aveam cea mai mare necesitate în aceasta perioadă. Încă mai am părți împrăștiate prin univers, încă ma cufund în haos și gânduri întunecate,  dar momentele acestea devin din ce în ce mai rare și cu o durabilitate nesemnificativa, ținând cont ca înainte eram pierdut chiar și pentru câteva săptămâni prin lumea mea. Nu ai venit și mi-ai aruncat în fata ceva de care nu aveam nevoie, ci acel ceva care ma fascinează,  misterul. Gândul ca trebuie sa se ascundă ceva după aceasta carapace a trupului tau sensibil mi-a  accentuat motivația de a rămâne lângă tine, iar acum încep sa nutresc și sentimente.  Încă nu am făcut un inventar al lor, dar sunt complexe și încărcate, nu as vrea sa le stric strălucirea întinzând mana după ele prin interiorul meu.Îmi vine cam imposibil sa cred, dar cu toate  ca am avut doar câteva momente împreună,  chiar și asa , acelea și-au lăsat adânc  imprimata amprenta pe ființa mea, încât acum îmi e dor, atât de dor încât as fi în stare sa merg pe jos toți kilometrii care ne despart  doar pentru a-mi găsi liniștea în brațele  tale. Căci atunci când ma cuprind, haosul meu se ia de mana cu al tău și pleacă la plimbare, lăsându-ne în infinitatea momentului nostru, care trăiește veșnic  în gândurile noastre. Mi se sparg celulele în mine când le lipsește parfumul tău care le-a îmbălsămat și le-a făcut baie cu petale de trandafir, când erau toate pline de petrol. Vreau sa fii aici din nou pentru a ma asigura ca nu te mai las sa pleci, sa te joci o infinitate prin parul meu, să-mi săruți buzele înfometate și sa lași totul în jur sa moara,  noi doi fiind singurii supraviețuitori ai unui dezastru inevitabil- legarea inimilor noastre cu frânghii rupte din cer și legate cu noduri pescărești pentru a nu se mai desface.Ma recompui de parca as fi o melodie stricata și ma faci sa nu știu cum sa va opresc din a te vrea, nu pentru a te avea, ci pentru a-ți arăta  frumusețea întunericului meu pe care sper ca îl vei înțelege. Probabil ca oricât m-aș  strădui sa îmbrac sub alta formă aceste cuvinte, nu ar avea același efect decât apariția lor în mod clasic aici. *M-am  îndrăgostit de tine* și nu știu cum sa ma opresc, nu pot sa o fac. E greșit,  e complicat, dar îmi semnez condamnarea la o poveste noua, plina de imprevizibil

[virgotales]

Aș putea să îți spun cât de dor îmi e de tine

Cât doare soarele de primăvară care mă sărută pe buze

Cât de mult aș vrea să mergem în toate locurile despre care am povestit

Doar noi, pădurea, păsările și acel gărduleț alb ce înconjoară casa visurilor noastre....

Aș putea să îți spun cât de mult m-a durut totul, deși știam de la bun început la ce să mă aștept. Știai și tu la fel de bine că singura care va avea de suferit voi fi eu. Mi-am adunat toate bucățile sfărâmate de ochii tăi, de brațele tale, de al tău "Te iubesc" rostit pe neașteptate.

Da nu are sens, tu le știi astea deja. Le-ai știut mereu, și cu toate că le-ai știut, m-ai lăsat să deschid cutiuța AIA. Cuvinte nu o sa îți găsești să te apropii de mine, nu o să știi să le pui cap la cap în așa fel încât să sune bine....știu...

De fapt, amândoi știm....

#C

[praf-in-ochi]

Nu mă întreba ce simt, căci nici eu nu mai știu,

Sunt în viață, trăiesc, respir, dar parcă nu sunt eu,

Am cicatrici în suflet și răni nevindecate,

Am nopți nedormite și lacrimi pe obraz uscate,

Am cearcăne, tenul palid și fără strălucire,

Ochii-mi sunt goi și triști, și caut încontinuu părți din mine,

Mă privesc în oglindă și văd cum am pierdut copilul din mine,

Am inima dezgolită și mi-e foarte dor de tine,

Încerc să fiu ceva, orice, dar mă pierd într-una,

Încerc să mă regăsesc și rătăcesc în neștire, nu-mi găsesc calea,

Mă-mbăt cu durere și suferință, iar războiul ce-l duc în mine

cu mine, e doar o altă parte a iubirii.

https://liennita.tumblr.com/

[xcrisaxlindah]

în niciun colț de om, în niciun colț de lume

-nici urmă de tine.

doar eu toată plină de tot zâmbetul cu care luminai pământul,

doar eu toată plină de vocea ta, de ochii tăi.

-prea dor îmi e de tine și prea nu-mi mai ești nicăieri,

s-a umplut cerul de tine și noi am rămas secătuți pe pământ.

[arhitectul]

mi-e dor de tine, rău.

și nici nu te-am întâlnit, nu te-am strâns în brațe.

@arhitectul

[pffmimi]

mi-e dor să-ți fie dor de mine

că eu mă topesc

să-ți spun că am făcut tiramisu pentru tine

si-n apus te privesc

mi-e dor de marea agitată din mintea ta

a mea e mult haos, e scrum

momentul în care visam să fiu pentru tine o necăzătoare stea

e prea departe de mine acum

~pf~