#pacient asigurat | Explore Tumblr Posts and Blogs

mesagerulneamt · 7 years

Text

Apărute în ideea de a fi veriga forte între medicul de familie – Urgențe – spital, centrele de permanență au fost înființate pentru ca, de seara până dimineața, în weekend și sărbători legale, tot bolnavul să aibă acces la un medic generalist, care să-l consulte, să-i dea un tratament, să-i cheme o ambulanță în cazuri grave, să-i dea o trimitere la specialist, o adeverință sau o rețetă. Au fost create pentru ca orice bolnav – asigurat și, mai ales, neasigurat – să aibă acces servicii medicale, în cazul afecțiunilor acute sau al micilor urgențe. 23 de afecțiuni pot fi rezolvate la un centru de permanență, între care probleme de obstetrică-ginecologie, febră, probleme psiho-sociale, arsuri de orice fel, accidente rutiere și casnice, intoxicații la copii sau intoxicații cu alcool în cazul adulților, căderi, răni, leziuni chimice, agresiuni, cazuri de leșin, diabet, apoplexie, dureri, convulsii, insuficiență respiratorie, etc. Prin asta și prin chiar statutul lor, centrele de permanență ar trebui să degreveze (un pic) Unitățile de Primiri Urgențe, supraaglomerate mai ales de pacienți care nu constituie urgențe.

Cât de eficiente sunt aceste centre de permanență, la cinci ani de când s-au înființat în Piatra Neamț, am încercat să aflăm, într-un demers care ne-a purtat pe la cele șase unități existente în municipiul reședință de județ.

Astăzi, Centrul de permanență 1 Mai, unde toate merg bine. În general…

* Pe garda medicului, răspunde coordonatorul

În miercurea de 4 octombrie, am ajuns la cel mai nou centru de permanență deschis, la finele anului trecut, în municipiul Piatra Neamț, pe b-dul G-ral Dăscălescu, la parterul blocului T2, vizavi de biserica 1 Mai, la capătul zonei comerciale, lângă un bar. N-are cum fi ratat, decât cu eforturi concertate în acest sens.

Centrul de permanență 1 Mai deservește locuitorii de pe o arie mare, inclusiv pietrenii din cartierul Vânători, pe cei din cartierul Gara Veche și o bună parte din cei care locuiesc în cartierul Mărăței.

La aproape o oră de la începerea programului, înăuntru era asistenta – ușor de identificat, după halatul alb pe care-l purta, dar mai era prezentă o persoană. La întrebarea ”cine e medic de gardă?”, la unison, asistenta și un bărbat ușor cărunt, purtând ochelari, îmbrăcat cu blugi și o vestă – despre care, ulterior, am aflat că era dr. Ioan Cojocaru -, ne-au îndrumat spre altă încăpere.

#gallery-0-7 { margin: auto; } #gallery-0-7 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-7 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-7 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Aici se afla o doamnă despre care prima impresie n-a putut lămuri dacă tocmai venea sau tocmai pleca, dar s-a recomandat și s-a dovedit a fi chiar medicul coordonator al centrului, doctorița Mihaela Meleșteanu. După tatonările firești oricărui debut de conversație, dr. Meleșteanu, amabilă, a acceptat să răspundă la câteva întrebări.

* ”În general, ne merge bine…”

Primele întrebări, la fel ca la celelalte centre vizitate, au fost legate de categoriile de pacienți care se adresează centrului, dacă vin mai mult pentru tratamente sau mai mult pentru consultații, dacă sunt multe persoane neasigurate decât cele asigurate. Dr. Mihaela Meleșteanu a răspuns: ”O să vă spun așa, în general, ce cred eu că este foarte important, ce trebuie să știți dumneavoastră și pietrenii, în general, că mă gândesc că pe dânșii vreți să-i informați”. Apoi a continuat cu prezentarea ”generală” a centrului, pornind de la organizare: ”Spațiul ține de Primăria Piatra Neamț. Echipa care își desfășoară activitatea aici, medici și asistenți cu acte în regulă, sunt în relații contractuale cu Casa de Asigurări, deci centrul de permanență este în întreținerea primăriei”.

Aspectele, altfel legale, sunt cunoscute de cei interesați, iar pe ceilalți – beneficiarii – nu prea îi interesează, fiind mai mult concentrați pe nevoile lor: o perfuzie, o injecție, o consultație urgentă sau în miez de noapte atunci când îi doare tare și ei, de bună credință, nu dau fuguța să aglomereze Urgențele spitalului, ci apelează cu încredere la serviciile medicilor de la centrul de permanență.

Cei arondați centrului de permanență 1 Mai fac parte din această a doua categorie și au înțeles rostul și rolul centrului de permanență? Greu de spus, fiindcă dr. Meleșteanu a oferit răspunsuri ”generale”. Cam câți pacienți au trecut pe aici, câți pentru tratamente, câți pentru consultație, câți pentru primul ajutor, câți au fost trimiși cu ambulanța la spital? Tot greu de spus, fiindcă ”în general”

scrie în registrul de gardă, document obligatoriu – și în general, și în particular -, dar la care au acces doar medicii, nu publicul sau ziariștii curioși. Sigur, există un laptop, dar, în general, el ar trebui folosit.

Dr. Mihaela Meleșteanu a explicat că ”nu stau să număr pacienții pe care i-am raportat la Direcția de Sănătate Publică”, mai ales că ”numărul exact de persoane nu cred că este atât de important și aceste date le puteți obține de la DSP”. Sigur, DSP primește raportări la final de lună, raportări care sunt și exacte, și importante, și prețioase, chiar dacă sunt pe luna precedentă, nicidecum la zi. Și, pe baza lor, se face socoteala salariilor.

* O oră, în general, ușoară, fără pacienți

Din discuția cu medicul coordonator, a reieșit că publicul-țintă este, în general, flexibil, nu neapărat rezident al municipiului: ”Avem pacienți din județul Neamț”.

În aproximativ o oră, cât am petrecut la centrul 1 Mai, n-a intrat niciun pacient, dar asta a ușurat mult discuția cu medicul și schimbul de informații. Doamna doctor precizat că sunt asigurate ”igiena, căldura, apa”, dar și ”medicamentele și materialele sanitare”. ”Aprovizionarea o face fiecare medic – este un dulap cu un barem de medicamente, pe care putem să vi-l arătăm – tot din banii pe care-i primim de la Casa de Asigurări”. A adăugat că mulți pacienți ”vin la acest centru pentru că doctorul X sau Y este de gardă, vin și din Precista, chiar”, că, totuși, sunt mai multe tratamente decât consultații, iar consultațiile se acordă”mai ales copiilor”, că, odată, a fost chemată salvarea ”în cazul unui adult”, iar cazurile acute ”sunt tratate la primă urgență aici, ameliorate și, în funcție de caz, dacă noi considerăm că are nevoie de investigații suplimentare, îi dăm bilet de trimitere”. Altfel spus, în general, cam tot ce se întâmplă pe la un centru de permanență.

Din experiența sa, de șase-șapte ani de când coordonează echipa medicală de permanență, dr. Mihaela Meleșteanu a apreciat, totuși, că vin cam aceiași pacienți, ”abonați, dintre care mulți neasigurați, fiindcă nu au unde în altă parte”. Cam câți neasigurați n-a putut să pună, pentru că, în general, ”noi întrebăm dacă sunt sau nu asigurați, pentru a ști unde să-i îndrumăm, fiindcă oamenii sunt derutați, nu știu cum funcționează sistemul nostru sanitar”.

Discuția deosebit de amabilă s-a încheiat cu un tur al centrului, ocazie cu care au putut fi imortalizate pe cardul foto camera de consultații (cu tot cu dulapul de medicamente), cele două camere de gardă, sala pentru tratamente (cu un singur pat), cele două grupuri sanitare (din care unul pentru pacienți, în care este și centrala termică) și spațiul de depozitare (plin cu gențile conținând echipamentele și schimburile cadrelor medicale, așezate frumos pe rafturi). Un centru, în general, bine pus la punct și bine dotat.

Mai puțin căutat, totuși, potrivit datelor furnizate de DSP anterior vizitei noastre, care arată că, în primele șapte luni, la Centrul de permanență 1 Mai s-au prezentat 2.570 de persoane. Cam câte s-au dus, în aceeași perioadă, la centrele din Văleni și Speranța, dar mai puține decât la centrul din cartierul Dărmănești (6.048 persoane), din Precista (5.216 persoane) și chiar din Mărăței (3.114 persoane).

Cristina IORDACHE

GALERIE FOTO

#gallery-0-8 { margin: auto; } #gallery-0-8 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-8 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-8 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Eficiență sau ineficiență? Un bine general la centrul de permanență de la 1 Mai Apărute în ideea de a fi veriga forte între medicul de familie - Urgențe - spital, centrele de permanență au fost înființate pentru ca, de seara până dimineața, în weekend și sărbători legale, tot bolnavul să aibă acces la un medic generalist, care să-l consulte, să-i dea un tratament, să-i cheme o ambulanță în cazuri grave, să-i dea o trimitere la specialist, o adeverință sau o rețetă.

#1 mai #centru de permanență #Dărmănești #dr. mihaela melesteanu #dsp #piatra neamt #Precista #primaria Piatra Neamt

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 7 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sVkPjP

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED cere implicarea autorităţilor statului pentru evitarea unui blocaj în Sănătate

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED cere autorităţilor competente, în special Ministerului Sănătăţii, deschidere la dialog şi implicare în abordarea, analizarea şi rezolvarea unor probleme care trenează în sistem, şi al căror refuzde dezbatere va duce inevitabil la un blocaj în Sănătate se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.

,,Am atras atenţia în mod susţinut şi repetat că pacientul are de suferit din cauza lipsei unor politici coerente în Sănătate. Înainte de fonduri suplimentare suficiente, care se lasă îndelung aşteptate, este necesar să optimizăm cheltuielile de acum, printr-un management eficient şi o serie de decizii care nu înseamnă, în primă fază, bani mai mulţi, ci o deschidere către colaborare şi o recunoaştere a limitelor sistemului. Sunt două situaţii a căror rezolvare trenează şi pentru care avem nevoie de o soluţie imediată – definirea şi reglementarea noţiunii de „contribuție personală” şi decontarea serviciilor medicale la adevărata lor valoare, ceea ce ar ajuta întreg sistemul sanitar, fie că vorbim despre furnizori publici ori privaţi.Deşi disponibilitatea partenerilor de dialog social a fost totală, aşa cum s-a întâmplat la fiecare schimbare politică venită odată cu alegerile ori din alte raţiuni, nicio autoritate competentă pare că nu doreşte să aibă o comunicare constructivă,, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Privateşi al Alianţei Pentru Sănătate din România.

PALMEDatrage atenţia că amânarea definirii şi reglementării noţiunii de „contribuție personală”poate bloca în orice moment activitatea din mediul privat, ale cărui unităţi medicale reprezintă, numeric, 75% din totalitatea unităţilor din România.

Tarifele la care sunt decontate serviciile medicale de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt sub costul real arată reprezentanţii organizaţiei.

Ei mai spun că acest fapt produce situaţii de criză financiară, atât la stat, cât şi la privat. Ne aflăm într-o situaţie imposibilă. Potrivit legii, accesul unui asigurat la serviciile medicale din pachetul de bază – foarte generos în România, căci orice nouă conducere politică nu face altceva decât să crească numărul de servicii decontate fără să aibă susţinere bugetară – nu trebuie să fie taxat suplimentar. E teorie şi atât. Orice pacient care a avut nevoie de analize decontate la jumătatea ori la sfârşitul lunii, ori de o programare la imagistică, a avut de aşteptat cel puţin până luna viitoare. Într-o zi, vom ajunge să spunem “gata”, nu se mai poate lucra cu statul, şi să vedem atunci unde se vor face analize ori servicii de imagistică.

În plus, o unitate nu îşi poate acoperi costurile pentru că serviciile sunt mai scumpe decât banii decontaţi de CNAS.

În acest context, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED solicită implicarea activă a ministrului Sănătăţii, dl. Florian Bodog şi a autorităţilor competente, în rezolvarea problemelor amintite, care au fost discutate la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul Conferinţei Naţionale de Management Medical Modern în Clinici şi Spitale Private, şi la care, din păcate, nu a participat niciun reprezentant al statului, fiind încă o dovadă a refuzului la dialog cu care se confruntă furnizorii de servicii medicale.

#PALMED

0 notes

doracademyint · 8 years

Photo

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/30-de-studii-stiintifice-care-dovedesc-cu-prisosinta-ca/

30 de studii stiintifice care dovedesc cu prisosinta ca

Vă oferim în continuare o listă cu 30 de studii ştiinţifice care arată legătura între vaccinuri şi autism, demontând mitul că nu există niciun studiu de cercetare oficial care să susţină ceea ce diverşi medici au observat de ani de zile. Aceste lucrări pot fi arătate medicilor şi oficialilor de sănătate publică ce doresc să vadă studii ştiinţifice recenzate, care susţin ideea că autismul este un rezultat direct al vaccinării.

Prima lucrare de cercetare prezentată mai jos a fost chiar prima care a fost scrisă pe acest subiect, şi datează din 1943. În decurs de mai mulţi ani, psihiatrul pediatric Leo Kanner a descoperit că 11 copii manifestau un nou set de simptome neurologice care nu mai fusese descris în literatura medicală: aceștia erau închişi, necomunicativi şi prezentau un comportament ciudat. Afecțiunea va fi ulterior denumită „autism”. În lucrarea sa, dr. Kanner a notat că debutul afecţiunii se producea după administrarea vaccinului antivariolic. Această lucrare a fost publicată în 1943, iar dovezile că vaccinarea determină regresii neurologice şi imunologice, incluzând autismul, sunt într-o permanentă creştere de atunci.

Perturbări de tip autist ale contactului afectiv

Leo Kanner, de la universitatea John Hopkins, afirma în 1943: „Din 1938 au ajuns în atenţia noastră un număr de copii a căror condiţie diferă atât de marcant şi unic de orice s-a raportat până acum, încât fiecare caz merită, şi sper că va primi, o consideraţie detaliată asupra particularităţilor fascinante”.

Toate cazurile lui Kanner au fost copii care s-au născut după ce compania Elli Lilly a introdus în vaccinuri noua formă de mercur solubil în apă, spre finele anilor ’20, acesta fiind utilizat ca antifungic în domeniul forestier, pentru tratarea lemnului în industria grea și ca dezinfectant şi anti-bacterian, sub denumirea de „timerosal”, în industria medicală.

Aşa cum puteţi vedea, cei din domeniul medical care susțin că nu există suport ştiinţific pentru teoria cauzării autismului de către vaccinuri sunt neinformaţi despre stadiul actual al ştiinţei. Când deciziile de vaccinare sunt făcute pe bază de opinii neinformate, aceasta va implica un serios pericol potenţial pentru pacient. Din cauza legii care previne intentarea de procese pentru problemele cauzate de vaccinuri, înseamnă de asemenea că persoanele neinformate din domeniul medical, care dau recomandări proaste pacienţilor, NU POT FI considerate răspunzătoare în niciun fel pentru că au dat astfel de informaţii.

Părinţii vor să ştie dacă copilul lor poate dezvolta autism din cauza vaccinurilor. Dacă ei cred că răspunsul este da, iar riscul de afectare a creierului la copil este mai mare decât riscul ca acesta să se îmbolnăvească de boala de care, chipurile, l-ar feri vaccinul, este dreptul lor să refuze vaccinarea, atât pentru ei înșiși cât şi pentru copil, fără niciun fel de pedeapsă.

Pacienţii TREBUIE să fie capabili să ia propriile decizii informate referitor la vaccinuri, deoarece deseori ei ştiu mai mult referitor la potenţialele riscuri ale vaccinurilor decât oficialii de top ai sănătăţii.

Iată lista celor 30 de studii.

1. Vaccinarea antihepatită B a nou-născuţilor băieţi şi autismul Studiu apărut în Annals of Epidemiology, în septembrie 2009, având drept autori pe C. M. Gallagher şi M.S. Goodman de la Stony Brook University Medical Center. Ei au descoperit că băieţii vaccinaţi de la naştere au un risc de trei ori mai mare de a face autism decât cei care nu au fost vaccinaţi cu acest vaccin sau care au fost vaccinaţi după o lună de la naştere.

2. Porfirinuria la copiii cu autism: implicaţii ale toxicităţii din mediul înconjurător Studiu publicat de Robert Natafa şi colaboratorii săi de la Laboratoire Philippe Auguste (Paris, Franţa), în revista de specialitate Toxicology and Applied Pharmacology, în anul 2006. Aceste date au arătat implicarea toxicităţii mediului în problemele de autism ale copiilor.

3. Aspecte teoretice despre autism: cauze – un referat Aceasta este o expunere detaliată realizată de doctorul în ştiinţe Helen V. Ratajczak în revista de specialitate Journal of Immunology, în numărul din lunile ianuarie-martie 2011. Autismul poate rezulta ca urmare a mai multor cauze, nu doar a uneia, şi poate avea manifestări diferite la indivizi diferiţi care pot prezenta simptome comune. Cauzele documentate de autism includ mutaţii şi/sau distrugeri genetice, infecţiile virale şi encefalita după vaccinare.

4. Necuplarea semnalizării calciului mediată de ATP şi dereglarea secreţiei IL6 în celulele dendritice, provocate de timerosalul nanomolar Studiu realizat de Samuel R. Goth, Ruth A. Chu şi Jeffrey P. Gregg şi publicat în revista de specialitate Environmental Health Perspectives, în iulie 2006. Acest studiu demonstrează că niveluri foarte mici de timerosal pot „contribui” la dereglarea sistemului imun.

5. Toxicitatea selectivă de sex a timerosalului Lucrare publicată de o echipă formată din cercetători ai departamentelor de Medicină Internă, de Laborator Clinic şi de Biologie Patologică din cadrul Universităţii Toronto, în revista Experimenthal Toxicology and Pathology, în martie 2009. Această lucrare precizează că un raport de la acea vreme prezenta o corelaţie a utilizării istorice a timerosalului în imunizările terapeutice cu dezvoltări consecutive de autism; dar această asociere a rămas controversată. Autismul apare de aproximativ patru ori mai frecvent la băieţi comparativ cu fetele; astfel, studii asupra toxicităţii timerosalului ar trebui să ia în considerare efectele de „selectare” de sex. Studiul de faţă a fost iniţial conceput pentru a determina doza maximă tolerată de timerosal la şoareci masculi şi femele. S-a observat că timerosalul are doză maximă tolerată diferită, în funcţie de sex.

6. Comparaţie între nivelurile mercurului în sânge şi în creier la maimuţa nou-născută care a fost vaccinată cu vaccinuri ce conţineau timerosal Studiu realizat de Thomas Burbacher de la Universitatea Washington şi publicat în revista de specialitate Environmental Health Perspectives, în august 2005. Acest studiu demonstrează clar şi fără echivoc că etilul de mercur – un tip de substanţă ce conţine mercur – care se găseşte în vaccinuri nu doar că ajunge în creier, dar lasă dublul cantităţii de mercur anorganic faţă de metilul de mercur, un alt tip de substanţă ce conţine mercur şi care se găseşte în peşti. Această lucrare este foarte importantă deoarece se cunoaşte foarte puţin despre etilul de mercur, iar multe autorităţi din domeniul sănătăţii au asigurat populaţia că mercurul din vaccinuri este „sigur”.

Acest studiu furnizează de asemenea un puternic contraargument pentru recomandarea Institutului de Medicină, realizată în 2004, de a nu se mai ridica problema conexiunii între mercur şi autism.

7. Creşteri ale numărului ce celule gliale reactive din cortexul vizual la Macaca fascicularis, după expunere subclinică pe termen lung la metil de mercur Studiu realizat de Charleston J.S. şi echipa sa de la departamentul de patologie al facultăţii de medicină din cadrul Universităţii Washington, şi publicat în revista de specialitate Toxicology and Applied Pharmacology, în 1994. În acest studiu au fost prezentate identităţile celulelor gliale reactive şi implicaţiile pe termen lung asupra funcţionalităţii şi supravieţuirii neuronilor datorate modificărilor apărute în populaţia glială, ca urmare a expunerii subclinice la mercur pe termen lung.

8. Activare neuroglială şi neuroinflamaţie în creierul pacienţilor cu autism Studiu realizat de Diana L.Vargas şi publicat în februarie 2005 în revista de specialitate Annals of neurology. Acest studiu, realizat independent şi folosind o metodologie diferită faţă de studiul următor, a ajuns la aceeaşi concluzie: creierul copiilor cu autism suferă de inflamaţie.

9. Autismul: o problemă a creierului, sau o problemă care afectează creierul? Studiu realizat de Martha R. Herbert de la Universitatea Harvard şi publicat în Clinical Neuropsychiatry, în 2005. Autismul este definit din punct de vedere al comportamentului ca un sindrom cu anormalităţi ce implică limbajul, reciprocitatea socială şi hiperfocalizarea sau o scădere a flexibilităţii comportamentale. Este în mod clar heterogen, şi poate fi acompaniat de talente neobişnuite ca şi de deficite, dar baza sa genetică şi biologică este încă necunoscută. Autismul a fost văzut ca o problemă în principal genetică ce afectează creierul, dar descoperiri şi ipoteze ce apar din mai multe surse susţin un model mai extins al acestei boli, sugerând că este o boală sistemică şi că ar influenţa codul genetic.

10. Activarea metionin-sintetazei de către factorul de creștere insulinic şi dopamină: o ţintă pentru toxinele ce afectează dezvoltarea neurologică şi pentru timerosal Studiu realizat de Richard C. Deth, de la universitatea Northeastern, şi publicat în revista Molecular Psychiatry, în iulie 2004.

Acest studiu demonstrează modul în care timerosalul inhibă metilarea – un vector central al comunicării celulare şi al dezvoltării.

11. Validarea fenomenului de regresie caracteristică autismului folosind casetele video ale familiei Studiu realizat de dr. Emily Werner şi dr. Geraldine Dawson de la Universitatea Washington şi publicat în anul 2005 în Archives of General Psychiatry. Studiul a validat existenţa timpurie a unei regresii datorată autismului.

12. Nivelurile mercurului în sânge sunt corelate cu diagnosticul de autism: reanalizarea unui set de date important Studiul a fost realizat de dr. M. Catherine DeSoto şi dr. Robert T. Hitlan de la Departamentul de Psihologie de la Universitatea Iowa de Nord şi publicat în 2007 în revista de specialitate Journal of Child Neurology. Extras: „Am reanalizat setul de date care a fost iniţial raportat de Ip şi colaboratorii săi în 2004 şi am descoperit că valoarea p (a probabilităţii statistice) era greşită şi că de fapt există o corelaţie semnificativă (statistic) între nivelurile de mercur din sânge şi diagnosticul manifestărilor de tip autist. Mai mult, rezultatele analizelor testelor de păr oferă un anumit suport pentru ideea că persoana cu autism poate avea o eficienţă mai mică şi variabilă pentru eliminarea mercurului din sânge.”

13. Regresie în dezvoltare şi disfuncţie a mitocondriilor la un copil cu autism Studiul a fost realizat de dr. Jon S. Poling de la Departamentul de Neurologie şi Neurochirurgie de la Johns Hopkins Hospital şi publicat în februarie 2006 în Journal of Child Neurology. Extras: „Copiii care au disfuncţii ale metabolismului celular energetic (legate de mitocondrii) pot fi mult mai susceptibili la regresie în dezvoltare între lunile 18 şi 30, datorită autismului, dacă au de asemenea şi infecţii sau vaccinări în acelaşi timp.”

14. Stresul oxidativ în autism: niveluri crescute de nitrotirozina-3 cerebelară Studiul a fost realizat de Elizabeth M. Sajdel-Sulkowska de la Departamentul de Psihiatrie din cadrul facultăţii de medicină Harvard şi publicat în 2008 în revista de specialitate American Journal of Biochemistry and Biotechnology. Extras: „Datele preliminare sugerează necesitatea pentru studii mai extinse asupra stresului oxidativ, legătura sa cu factorii din mediul înconjurător şi posibila sa atenuare prin antioxidanţi în autism.”

15. Creiere mari în autism: provocarea unei anormalități generalizate Studiul a fost realizat de dr. Martha Herbert de la universitatea Harvard şi publicat în revista de specialitate The Neuroscientist, în 2005. Acest studiu ajută la respingerea noţiunii că creierele copiilor autişti sunt pur şi simplu conectate diferit şi notează: „Neuroinflamaţia pare a fi prezentă în ţesutul cerebral la autişti din copilărie până la stadiul de adult”. Dr. Herbert sugerează că boala cronică sau o sursă externă din mediu (cum ar fi metalele grele) pot cauza inflamaţia.

16. Dovadă asupra toxicităţii, stresului oxidativ şi afectării neuronale în autism Studiu realizat de Janet Kern şi Anne Jones de la Departamentul de Psihiatrie din cadrul centrului medical al universităţii Texas Southwestern şi publicat în numărul din noiembrie-decembrie al revistei de specialitate Journal of Toxicology and Environmental Health. „Acest articol discută dovada pentru cazul în care anumiţi copii cu autism pot deveni astfel (autişti) din cauza morţii neuronale sau a afectării creierului după naştere ca urmare a unei probleme; şi formulează ipoteza că toxicitatea şi stresul oxidativ pot fi cauze de afectare neuronală în autism… Articolul discută ce se poate petrece în cursul dezvoltării şi multiplii factori care pot avea un rol în producerea autismului şi care să-i facă pe aceşti copii mai vulnerabili la toxicitate, stres oxidativ şi afectare neuronală.”

17. Stresul oxidativ în autism Studiul a fost realizat de Abha Chauhan şi Ved Chauhan şi publicat în revista de specialitate Pathophysiology, în anul 2006. Acest studiu furnizează o viziune utilă asupra dovezilor al căror număr este în creştere şi care susţin legătura între stresul oxidativ şi autism.

18. Neurotoxicitatea timerosalului este asociată cu depleţiunea de glutation: protecţie cu precursori de glutation Studiul a fost realizat de dr. S. Jill James de la universitatea Arkansas şi publicat în revista de specialitate Neurotoxicology, în ianuarie 2005. Acest studiu demonstrează că timerosalul scade sau inhibă abilitatea organismului de a produce glutation, un antioxidant şi prima linie de apărare la nivel celular împotriva mercurului.

19. Adjuvanţii ce conţin aluminiu, corelaţi cu sindromul războiului din golf, induc moartea neuronului motor la şoareci Studiul a fost realizat de dr. Christopher Shaw de la Departamentul de Oftalmologie şi Programul de Neuroştiinţe de la Universitatea British Columbia şi publicat în revista de specialitate Neuromolecular Medicine, în 2007. Acest studiu demonstrează toxicitatea extremă a adjuvanţilor cu aluminiu utilizaţi drept conservanţi în vaccinuri.

20. Eliberarea de mercur în mediul înconjurător, frecvenţa educaţiei speciale şi autismul: un studiu ecologic în Texas Studiul a fost realizat de Raymond F. Palmer de la Centrul Ştiinţific al Sănătăţii din cadrul Universităţii Texas şi publicat în Health & Place, în 2006. Acest studiu a demonstrat corelaţia care există între mercurul din mediul înconjurător şi frecvenţa autismului, în Texas.

21. Manifestările de tip autist în corelaţie cu distribuirea de poluanţi atmosferici periculoşi în zona San Francisco Bay, SUA Studiul a fost realizat de Gayle Windham de la Divizia de Control al Bolilor profesionale şi de Mediu, din cadrul Departamentului de Servicii pentru Sănătate din California şi publicat în revista de specialitate Environmental Health Perspectives, în septembrie 2006. Extras: „Rezultatele noastre sugerează o asociere potenţială între autism şi concentraţiile estimate de metal, şi posibili solvenţi, în aerul înconjurător din zona natală.”

22. O serie de cazuri de copiii cu encefalopatii toxice determinate de mercur, care prezentau şi simptome clinice de autism cu regresie în dezvoltare Studiul a fost realizat de David A. Geier şi Mark R. Geier şi publicat în revista de specialitate Journal of Toxicology and Environmental Health, în 2007. Acest studiu a evaluat istoricul medical şi profilul medical a nouă copii cu autism şi a concluzionat că opt din nouă erau intoxicaţi cu mercur, iar această toxicitate se manifesta într-o manieră corespunzătoare spectrului de manifestări din autism.

23. Sindromul deficitului de atenţie cu hiperactivitate (ADHD) şi nivelul mercurului: un studiu caz-control la copiii chinezi Studiul a fost realizat de P.R. Kong şi publicat în revista de specialitate Neuropediatrics, în august 2006. Extras: „Existau diferenţe semnificative în nivelurile de mercur între copiii-caz şi copiii-control, care au persistat după ajustarea pentru vârste, sex şi ocupaţia părinţilor. Media geometrică a nivelurilor de mercur a fost de asemenea semnificativ mai mare la copiii cu problemele menţionate. Niveluri mari de mercur în sânge au fost asociate cu ADHD. Sunt necesare studii ulterioare pentru a se vedea dacă relaţia este de tip cauzal.”

24. Prevalenţa autismului este în schimbare, în California Studiul a fost realizat de Mark F. Blaxill, David S. Baskin şi Walter O. Spitzer şi publicat în revista de specialitate Journal of Autism and Developmental Disorders, în aprilie 2003. Acest studiu ajută la respingerea supoziţiei făcută de anumiţi cercetători referitor la faptul că epidemia de autism poate fi datorată doar „substituţiei diagnosticului”.

25. Endofenotipul mitocondrial cu deficit de energie în autism Studiul a fost realizat de J. Jay Gargus şi Faiqa Imtiaz de la facultatea de medicină din cadrul Universităţii California din Irvine şi publicat în revista de specialitate American Journal of Biochemistry and Biotechnology, în 2008. În timp ce dovezile ţintesc o etiologie multigenică în majoritatea cazurilor de autism, iar genele şi căile biochimice implicate sunt încă necunoscute, există un apel din ce în ce mai stringent ca fiziopatologia acestei boli să fie definită.

26. Corelând celulele cu cogniţia în fiziopatologia autismului: căi biologice pentru plasticitatea şi funcţionarea defectuoasă a creierului Studiul a fost realizat de Matthew P. Anderson, Brian S. Hooker şi Martha R. Herbert de la Cambridge Health Alliance, Harvard Medical School şi respectiv Beth Israel Deaconess Medical Center şi a fost publicat în American Journal of Biochemistry and Biotechnology, în anul 2008. Extras: „Am trecut în revistă dovezi care susţin un model în care procesul bolii care susţine autismul poate începe atunci când o afectare in utero, sau imediat post-natală din cauza mediului, sau a unei infecţii de cauză autoimună atrage un răspuns imun care creşte producţia speciilor reactive de oxigen la nivelul creierului, aspect care conduce la afectarea ADN-ului (nuclear şi mitocondrial) şi la o blocadă a enzimelor metabolice (în neuroni) şi că aceşti factori stresori inflamatori şi oxidativi pot persista după dezvoltarea timpurie (cu exacerbări ulterioare posibile), producând consecinţe funcţionale în continuare.”

27. Toxicitatea metalelor grele – cu accent pe mercur Studiul a fost realizat de John Neustadt şi Steve Pieczenik. Ei prezintă faptul că metalele sunt ubicuitare în mediul înconjurător, iar expunerea la ele este inevitabilă. Chiar și așa, nu toţi oamenii acumulează cantităţi de metale care să atingă niveluri toxice sau să prezinte simptome de toxicitate specifică acestora. Aceste aspecte sugerează faptul că genetica poate juca un rol în ceea ce priveşte potenţialul acestor metale de a afecta sănătatea.

28. Dovada disfuncţiei mitocondriale în autism şi implicaţiile acestui aspect în tratament Studiul a fost realizat de Daniel A. Rossignol şi J. Jeffrey Bradstreet şi a fost publicat în American Journal of Biochemistry and Biotechnology. Prezenţa disfuncţiei mitocondriale şi a stresului oxidativ pot explica diferenţa mare care există între numărul de băieţi şi de fete afectaţi de autism. Articolul subliniază vulnerabilitatea crescută a sexului masculin la aceste disfuncţii celulare.

29. Proximitatea faţă de surse punctuale care descarcă mercur în mediu ca factor predictiv în prevalenţa autismului Studiul a fost realizat de Raymond F. Palmer împreună cu echipa sa de la Centrul de Ştiinţă a Sănătăţii din cadrul universităţii Texas şi a fost publicat în Health & Place, în 2008. Acest studiu ar trebui văzut ca o sursă generatoare de ipoteze – un prim pas în examinarea rolului potenţial al mercurului din mediu asupra problemelor de dezvoltate comportamentală la copii. Nu se cunoaşte nimic despre căile specifice de expunere, doză, timp şi susceptibilitatea individuală. S-a ridicat ipoteza că expunerile persistente la doze mici din diferite substanţe toxice din mediu, inclusiv mercur, care se petrece în timpul ferestrelor critice existente în dezvoltarea neuronală la copii, la care se adaugă o anumită sensibilitate genetică a acestora – o capacitate scăzută de a metaboliza substanţe toxice acumulate în organism – poate creşte riscul pentru probleme de dezvoltare cum ar fi autismul.

30. Epidemiologia problemelor desemnate sub denumirea de autism, în Portugalia: prevalenţă, aspecte clinice Studiul a fost realizat de Guiomar Oliveira şi echipa sa de la spitalul pediatric din Coimbra şi a fost publicat în revista de specialitate Developmental Medicine & Child Neurology, în 2007. Obiectivul acestui studiu a fost de a estima prevalenţa problemelor de tipul autismului şi de a identifica trăsăturile clinice ale acestora, şi problemele medicale la un grup de copii din Portugalia.

Sursa: yogaesoteric.net

Publicat de: Sanziana Busuioc

08 Oct 2016

Source link

#30 #ca #care #Cu #de #dovedesc #prisosinta #stiintifice #studii

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

România primește a doua cea mai mare cantitate de Remdesivir, după Spania

România va beneficia de peste 25.000 de flacoane de Veklury, cunoscutul Remdesivir, care vor ajunge în țara noastră în trei tranșe. Primele, care sunt pentru 1.200 de pacienți, vin săptămâna aceasta, în 7 august. România a primit a doua cea mai mare cantitate după Spania.

României îi sunt alocate 25.157 de flacoane de Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare.

Ministerul Sănătății anunță că, în data de 7 august 2020, țării noastre îi vor fi repartizate 6.026 flacoane Remdesivir.

Cantitatea ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1.200 pacienți eligibili, deoarece sunt necesare cinci flacoane/pacient.

„Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate după Spania. Conform calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10.336 flacoane pentru aproximativ 2.067 pacienți eligibili, iar în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8.795 flacoane cu care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1.759 pacienți eligibili”, arată MS.

Unde va fi livrat Remdesivir în România

Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile.

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în funcție de numărul de cazuri medii si severe eligibile.

În data de 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury, cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane euro. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de COVID-19.

Articolul România primește a doua cea mai mare cantitate de Remdesivir, după Spania apare prima dată în Descopera.ro.

#România primește a doua cea mai mare cantitate de Remdesivir #după Spania

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

Peste 25.000 de flacoane de Remdesivir pentru România

Remdesivir pentru coronavirus. Ţara noastră va beneficia de o cantitate de 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili. Tratamentul va fi acordat în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare.

Remdesivir pentru coronavirus. Tratament

Astfel, în data de 7 august 2020, României îi vor fi repartizate 6.026 flacoane Remdesivir. Cantitatea ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1.200 pacienti eligibili (5 flacoane/ pacient).

Repartiția efectuată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate dupa Spania.

Potrivit calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10.336 flacoane pentru aprox. 2067 pacienti eligibili. De asemenea, în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8.795 flacoane cu care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1.759 pacienti eligibili.

Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile.

Remdesivir pentru coronavirus. Unifarm

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în functie de numărul de cazuri medii si severe eligibile.

Primul tratament autorizat în UE

Remdesivir a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury (Remdesivir), cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane de euro. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de coronavirus.

Citeşte şi Coronavirus România 3 august 2020. 823 de cazuri noi, în ultimele 24 de ore

Articolul Peste 25.000 de flacoane de Remdesivir pentru România apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#Peste 25.000 de flacoane de Remdesivir pentru România

0 notes

stiri-noi · 5 years

Text

Dragnea vrea modificarea legislaţiei în Sănătate: La privat, oamenii să poată plăti în plus dacă vor

#societate

0 notes

stiri-noi · 5 years

Text

Dragnea vrea modificarea legislaţiei în Sănătate: La privat, oamenii să poată plăti în plus dacă vor

#politica

0 notes

stiri-noi · 7 years

Text

Pacienţii cu boli cardiovasculare se pot opera gratis şi la Sibiu - Mesagerul de Sibiu

#medicina

0 notes

mesagerulneamt · 7 years

Text

Astăzi, centrul Mărăței.

* Tratamente pentru 20-30 de pacienți pe tură

Centrul de permanență pentru cei care locuiesc în centru și cartierul Mărăței funcționează în clinica Asclepion, lângă Piața Centrală și vizavi de pompieri. Duminică, înainte de prânz, era liniște. Dr. Cristiana Pascaru și asistenta Lăcrămioara Mihăilă, care formau echipa de gardă, spun că aici pacienții vin mai ales pentru tratamente. Să tot fie 20 zilnic în timpul săptămânii și mai bine de 30 într-o tură de weekend. Sunt care vin și pentru consultații, însă mai puțini. Oricum se aplică proceduri care țin de consultație tuturor celor care vin, indiferent că li se face o injecție sau o perfuzie. Tot li se măsoară tensiunea, li se evaluează starea generală, etc.

”Vin mai ales părinți cu copii mici care au febră… Noaptea, alarmați, bat la ușă insistent… Sunt cazuri de afecțiuni acute, pe care ziua, acasă, părinții le țin cumva sub control, dar noaptea orice boală se agravează. Tratăm și mici accidente la joacă. Chiar am văzut în raportul de gardă al colegilor care au fost miercuri, 27 septembrie, că au avut un pacient de 3 ani, cu traumatism cranio-cerebral, după ce căzuse cu bicicleta. Părinții, care sunt din Republica Moldova, au venit cu el și erau speriați, pentru că voiau să ajungă la spital. Colegii i-au acordat primul ajutor și au chemat ambulanța”, povestește Lăcrămioara Mihăilă.

În această perioadă a anului, cei mai mulți pacienți sunt copii. Virozele și infecțiile aparatului respirator sunt bolile la ordinea zilei. ”Cel mai tânăr pacient este un sugar de 2 luni, care a fost spitalizat pentru o infecție urinară și face în continuare tratament. Fiindcă avea noduli de la injecțiile intramusculare, îi administrăm tratamentul intravenos, astfel și medicamentul este mai eficient”, punctează dr. Cristiana Pascaru.

La adulți, cea mai frecventă afecțiune în această perioadă e pe linie gastro-intestinală. Vin plângându-se de amețeli, de dureri de stomac și stare de vomă și află, astfel, că ar putea avea un ”început” de ulcer sau doar o indigestie: ”Dacă au colică biliară, le facem perfuzie și, dacă starea se îmbunătățește, le dăm rețetă, le recomandăm regim ori îi trimitem la medicul specialist”.

* Cel mai vârstnic pacient are 84 de ani

În zonă sunt mulți oameni în vârstă, astfel că, la centru, se fac multe tratamente. Echipa de gardă explică faptul că sunt mulți pacienți cu accidente vasculare în istoric și care au cure cu Cerebrolysin, de două ori pe an. Toți au și alte boli, așa că trebuie să se prezinte la centru, cu rețeta, pentru tratament. ”Sunt medicamente care sunt antagonice și nu pot fi administrate, de aceea, pe lângă actul de identitate, le cerem să vină și cu rețetele. Oamenii s-au obișnuit, centrul a fost înființat în anul 2013 și, de la an la an, adresabilitatea a crescut”, explică dr. Pascaru. Asistenta oferă imediat statisticile exacte: de la începutul anului, până la 1 octombrie, au fost înregistrați 5.374 de pacienți, iar tot anul trecut au fost 6.802 pacienți la centru. Evident, până la finele acestui an, numărul va tot crește.

Cel mai vârstnic pacient are 84 de ani, este văduv și vine periodic pentru tratament antiinflamator. Când nu are tratament, vine cu afecțiuni ”ciudate”, doar ”pentru a sta de vorbă cu cineva”. ”În schimb, ne compune poezii”.

Ca el sunt mulți și din cauza vârstei, a singurătății, ajung la centru de multe ori noaptea, agitați, în plin atac de panică. Atunci, treaba cadrelor medicale e să aibă prezență de spirit și să-i liniștească, nu neapărat medicamentos.

* Bolnavii vin pentru un doctor sau o asistentă anume…

După ora 12, centrul s-a animat subit. Trei-patru pacienți au venit, aproape o dată, fiecare cu tratamentul lui. Mulți se cunosc și între ei, nu doar pe cei de gardă. Sunt pacienți care preferă să vină din Vânătorii Pietrei sau de la 1 Mai, pentru că ”Aici toată lumea are mâna ușoară, doamna asistentă ne vorbește frumos și doamna doctor ne explică una-alta”, spune o femeie de 79 de ani, Elena D., care are tratament după operația de hernie de disc. Spusele ei au fost întărite de ceilalți pacienți, majoritatea veniți din alte colțuri ale orașului. Dr. Cristiana Pascaru, care este medic de familie la Girov, se uită imediat în registru și confirmă că, într-adevăr, mulți pacienți aleg un centru de permanență în funcție de medicii și asistentele care fac gărzi. Aici, la centrul Mărăței, au venit pacienți și din Dumnbrava Roșie, din Tazlău, din Preluca, din anexa Văleni, ba chiar și din Ștefan cel Mare.

În timp ce un pacient în vârstă se bucura de perfuzia cu Cerebrolysin, pe hol au mai apărut trei. ”E ora când se aglomerează: duminica, între ora 13 și până seara, la 22, e foarte aglomerat”, explică asistenta, după care preia o femeie, venită pentru tratament injectabil pentru o lombosciatică. Alți doi pacienți au fost ”văzuți” de doamna doctor, iar pe ușă au mai intrat trei, pe rând.

* … și pentru dotările centrului

Dincolo de ”vorba bună” și ”mâna ușoară” sau alte beneficii, mai mult sau mai puțin vizibile, este clar ce îi aduce pe mulți pacienți aici, chiar și de la kilometri distanță. În două ore, au primit tratament 6 pacienți, dintre care cinci aveau de făcut perfuzii, ceea ce nu-i puțin lucru.

Dotările centrului de permanență Asclepion, de asemenea, cântăresc greu. Dulapul e plin cu medicamente: antiinflamatoare, pentru post-AVC, antibiotice, analgezice, antipiretice, calmante, antispastice și tot felul de medicamente pentru faze acute ale bolilor ce pot fi rezolvate la primă urgență.

Pe lângă acestea, centrul are un mic depozit, și acesta plin cu medicamente și materiale sanitare necesare, inclusiv cearșafuri de unică folosință.

”Niciodată nu am rămas fără vreun medicament. Săptămânal facem ședințe cu medicul coordonator și raportăm ce avem nevoie pentru săptămâna următoare”, precizează Lăcrămioara Mihăilă.

Pentru tratamente, sunt disponibile trei camere, dotate suplimentar față de minimul necesar, astfel că pacienții pot beneficia de investigații numeroase. Pe lângă tensiometru, stetoscop și glucometru, centrul dispune de aparat pentru electrocardiogramă, audiometru, spirometru, ecocardiograf și o trusă pentru mici urgențe chirurgicale ORL.

Cu alte cuvinte, cine vine pentru o consultație foarte probabil va pleca de aici cu un diagnostic destul de apropiat de cel pe care îl poate primi de la un specialist cardiolog, pneumolog etc. Și câștigă timp prețios, știind unde trebuie să meargă apoi pentru confirmare și tratament. Iar, aici, consultația este un act medical prețios, care poate salva vieți. ”Dacă cineva vine cu un antibiotic și nu știe dacă este alergic – nici medicul care i-a prescris poate nu l-a întrebat -, mai întâi îi fac testul la o mână, aștept 40 de minute, apoi îi fac testul la cealaltă mână, aștept alte 40 de minute și, dacă lucrurile sunt în ordine, îi fac tratamentul. Altfel, risc să-mi intre în șoc anafilactic”, mai spune asistenta Lăcrămioara Mihăilă.

* Pacienți rara avis

Foarte rar ajung la centrul Asclepion pacienți tăiați sau bătuți. Poate și de aceea sunt ușor de ținut minte. Dr. Pascaru își amintește rapid de cazul unui bărbat, de 37 de ani, care a venit la centru, anul trecut, bătut și umflat la față, bine învinețit, care se văita într-una. De durere și de banii ce îi fuseseră furați de niște ”prieteni”, cu care sărbătorise întoarcerea de la muncă, din străinătate. ”Fusese lovit cu o sticlă în cap, la un bar, undeva în Mărăței. Era amețit și de la lovituri, și de la cele două beri consumate, după cum a spus. I-am acordat primul ajutor, dar am chemat ambulanța. Era un caz mai grav, nu aveam ce să-i facem mai mult aici”, spune dr. Cristiana Pascaru.

* Clienți din Piață

Vecinătatea cu Piața Centrală a adus la centrul de permanență și pacienți de aici, mai ales astă vară, când cei care vând în piață au fost ”terorizați” de insecte și-au venit plini de înțepături. Au fost câteva cazuri de alergii severe vara aceasta, oamenii venind la centru în pragul șocului anafilactic. ”Am administrat imediat antihistaminice, am stabilizat rapid pacientul, l-am scos din faza critică”, își amintește asistenta medicală. Alții au venit prezentând semne de toxiinfecție alimentară: ”Sunt unii care stau la hotel, la piață, și ziua vând în piață, condițiile le știm care sunt… Am avut și un copilaș de 11 luni, care a fost adus de părinți în stare destul de gravă. Era deshidratat și le-am explicat părinților ce regim de viață are nevoie și să-l ducă la spital, în primul rând. Nu știu ce au făcut, că nu au mai venit la noi”, spune dr. Pascaru.

Cristina IORDACHE

GALERIE FOTO

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 14%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Centrele de permanență – eficiență sau ineficiență? (II) Apărute în ideea de a fi veriga forte între medicul de familie - Urgențe - spital, centrele de permanență au fost înființate pentru ca, de seara până dimineața, în weekend și sărbători legale, tot bolnavul să aibă acces la un medic generalist, care să-l consulte, să-i dea un tratament, să-i cheme o ambulanță în cazuri grave, să-i dea o trimitere la specialist, o adeverință sau o rețetă.

#asclepion piatra neamt #centru de permanenta piatra neamt #dr. cristiana pascaru

0 notes