#revista zbor | Explore Tumblr Posts and Blogs

luizaradulea-blog · 6 years

Text

REVISTA PRESEI 20.08.2018

Adevărul

* Ce reguli din „Ghidul de intervenţie profesională” au încălcat jandarmii la mitingul diasporei 19 august 2018, 21:04

Publicaţia Adevărul despre încălcarea „Ghidului de intervenţie profesională”: „Jandarmii acuzaţi că au făcut exces de forţă la mitingul din Piaţa Victoriei şi-au încălcat chiar propriile reguli de acţiune, care se regăsesc în „Ghidul de Intervenţie Profesională” şi care interzic lovirea oamenilor în cap şi pulverizarea gazelor lacrimogene în faţă”.

De asemenea, Adevarul susţine că: „Jandarmii au încălcat toate regulile de intervenţie la mitingul diasporei de pe 10 august din Piaţa Victoriei. Potrivit manualului jandarmilor, forţelor de ordine le este interzis să lovească oamenii în cap, să le pulverizeze gaz lacrimogen în faţă şi să dea cu bastonul fără nicun avertisment. Ca scuză pentru atacurile violente ale militarilor, reprezentanţii Jandarmeriei Române au au invocat „violenţa legitimă din partea statului”, deşi regulamentele Ministerului de Interne spun cu totul altceva. De altfel, 11 dintre jandarmii violenţi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetaţi pentru purtare abuzivă. Procurorii au înregistrat până la sfârşitul săptămânii trecute circa 260 de plângeri. În plus, la numărul de urgenţă 112 au fost înregistrate 187 de apeluri, în data de 10 august, în legătură cu violenţele de la mitingul diasporei. Ancheta continua şi cel mai probabil în faţa procurorilor vor fi chemaţi şi ministrul de interne, Carmen Dan şi prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, acestea urmând să dea explicaţii în legătură cu implicarea în evoluţia evenimentelor din Piaţa Victoriei”.

Bancherul

* Cum isi pacaleste ING clientii care platesc cu cardul in strainatate

Conform publicaţiei ING: „Clientii ING care utilizeaza cardurile la magazinele din strainatate sau fac plati online in valuta descopera pe extrasele de cont ca au fost pacaliti cu sute de lei prin utilizarea de catre a banca a unui curs de schimb extres de mare comparativ cu cel strandard al bancii sau cel al BNR si cel utilizat de Visa. Oficial, ING nu aplica un comision de schimb valutar pentru platile cu cardul in valuta, insa in realitate comisionul exista, fiind ascuns in cursul de schimb foarte defavorabil clientilor. Daca banca ar fi corecta si transparenta, ar aplica acelasi curs de schimb si pentru platie cu cardul si ar introduce comisionul de schimb valutar. ING prefera, insa, sa-si pacaleasca clientii, bazandu-se, probabil, pe faptul ca putini verifica la ce curs au fost efectuate platile cu cardul. Iar pe cei care descopera marsavia, ING le ramburseaza diferenta de curs, banca recunoscandu-si astfel practica incorecta, care ar putea fi si ilegala, de altfel, daca ANPC si-ar face treaba”.

Bancherul arată „cum a fost descoperita de un client pacaleala ING”:

„Cursul de schimb valutar pentru platile cu cardul la POS in strainatate este 3,5% (in 19 iulie 2018, rata ING era 4,8183, la curs BNR de 4,6549). Nu vi se pare mare? Mie da, iar din discutiile cu alti clienti ING si lor li se pare mare”, a intrebat un client ING pe pagina Facebook a bancii.

ING a raspuns: „Cursul valutar aplicat pentru tranzactiile efectuate prin intermediul cardului intr-o alta moneda este stabilit in functie de cursul nostru intern si este afisat pe site-ul nostru, actualizat. Iti recomandam sa utilizezi un card de euro, pentru a evita diferentele de schimb valutar. Te rugam sa ne lasi un mesaj privat pentru a discuta mai multe.”

Un alt client al ING a reclamat aceeasi problema: „Mi-am facut o rezervare de hotel pe booking.com, am platit 470 de euro avans, suma fiind returnabila daca vreau sa renunt, am renuntat si mi-am primit banii inapoi, insa la plata cu cardul, cursul valutar ING a fost 4,8019 in 05 mai 2018, in timp ce la returnarea sumei, in 05 iunie, cursul ING a fost 4,4940 lei.

Cotidianul

* Carmen Dan, RAPORT despre violenţele din 10 august

Cotidianul anunţă că: „Ministrul de Interne Carmen Dan a prezentat duminică date din raportul privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, din care rezultă că au fost deschise 21 de dosare penale, trei cu autor necunoscut, fiind identificate cinci cazuri de abuzuri împotriva unor persoane care nu erau vioente. Ministrul a cerut scuze tuturor celor care au avut de suferit în urma evenimentelor”.

„Vreau să fie foarte clar, acest raport nu are rolul de a stabili vinovăţii. Încep prin a prezenta scuzele mele tuturor celor care au avut de suferit în urma violentelor. Nu am nicio ezitare să prezint raportul Guvernului României, CSAT-ului, dacă mi se va cere. Până în prezent, nu am primit nicio invitaţie oficială în acest sens. Până acum, au fost deschise 21 de dosare penale. De mâine, vom merge la parchete şi cu alte sesizări, informaţii obţinute în aceste zile.

Jandarmeria a identificat sute de persoane care au comis violenţe. Se află în proces de identificare. Faţă de acţiunile jandarmilor, a fost începută o verificare internă. Au fost identificate cinci situaţii susceptibile. Protestul nu a fost asumat de organizaţii şi asociaţii civice, nu a existat un organizator care să-şi asume responsabilitatea legală.

În pregătiriea misiunii, MAI a solicitat oficial date privind posibilele riscuri asociate acestui protest. După protest, am solicitat date, informaţii noi, evaluări privind celor care au generat acte de violenţă în Piaţa Victoriei. Cazan a avut la dispozitive resurse suplimentare, dar şi jandarmi din Bucureşti, Constanţa, Craiova”, a spus Carmen Dan.

Curierul National

* Bucureştiul câştigă puncte în clasamentul turistic

Situaţia numărului de turişti în primele cinci luni ale anului 2018

Curierul Naţional relatează că: „În ultimii cinci ani, Bucureştiul a evoluat mult din punct de vedere turistic şi a devenit principala destinaţie turistică a României, în anul 2017 înregistrând un număr record de vizitatori de 2 milioane de turişti”.

De asemenea publicaţia anun��ă că: „Creşterea numărului de turişti în Bucureşti s-a datorat şi zborurilor low cost care au făcut ca acest oraş să fie o destinaţie mai accesibilă datorită preţului biletului de zbor, orare de zbor şi legăturilor directe cu mai multe oraşe europene şi din alte zone de pe glob din Asia, Orient şi America.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă operează în prezent un număr estimativ de 40 de companii aeriene, dintre care 8 sunt low cost. Principalele destinaţii ca număr de zboruri sunt către Londra, Viena, Frankfurt, Roma, Istanbul, Amsterdam şi Paris. În Bucureşti sunt prezente 16 branduri hoteliere internaţionale”.

Jurnalul National

* Simona Halep a pierdut finala de la Cincinnati. Românca a ratat o minge de meci!

Publicaţia informează că: „Simona Halep a pierdut finala de la Cincinnati în faţa olandezei Kiki Bertens cu scorul 6-2, 6-7, 2-6.

Halep (26 ani) s-a înclinat după două ore şi 5 minute de joc, în faţa olandezei Bertens (26 ani, 17 WTA), la capătul unui meci solicitant”.

Jurnalul National afirmă că: „Simona Halep a început foarte bine meciul şi a condus cu 2-0, 3-1 şi 4-2, a reuşit un nou break, după care a încheiat primul set cu 6-2, în doar 32 de minute. În actul secund, Simona a scăzut uşor nivelul, a fost condusă cu 1-0 şi 4-1, dar, în urma sfaturilor antrenorului Darren Cahill, a reuşit să revină şi a egalat, 4-4, a dus setul în tiebreak, unde a avut 2-0, a pierdut patru puncte la rând (2-4), a fost condusă cu 5-3, dar a întors din nou situaţia şi a ratat o minge de meci la 6-5. Bertens a reuşit apoi trei puncte la rând şi a câştigat cu 8-6.

În decisiv, olandeza a început agresiv şi a câştigat contra serviciului în primul ghem, dar Halep a restabilit apoi egalitatea. Bertens a făcut un nou break, iar Halep a părut că cedează fizic şi psihic, în ciuda îndemnurilor lui Cahill, pierzând următoarele două ghemuri la zero. La 1-4, românca a ratat două mingi de break, care ar fi readus-o în joc, iar apoi Bertens a reuşit să obţină victoria cu 6-2”.

National

* Klaus, „omuleti verzi” de la BND, Ciolos de la DSGE!

Conform publicaţiei National: „Cu ceva vreme in urma dezvaluiam prezenta unor grupuri de „ultras” germani care bantuiau pe langa Piata Victoriei pozand totul, mai ceva ca turistii japonezi. Iar cum strania „excursie” organizata avea loc in plina desfasurare a Campionatului Mondial insistam asupra „ratacirii” fanilor germani care, in loc sa ajunga sa-si sustina echipa in Rusia, nimerisera tocmai la Bucuresti. Lasand insa gluma la o parte, iata ca avertismentul privind aceasta stranie prezenta a fost perceput diferit de catre structurile romanesti informative”.

De asemenea, publicaţia relatează că: „Astfel ca in timp ce unele au incercat sa-si ia masuri de prevedere fara precedent pentru ca „turistii” sa nu poata deturna chiar cu totul manifestarile deja „traditionale” din Piata Victoriei, adica exact locul pe unde bantuiau tinerii „turisti” germani in urma cu doar cateva saptamani, altele au preferat sa faca doar ce stiu ele mai bine, sa fileze. Insa cum veridicitatea informatiilor privind posibilitatea ca BND-ul german sa-si bage coada din nou in evenimentele de la Bucuresti pare sa fi fost girata inclusiv de catre structurile specializate ale partenerilor strategici ai Romaniei, unii lideri de servicii de la noi, care poate probabil ar fi imbratisat idea unui non-combat nu au putut sa mai onoreze acest „blat”, cel putin nu la vedere. Oricum, cert este ca din cate reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, la aceasta ora consilierii germani din umbra care s-au intors la butoanele lui Klaus Iohannis il preseaza pe acesta sa recurga la orice strategie, oricat de „intrusiva”, numai sa incerce sa declanseze o data provocarea „marii emotii nationale” prin care unii incearca inca sa mai schimbe regimul politic romanesc. Iar prezenta „omuletilor verzi” ai BND-ului german la Bucuresti, puternic „legendata” de cealalta parte a sistemului este pusa pe seama misiunii acestora de a sustine razboiul hibrid declansat de catre „neamtul” de la Cotroceni contra actualei Puteri politice din Romania”.

Sursa: bursa.ro

REVISTA PRESEI 20.08.2018

0 notes

mesagerulneamt · 7 years

Text

Poetă și plasticiană, Brândușa Irimescu s-a născut pe 27 aprilie 1949, la Piatra Neamț, și a plecat din această lume prematur, când abia împlinise 21 de ani, în iunie 1970. A crescut într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind cunoscutul pictor de biserici Dumitru D. Irimescu, iar mama sa distinsa Anișoara Irimescu, medic pediatru.

La dispariția Brândușei Irimescu, poeta Ana Blandiana scria pe ultima copertă a volumului ”Versuri”, apărut postum, la Editura Litera, din București: ”Irina Brândușa Irimescu, plecată la 21 de ani – această vârstă de bronz, pe pragul căreia a rămas ca o emblemă și trupul zdrobit al lui Labiș – era prea sensibilă și prea fragilă, poate, pentru ceea ce în viață ar fi putut s-o aștepte. Poet și pictor de tulburător talent, a fost prea tânără pentru ca succesul să se intereseze de ea, iar acum e prea departe pentru a se interesa de succes. Sub paradoxurile acestui contratimp, a rămas numai creștetul ei de copil cu plete lungi peste care continuă să ningă inefabilul pur”.

* Exist

Plata morții mele

e clipa aceasta în care sunt

Dumnezeu

atunci când creez

smulgându-mă din mine

din strâmta cușcă

a nesfârșitului ce sunt…

Mă zvârcolesc,

mă războiesc cu toate hățișurile și

stelele

ca să-mi dau seama

sugerând zâmbitor

că exist,

exist,

Exist!

* ”Un deosebit simț al culorii și al contururilor grăitoare”

În 1981, Galeriile ”Arta” din Piatra Neamț au găzduit o emoționantă seară literar-artistică dedicată memoriei Brândușei Irimescu. Organizatorii – Teatrul Tineretului, Școala Populară de Artă și Filiala Neamț a UAP – au inclus în programul serii prezentarea unei expoziții selective de grafică, reunind peste 50 de lucrări, un recital poetic din creația Brândușei Irimescu și spectacolul muzical-literar sugestiv intitulat ”Setea de a fi om”.

”La reușita manifestării au contribuit Vasile Jurje, Valentin Ciucă, Emil Nicolae, actorii Carmen Petrescu, Paul Chiribuță, Mihai Cafrița, Cornel Nicoară, precum și un grup de elevi ai clasei de teatru a Școlii Populare de Artă: Vasilica Stamatin, Georgeta Gulai, Sabina Târzila, Cristina Goilav, Liviu Harbuz, Adrian Cucu, sub conducerea prof. Corneliu Dan Borcia” (Ceahlăul, ianuarie 1981).

Profesorul Emil Bucureșteanu a cunoscut-o pe Brândușa Irimescu pe când era elevă la Liceul ”Petru Rareș” și a văzut-o ”o fată plină de neliniști creative”. ”Îi era diriginte reputatul profesor de filosofie și iubitor al muzicii Nicolae Buium. După doi ani, în familia pictorului Irimescu din Piatra Neamț a pătruns tristețea, jalea. Părinții Brândușei (aceste rânduri le scriu în Duminica Floriilor) au suportat cu greu pierderea fetei la numai 21 de ani și s-au dus repede după ea. Irina Brândușa Irimescu a murit la 21 de ani, din urmările unui accident stupid și straniu. (…) A avut o copilărie și o adolescență înconjurate de caldă afecțiune, de atentă grijă și de înțelegere. Încă de la 14 ani, a început să scrie versuri. Puternic impresionată de lectura cărții Annei Frank, începuse și ea să țină un jurnal. În același timp, desena mereu, ca și cum tânăra ei viață și-ar fi căutat, nerăbdătoare, exprimarea cea mai grabnică și cea mai multiplă. De o vitalitate și frumusețe excepționale, înconjurată de prieteni, părea să fie una dintre acele făpturi menită unui viitor de realizări majore. După terminarea liceului, a devenit studentă la Institutul Grigorescu, la secția de pictură monumentală. Poseda un deosebit simț al culorii și al contururilor grăitoare, un creion plin de vervă, de siguranță și, pe alocuri, de malițiozitate. Devenise de asemenea un fotograf pasionat, într-o veșnică dorință de a fixa, de a sesiza unghiurile inedite ale realității picturale. Plimba asupra vieții o privire de oglindă întunecată, adunând, în adâncimi nebănuite, imagini de o rară și fluidă calitate. Din versurile ei – cu inevitabile prolixități și teribilisme ale tinereții – se desprind note răzlețe și pline, luptând să devină glas, așa cum și neadormita pasăre a lui Blaga lupta să devină om… Poeziile, cu pietate strânse într-un volum subțire, n-au mai apucat să-i treacă prin mână. Le-au fost păstrate, neatinse, izul de iarbă crudă, meandra jocului, sfâșietoarea presimțire a sfârșitului și strigătului înalt de pasăre îmbătată de propriul ei zbor. Irina Brândușa Irimescu a murit în 9 iunie 1970. Tânăra ei viață s-a scufundat în somnul mare al pământului, acolo unde misterioasa alchimie a sevelor pregătește lumii primavera”. (Emil Bucureșteanu, Emilia Tuțuianu Dospinescu – ”Zboruri întrerupte”, Editura Melidonium, 2009)

* Amintirea unei familii

În octombrie 2010, Brândușa Irimescu, tatăl său – pictorul Dumitru Irimescu și fratele ei – profesorul și jurnalistul sportiv Radu Irimescu (care a murit în 2007 din cauza unei pancreatite) au fost comemorați la Muzeul de Istorie din Bicaz. Ziarul Ceahlăul, din 14 octombrie, consemna că ”Viața și opera celor trei personalități culturale ale județului Neamț au fost evocate, după o slujbă de pomenire, de către pictorul Paul Irimescu, nepotul lui Dumitru Irimescu, de profesorul și muzeograful Dan Mihăilescu și scriitorul Emil Nicolae” și adăuga că Ion Asavei, șeful bibliotecii din Bicaz, a recitat câteva poeme din volumul Brândușei Irimescu. ”Activitatea de astăzi, intitulată «Amintirea unui pictor», s-a dorit a fi, de fapt, o comemorare a familiei pictorului nemțean Dumitru Irimescu. Ea a fost închinată, prin urmare, memoriei unor oameni de cultură ce și-au lăsat, pe aceste locuri, amprenta artistică, știindu-se faptul că pictorul Irimescu a creat o parte din tablourile sale de tinerețe la Bicaz, în perioada construcției barajului. Și, cum exista riscul de a se așterne uitarea, în semn de respect pentru memoria celor trei, Muzeul de Istorie Bicaz s-a gândit să organizeze această activitate. Dupa cum s-a văzut, publicul a fost atras de acțiunea noastră și sper ca mai cu seamă tinerii prezenți în sală să fi învățat o lecție despre ceea ce a fost istoria acestor locuri”, declara amfitrionul activității, Dan Mihăilescu, muzeograf la Complexul Muzeal Neamț, citat în aceeași ediție Ceahlăul.

* ”Nu poți să spui simbolic, pentru că nu înțelegi în ce constă simbolul”

Despre Brândușa Irimescu a vorbit și Ana Blandiana, prezentă la Piatra Neamț în această primăvară, 2017: ”A trecut mult timp de atunci. Eu însămi eram foarte tânără și ne-am cunoscut la Revista Amfiteatru, unde a venit cu versuri. Era o fată foarte frumoasă și foarte, foarte talentată. După aceea, părinții ei au publicat cartea «Versuri». Felul în care a murit, după ce a avut acele operații la piciorul strivit de o placă de la Biserica Stavropoleos… Nu poți să spui simbolic, pentru că nu înțelegi în ce constă simbolul, dar a fost ceva profund, misterios și care a rămas așa… suspendat. De ce a trebuit să se întâmple asta? De ce Dumnezeu a făcut așa?”. (Ana MOISE)

* Rămân tânără

Mor…

e simplu…

El n-o să plângă.

Voi curge…

îmbăiată în sângele meu

voi fi mai întreg!

De asta, pomule,

mor…

Aș fi vrut niște lucruri prea sus.

Le-a tăiat buza cerului,

gura lui le-a zdrobit…

Vecia mea se termină aici!

Rămân tânără,

iată!

GALERIE FOTO

This slideshow requires JavaScript.

Paradox și contratimp – Brândușa Irimescu Poetă și plasticiană, Brândușa Irimescu s-a născut pe 27 aprilie 1949, la Piatra Neamț, și a plecat din această lume prematur, când abia împlinise 21 de ani, în iunie 1970.

#Ana Blandiana #biserica sevastopol bucuresti #brandusa irimescu

0 notes

truthseekerro · 7 years

Text

Archaeopteryx şi alte fosile de păsări

http://ro.truth-seeker.info/respingerea-darvinismului/archaeopteryx-si-alte-fosile-de-pasari/

Archaeopteryx şi alte fosile de păsări

În timp ce evoluţioniştii au proclamat decenii întregi că Archaeopteryx este cea mai mare dovadă pentru scenariul lor în ceea ce priveşte evoluţia păsărilor, anumite fosile descoperite recent infirmă acest scenariu şi din alte puncte de vedere.

The bird named Confuciusornis is the same age as Archæopteryx.

Lianhai Hou şi Zhonghe Zhou, doi paleontologi de la Institutul Chinez de Paleontologie a Vertebratelor, au descoperit în 1995, o nouă pasăre fosilă pe care au denumit-o Confuciusornis. Această fosilă are aproape aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx (în jur de 140 de milioane de ani), dar nu prezintă dinţi la nivelul ciocului. Mai mult, ciocul şi penele sunt la fel ca cele ale păsărilor din zilele noastre. Confuciusornis are aceeaşi structură a scheletului precum păsările de astăzi, dar are de asemenea şi gheare la nivelul aripilor, la fel ca şi Archaeopteryx. O altă structură specifică păsărilor numită „pigostil“, şi care susţine penele cozii, a fost şi ea regăsită în cazul lui Confuciusornis. Pe scurt, această fosilă – care are aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx, ce a fost privită multă vreme drept cea mai timpurie pasăre şi a fost acceptată ca fiind o semi-reptilă – seamănă foarte mult cu una dintre păsările ce trăiesc în zilele noastre. Acest lucru infirmă toate afirmaţiile evoluţioniste care spun că Archaeopteryx ar fi strămoşul primitiv al tuturor păsărilor.

O altă fosilă ce a fost excavată în China a generat o şi mai mare confuzie. În noiembrie 1996, s-a anunţat în revista „Science“de către L. Hou, L.D. Martin şi Alan Feduccia, descoperirea unei păsări vechi de 130 de milioane de ani, numită Liaoningornis. Liaoningornis prezenta osul sternal de care se ataşau muşchii pentru zbor, la fel ca şi păsările din zilele noastre. Şi toate celelalte caracteristici erau la fel ca cele prezentate de păsările din zilele noastre. Totuşi, singura diferenţă era prezenţa dinţilor. Aceasta arată că păsările cu dinţi nu aveau structura primitivă presupusă de către evoluţionişti.52 Acest fapt a fost menţionat în articolul publicat de revista Discover: „De unde provin păsările? Această fosilă sugerează că nicidecum din familia dinozaurilor“.

O altă fosilă ce a invalidat afirmaţiile evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Arcaoeopteryx a fost Eoalulavis. Structura aripii lui Eoalulavis, care se spune că era cu 25-30 de milioane de ani mai „tânără“ decât Archaeopteryx, a fost observată la păsările cu zbor lent din zilele noastre. Aceasta dovedeşte că acum 120 de milioane de ani, existau păsări foarte asemănătoare cu cele din zilele noastre, care zburau pe cer.

Aceste lucruri arată încă o dată că, cu siguranţă, nici Archaoeopteryx şi nici vreo altă pasăre similară din vechime nu au fost forme tranziţionale. Fosilele nu indică evoluţia unor specii de păsări din alte păsări diferite de ele. Din contră, înregistrările fosile dovedesc că păsările din zilele noastre şi unele păsări din vechime, cum ar fi Archaeopteryx, au trăit de fapt împreună, în aceeaşi perioadă de timp. Unele dintre aceste specii de păsări, cum este Archaeopteryx şi Confuciusornis, au dispărut, şi doar unele dintre speciile ce au existat altădată au fost capabile să supravieţuiască până în zilele noastre.

Pe scurt, anumite trăsături ale lui Archaeopteryx indică faptul că această creatură nu a fost o formă tranziţională. Anatomia generală a lui Archaeopteryx indică o oprire şi nu o evoluţie. Paleontologul Robert Carroll a trebuit şi el să admită că:

„Geometria penelor de zbor de la Archaeopteryx este identică cu cea a păsărilor zburătoare de astăzi, dat fiind faptul că păsările nezburătoare prezintă pene simetrice. Modul în care sunt aranjate penele de-a lungul aripii o plasează din nou în rândul păsărilor din zilele noastre… Conform cu Van Tyne şi Berger, mărimea şi forma relativă a aripii lui Archaeopteryx este similară cu cea a păsărilor care se mişcă prin zone deschise restrânse din mijlocul vegetaţiei precum galinaceele, porumbeii, sitarii, ciocănitoarele şi majoritatea păsărilor din ordinul Passeriformes… Penele pentru zbor au rămas neschimbate, nemaievoluând de mai bine de 150 de milioane de ani.“

Pe de altă parte, „paradoxul temporal“ este unul dintre factorii ce au dat lovitura fatală declaraţiilor evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Archaeopteryx. În cartea sa „Simboluri ale evoluţionismului“, J.Wells remarcă faptul că Archaeopteryx s-a transformat într-o imagine-simbol a teoriei evoluţioniste, deşi dovezile arată clar că această creatură nu este strămoşul primitiv al păsărilor. Conform celor afirmate de Wells, unul dintre indicaţiile acestui lucru este faptul că dinozaurul theropod – presupusul strămoş al lui Archaeopteryx – este de fapt mai „tânăr“ decât Archaeopteryx:

„Reptilele cu două picioare ce alergau pe suprafaţa pământului – şi prezentau şi alte caracteristici la care s-ar putea cineva aştepta de la un strămoş al lui Archaeopteryx – au apărut mai târziu.“

#Archaeopteryx #Eoalulavis #evolutia pasarilor #evolutionism #fosile #Passeriformes #van tyne

0 notes

truthseekerro · 8 years

Text

O altă presupusă formă tranziţională: Archaeopteryx

http://ro.truth-seeker.info/respingerea-darvinismului/o-alta-presupusa-forma-tranzitionala-archaeopteryx/

O altă presupusă formă tranziţională: Archaeopteryx

Evoluţioniştii mentioneaza fosila unei păsări denumite Archaeopteryx, una dintre cele mai cunoscute forme aşa-zis tranziţionale din rândul celor foarte puţine pe care evoluţioniştii le apără. Archaeopteryx, acest aşa-numit strămoş al păsărilor din zilele noastre, conform evoluţioniştilor, a trăit acum aproximativ 150 de milioane de ani. Teoria susţine că anumiţi dinozauri pitici precum Velociraptors sau Dromeosaurs, ar fi evoluat prin faptul că au dobândit aripi şi apoi au început să zboare. Astfel, Archaeopteryx este cel care se presupune că ar fi forma tranziţională care s-a detaşat de strămoşii săi dinozauri şi a început, pentru prima oară, să zboare.

Cu toate acestea, ultimele studii asupra fosilelor lui Archoeopteryx arată că această creatură nu este deloc o formă tranziţională, ci o specie de păsări dispărută, care prezenta nişte diferenţe nesemnificative faţă de păsările din zilele noastre.

Teza ce susţine că Arcaoeopteryx era „pe jumătate pasăre“ şi că nu putea să zboare perfect a fost foarte răspândită în cercurile evoluţioniste, până nu cu multă vreme în urmă. Absenţa unui stern (osul pieptului) în cazul acestei creaturi a fost susţinută drept cea mai importantă dovadă că această pasăre nu putea în fapt să zboare . (Sternul este un os localizat sub torace şi de care sunt ataşaţi muşchii necesari zborului. În zilele noastre, acest os al pieptului este observat la toate păsările zburătoare şi nezburătoare, şi chiar şi la lilieci, un mamifer zburător care aparţine de o familie cu totul diferită.)

Totuşi, cea de-a şaptea fosilă a lui Archaeopteryx, care a fost descoperită în anul 1992, a generat o mare surprindere în rândul evoluţioniştilor. Motivul a fost faptul că în recent descoperita fosilă, sternul, considerat până atunci de către evoluţionişti ca neexistând, s-a dovedit că era cu toate acestea la locul lui. Această fosilă a fost descrisă de revista Nature după cum urmează:

„Recent descoperitul specimen de Archaeopteryx, cel de-al şaptelea, păstrează un stern parţial, rectangular, care se presupunea că ar fi existat, dar a cărui existenţă nu a fost niciodată dovedită anterior. Acest lucru atestă faptul că pasărea avea muşchi pentru zbor extrem de puternici.“

Această descoperire invalidează susţinerea afirmaţiilor că Archaeopteryx era doar pe jumătate pasăre şi că nu putea zbura perfect.

Mai mult, structura penelor acestei păsări a devenit unul dintre cele mai importante argumente care confirmă că Arcaoeopteryx era o pasăre zburătoare în adevăratul sens al cuvântului. Structura asimetrică a penei lui Archaeopteryx nu este diferită de cea a păsărilor din zilele noastre, şi indică de asemenea că ea putea să zboare. Aşa cum eminentul paleontolog Carl O. Dunbar spunea: „datorită penelor sale [Archaeopteryx] este clasificată în mod clar ca fiind pasăre.“

Un alt fapt care a fost revelat de structura penelor lui Archaeopteryx, a fost metabolismul său bazat pe sânge cald. Aşa cum s-a menţionat anterior, reptilele şi dinozaurii sunt animale cu sânge rece, a căror temperatură corporală variază mai degrabă în funcţie de temperatura mediului, decât să fie reglată hemostatic. O funcţie foarte importantă a penelor la păsări este menţinerea unei temperaturi constante a trupului. Faptul că Archaeopteryx avea pene, arată că era o pasăre adevărată, cu sânge cald, ce avea nevoie să-şi regleze căldura corporală, spre deosebire de dinozauri.

#Archaeopteryx #creationism #Darwinism #fosile #O altă presupusă formă tranziţională: Archaeopteryx

0 notes