#telegondola cozla

[davidstanleytravel]

A telegondola whisks visitors from the railway station at Piatra Neamt, Romania, to a ski slope called Cozla Nature Park overlooking the city.

[sagesolar]

Piatra Neamt Telegondola by D-Stanley http://bit.ly/2zJAKoi

[mesagerulneamt]

Încă 3 milioane aruncate în aventura de pe Cozla

Încă 3 milioane aruncate în aventura de pe Cozla

Vremurile când Cozla era prezentată ca un magnet pentru turiștii din toată Europa Unită au apus demult. Acum se mai poate vorbi doar de distrugeri, ruine, alunecări de teren și o pârtie de schi în care Primăria tot bagă bani, numai pentru a mai achita din datoriile către firmele de casă. Privind la trecutul nu prea îndepărtat, se văd limpede multele promisiuni, vorbăria multă și deșartă,…

[webbkamera]

Piatra Neamț › South-West: Cozla − Telegondola − Pietricica − Ceahlău

Webcam by Webcam Romania

Europe, Rumänien, Piatra Neamț

from Senast adderade webkameror http://bit.ly/2QH9zT3

[mesagerulneamt]

interviu cu Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură

Om care susține și promovează patrimoniul cultural, fin observator al rolului acestuia și, mai cu seamă, al patrimoniului bisericesc în dezvoltarea turismului, Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, a captat atenția șefilor de instituții publice, în singura ședință de Colegiu prefectural din an, în care a avut ”dreptul la cuvânt”. Și a spus, firesc, adevăruri pe care, în general, lumea le știe, dar nu le ia în calcul când elaborează strategii de dezvoltare locală. A spus și lucruri mai puțin știute, despre arhitectul Bisericii Roznovanu, despre felonul Sf. Ioan Gură de Aur sau despre tiparnițele de la Mănăstirea Neamț.

Rocsana JOSANU

– Ați criticat cele două proiecte ale Primăriei Piatra Neamț, telegondola și modernizarea Curții Domnești. Ambele au deficiențe. Dar v-ați dus dincolo de ele.

Da, pentru că aceste proiecte intră în distonanță sau distrug chiar zone importante și vestigii istorice din jur. Telegondola a distrus un sit fosilifer unicat în România, situat pe Dealul Cozla. Iar efectele intervențiilor de la Curtea Domnească sunt grave, dacă ne gândim că toate monumentele din zonă prezintă fisuri – dar și obiectivele situate la oarecare distanță, de exemplu Casa Hogaș -, unele suferă din cauza infiltrațiilor produse la nivelul fundațiilor, iar municipalitatea este nevoită să plătească din bugetul local pentru ”remedierea deficiențelor”. Scopul acestor intervenții neinspirate, concepute și realizate fără consultarea specialiștilor – de multe ori blamați că se opun progresului și modernismului -, a fost creșterea numărului de turiști. Oare există statistici cu privire la procentul de creștere a numărului de turiști în municipiul Piatra Neamț, după realizarea celor două proiecte? Monumentele istorice sunt un motor de dezvoltare locală, susțin economia, prin veniturile realizate, și generează apariția agenților economici locali, care susțin, la rândul lor, economia zonei. De exemplu, Parcul Tematic Ion Creangă. Condiția este ca monumentele să fie întreținute și exploatate corespunzător, reabilitate corect, în baza unor proiecte întocmite de specialiști din toate domeniile, ce au susținut includerea lor în patrimoniul național, pentru a preveni o serie de intervenții nefericite, care pot afecta ireversibil aceste valori istorice și culturale.

– Creangă este un brand. Ați fost muzeograf ani de zile la Casa Creangă și știți foarte bine asta. Veronica Micle nu este. Casa ei este chiar pe traseul spre Cetatea Neamțului și, totuși, turistul nu se oprește. De ce?

Din experiența mea de muzeograf cu activitate de 13 ani la Casa Creangă, vă pot da răspunsul: turistul caută autenticitatea, unicitatea, casa, obiectele păstrate de la familia scriitorului, puiul crescut din cioata veche a teiului din care a furat pupăza. Prin comparație, casa Veronicăi Micle este adesea ocolită, pentru că a fost reconstruită pe un alt amplasament în anii ’80, iar obiectele din interior sunt aduse din recuzita Teatrului Tineretului. E o lecție simplă, dar se pare că nu e suficient de clară pentru toată lumea.

– Turismul ecumenic în Neamț rămâne, după brand-uri sau la egalitate cu ele, un punct important. Patrimoniul bisericesc, însă, este parțial cunoscut și insuficient promovat. Cine ar trebui să se ocupe?

Patrimoniul bisericesc, bogat și diversificat, este, în primul rând, insuficient conservat. Apoi, vine partea cu promovarea și valorificarea, care este responsabilitatea administratorilor acestui patrimoniu, dar și a autorităților publice locale și județene. Din strategia de dezvoltare turistică, prezentată anul trecut de Consiliul Județean Neamț, au lipsit două zone importante: Roman și Roznov. A fost trecut cu vederea faptul că, în Roman, există, de secole, un sediu de Episcopie, loc unde a funcționat unul din cele patru mari depozite de bunuri bisericești din județ – Neamț, Secu și Agapia – și în al cărui muzeu este expus felonul Sf. Ioan Gură de Aur. Tot în Roman, ca un indiciu al rolului și importanței comunității armenești în dezvoltarea orașului, au fost ridicate o biserică și o școală armenească. La Roznov, ne mândrim cu biserica înălțată de boierul Nicolae Ruset-Roznovanu, după durerea pricinuită de moartea fiului său, Alexandru. Cu o arhitectură unicat în România – opera arhitectului Nicolai Sultanov, arhitectul bisericilor din Kremlin -, cu un iconostas din bronz aurit, adus din Rusia, biserica fiind pictată de Costin Petrescu, cel care a pictat și Ateneul Român, și un muzeu inedit organizat la subsol, în care sunt înmormântați ctitorii și 76 membri ai familiei Roznovanu.

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Arhiepiscopia Romanului

Biserica Armenească

Biserica Russet-Roznovanu

Bolnița mănăstirii, unde a fost tratat Mihai Eminescu

Felonul Sf. Ioan Gură de Aur

Mănăstirea Neamț – muzeul tiparului

– Există, însă, și modele de succes. Muzeul vivant de la Agapia a devenit extrem de atractiv pentru turiști de toate vârstele.

Mănăstirea Agapia adăpostește o comunitate de peste 300 de maici, care locuiesc și în prezent într-un sat mănăstiresc autentic, format din 100 case tradiționale, insuficient cunoscut și promovat turistic. Până nu demult, emblema mănăstirii era pictura lui Nicolae Grigorescu, valorificată inclusiv în muzeul amenajat în zidul de incintă. Recent, maicile au scos la lumină și o altă latură a patrimoniului, meșteșugurile tradiționale: tors, țesut, cusut, brodat, brutărie, promovate în cadrul Muzeului Vivant, un proiect de succes ce atrage anual mii de vizitatori. Proiecte de succes se pot dezvolta și în alte locuri. Biserici și mănăstiri există în toate județele țării, însă câte dintre ele se pot mândri cu cea mai veche mănăstire din Moldova, în cadrul căreia a funcționat până nu demult o tipografie cu zețari? Un muzeu al tiparului ar putea fi organizat, prin valorificarea vechilor tiparnițe, ce stau prăfuite în muzeul Mănăstirii Neamț, precum și prin încurajarea și promovarea meșteșugului ultimilor zețari din România. Tot la Mănăstirea Neamț, casele vechi monahale au fost lăsate să se distrugă și, în locul lor, au fost ridicate nu mai puțin de 11 case ale pelerinilor, complet neocupate. În schimb, fosta bolniță, în care a fost îngrijit Mihai Eminescu, zace abandonată mai la vale.

Mănăstirea Tazlău este un ansamblu de monumente ștefaniene complet izolat și aflat în grija a doar doi viețuitori. Trecând peste starea precară de conservare, zona ar putea reprezenta o atracție, dacă ar adăuga vechimii monumentelor specificul arhitecturii tradiționale din comună. Tazlău este recunoscut pentru frumusețea ornamentelor porților vechi, dar și al caselor care încă se mai păstrează în zonă, însă riscă să dispară, înghițite de arhitectura modernă. Pe terenul mănăstirii – destul de generos – pot fi translocate aceste construcții vechi și amenajat un sat tradițional, inclusiv cu posibilități de cazare.

Prin înscrierea în Patrimoniul UNESCO, bisericile săsești din Transilvania sunt apreciate și cunoscute în întreaga lume. Dar avem și noi biserici din lemn, cu arhitectură specifică zonei Neamțului, care ar putea reprezenta puncte de interes turistic. Câtă lume știe că, în comuna Bicazu Ardelean, există o biserică din lemn, cu pictură interioară deosebită și extrem de rară în zona Moldovei? Și că în zona Văleni – Piatra Neamț a funcționat, în Evul Mediu, o școală de pictură medievală? O parte dintre aceste bunuri valoroase sunt expuse și păstrate cu grijă în biserica din lemn de preotul paroh, care se chinuie de câțiva ani să obțină o finanțare pentru a încropi un mic spațiu muzeistic.

– Concluzia este că nu există o corelare între strategiile întocmite de autorități și obiectivele aflate, teoretic, în grija acelorași autorități?

De multe ori, se pune accent doar pe infrastructură, pe drumuri, pe spații de cazare, dar se pierde din vedere esențialul: ce poate vedea turistul? Sunt posibile proiecte de mare succes, dar este necesară implicarea autorităților publice locale, pe teritoriul cărora există aceste comori, insuficient exploatate. Din păcate, unii administratori de bunuri de patrimoniu nu conștientizează importanța valorilor pe care le au în grijă, le consideră o povară și se zbat pe toate căile să le excludă din lista monumentelor istorice, pentru a le putea moderniza sau chiar distruge. În alte cazuri, le lasă să se ruineze, iar în locul lor ridică alte construcții noi, neatractive. Autoritățile locale, care potrivit legii, au, la rândul lor, responsabilități în privința administrării patrimoniului propriu, au posibilitatea de a influența cheltuirea banilor publici pentru reabilitarea obiectivelor de interes istoric și cultural, pentru a conserva și promova specificul zonei, aceasta fiind de fapt cheia succesului în domeniul turismului.

a consemnat Cristina MIRCEA

Semnal de alarmă: promovăm telegondola și distrugem Mănăstirea Neamț! interviu cu Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Om care susține și promovează patrimoniul cultural, fin observator al rolului acestuia și, mai cu seamă, al patrimoniului bisericesc în dezvoltarea turismului, Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, a captat atenția șefilor de instituții publice, în singura ședință de Colegiu prefectural din an, în care a avut ”dreptul la cuvânt”.