#Mircea Vodă | Explore Tumblr Posts and Blogs

bartholomaus · 3 years

Text

«...referitor la originea catolicilor din Râmnic, Pavel Chihaia îi vede colonizaţi în urma celor din Câmpulung şi a celor de la Argeş, contemporani cu cei din Târgovişte, adică la începutul veacului al XV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. (102)Faptul că saşii râmniceni apar atestaţi documentar la sfârşitul veacului al XlV-lea, prin Bars (Bartolomeus) şi Mădrăcica (maghiarul madâr = pasăre), consemnaţi în hrisovul cu privilegii pe care acelaşi domn îl dă Coziei la 4 septembrie 1389 (103), ne determină să credem că procesul de colonizare al saşilor începe cu mult înaintea domniei acestui voievod. La 1780, catolicul Bonaventura Andreiani din Câmpulung socoteşte saşii râmniceni ca aduşi de soţia Margareta a legendarului Negru Vodă (104). în realitate, procesul cunoaşte mai multe etape, începând în a doua jumătate a veacului al XlII-lea şi încheindu-se la mijlocul celui de-al XlV-lea.Colonizaţi la Râmnic, saşii nu au beneficiat de privilegii speciale din partea domniei, ci li s-a recunoscut statutul de cetăţeni egali cu localnicii. Ei au fost de la început consideraţi „în rândul oamenilor ţării“, plătind dăjdii, având aceleaşi drep¬turi economice şi politice (105). Saşii râmniceni se ocupau cu practicarea meşteşugurilor şi a negoţului. La 16 septembrie 1440, când Vlad Dracul întăreşte lui Dorotei ieromonah un loc la Licura şi şase vii, se aminteşte că una dintre vii a fost cumpărată de la „Laslău (Laszlo? - notă B.-O.) prim meşter" (106). Radu cel Frumos şi sfatul pârgarilor de la Râmnic scriu la 13 iulie 1468 sibienilor, recomandându-l acestora pe sasul Benedict. (107)Alături de negustorii locali, saşii se aflau în comerţ cu Transilvania, asemenea lui Bogdan Hancov, pe care îl găsim atestat documentar (108). Alţi negustori pe care îi găsim citaţi sub un singur nume - Andreas, Iacob, Demeter, Istvan etc. - importau de la Sibiu şi Braşov cuţite, funii, coase, şei, pălării, piele ş.a. (109). Este perioada în care Radu cel Mare se plânge că sibienii nu şi-au plătit datoriile faţă de râmniceni (110). În documentele interne saşii sunt citaţi sporadic: Gheorghe şi Paul Sasul (doi fraţi) la 26 decembrie 1611 (111), pentru ca trei ani mai târziu, la 13 noiembrie 1613, Gheorghe să apară şi sub numele Gheorghe Ungurul (cel venit de dincolo de munţi - n. B.-O.). (112)Timpul îndelungat de convieţuire a făcut ca între cele două comunităţi locuitoare ale oraşului să nu existe animozităţi, grupul săsesc integrându-se treptat, singura deosebire rămânând cea de ordin religios.Acest proces s-a realizat fie prin trecerea la ortodoxism a saşilor, fie prin căsătorii. La 1640, episcopul catolic al Sofiei, Petrus Deodatus Baksiae scrie că pe vremuri catolicii râmniceni erau mulţi şi aveau şi biserică, dar pe vremea episcopului de Valachia Andrea Bogoslavich <1611-1616> mulţi au trecut la ortodoxism, sub motivul că acest episcop îi impusese la o contribuţie. (113)Franciscanul Laţco se căsătoreşte cu râmniceanca Stanca, care la 1664 vinde arhimandritului Vasile o ogradă sub Cetate, cumpărată de la Stanciu Sarchiz din Bujoreni (114). Douăzeci de ani mai târziu, „Jupan Laţco den Râmnic” donează locul amintit schitului de la Cetăţuia (115). Un veac mai târziu, Antonie Nicolantin chiprovicean românizat îşi căsătoreşte fiica Stănuţa - dându-i o frumoasă avere - cu Ştefan Papistaşu. (116)Beneficiari ai unor danii domneşti şi mai apoi prin cumpărări de sălişti, vetre de case, case, vii şi pomet franciscanii râmniceni ajung de-a lungul timpurilor stăpâni ai unor întinse averi în vatra oraşului şi în împrejurimi. (117)Numărul familiilor de catolici la Râmnic a fost în jur de 20-25; atât Giovanni Botero (1540-1617) (118), cât şi Jeronim Arsengo (? - 1610) (119), spun că oraşul avea 20 case de catolici cu 180 suflete (!). Ei declară că aceştia duceau lipsă de preot catolic, servindu-se de unul luteran. În prima jumătate a veacului XVII, catolicii aveau preot, ne-o spun două documente, unul din 15 mai 1632, când egumenul Coziei - Dionisie - şi câţiva localnici hotărnicesc proprietăţile mănăstirii în oraş aflate alături cu „popa săsescul” (120), locuri cu care acelaşi preot era vecin şi la 10 decembrie 1657. (121)Cu aprobarea domniei, saşii râmniceni şi-au construit o clădire pentru întâlnire şi un oratoriu, cu funcţie de capelă pentru oficierea slujbelor (122). Cu timpul, această capelă a început să se deterioreze, pentru că la 1652 franciscanul Maria Spera de Narni vede biserica ruinată şi săracă (123), iar mai târziu Gabrielis Manèiæ (Thomassy) vede numai zidurile şi se plânge şi de lipsa preotului (124). La 1673, capela se afla într-un grad înaintat de distrugere (125).Cucerirea Belgradului la 1688 de către generalul austriac Ludovic von Baden, şi sub aţâţarea iscoadelor imperiale, a făcut ca în colonia catolică de la Chiprovaţ să izbucnească răscoala condusă de George Peiacovici. Vizirul Küprili Mustafa Paşa înăbuşi răscoala în sânge, dărâmă oraşul, iar pe catolici îi alungă (126). Răsculaţii trec Dunărea în Ţara Românească, unde Constantin Brâncoveanu îi colonizează în Oltenia şi le acordă privilegii (127). Ei nu au influenţat cu nimic organizarea vieţii urbane a oraşului. Beneficiari ai privilegiilor acordate de domnie, ei au investit banii în activitatea comercială, întrucât sfera agricol-meşteşugărească era deţinută în totalitate de localnici, preţul pământului fiind destul de ridicat. La început localnicii i-au primit cu ostilitate, pentru că la 11 iunie 1698 călugării observanţi din oraşele Olteniei - în care au fost colonizaţi chiproviceni - se plâng că nu pot trăi de pe urma credincioşilor ortodocşi (128).La începutul veacului al XVIII-lea, colonia catolică de la Râmnic devine o reprezentantă a politicii austriece de înaintare la sud de Carpaţi (129). În timpul stăpânirii habsburgilor asupra Olteniei, catolicii se bucurau de acelaşi regim ca şi negustorii companişti din Transilvania. La 1719 se aflau la Râmnic 46 de familii catolici chiproviceni (la care se adăugau saşii din oraş), iar la Brădiceni-Gorj - un număr de 36 de familii (130). Ei beneficiau de toate drepturile jurisdicţiei feudale: aveau proprietăţi mobiliare şi imobiliare (case, grădini, vii, livezi, ogoare, prăvălii etc.), dreptul de a construi mănăstiri, şcoli, de a ţine târg săptămânal (marţi) şi unul anual de cinci zile la Sfânta Maria (131). La începuturi au avut conducere proprie, în frunte cu un căpitan, ajutat de un jude, juraţi şi un paroh. Actele companiei erau întărite cu pecetea comunităţii, reprezentată printr-o cruce (132). După reîntregirea Olteniei cu Ţara Românească, caracterul strict organizatoric se atenuează, cuprinzându-i treptat - din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea - şi pe ceilalţi localnici.În ultimul deceniu al veacului al XVII-lea şi în primul al celui următor, catolicii au făcut repetate încercări pentru zidirea unei biserici - sau rezidirea celei vechi - şi recunoaşterea statutului juridic al acesteia. Episcopul Ilarion al Râmnicului Noul Severin <30 iunie 1693 — 16 martie 1705> consimte ca aceştia să-şi construiască o capelă nouă la Râmnic. Această aprobare a atras asupra sa o drastică sancţiune dată de Mitropolia Ţării Româneşti cu acordul Domniei, prin scoaterea din scaun şi trimiterea la mănăstire (133). Dintre cele cinci motive ale caterisirii lui Ilarion primele două se refereau la relaţiile sale cu catolicii din oraş: 1) a consimţit ca adoratorii papei să-şi construiască biserică la Râmnic şi 2) a consimţit catolicilor să-şi îngroape morţii în cimitirul ortodox (134). Sancţiunea acordată lui Ilarion rămâne un exemplu pentru generaţiile viitoare. La 3 aprilie 1794, când preotul catolic Stiema cere pentru catolicii craioveni aprobarea să-şi construiască o capelă, mitropolitul Dositheiu Filitis îi scrie domnului (Alexandru Moruzi) că „în condica Sfintei Mitropolii se află scris caterisit al unui Ilarion ce au fost episcop la Râmnic, în zilele răposatului Constantin Brâncoveanu şi cea dintâi greşeală se vede că au fost, pentru că a dat voie catolicilor de şi-au făcut biserică la Râmnic“ (135).În dorinţa de a-şi ridica o biserică în locul capelei, catolicii cumpără de la „Radu i brat Dima“ un loc pe care se va ridica „temelia bisericii Bărăţiei“ (136).Beneficiind de situaţia favorabilă creată de administraţia austriacă asupra Olteniei, în 1717 „pater Gregorius“ roagă comisarul general al provinciei să ridice acest sfânt lăcaş la rangul de mănăstire (137), pentru a putea zidi biserica necesară.Răspunzând rugăminţii lui „pater Gregorius“, administraţia austriacă dă aprobarea necesară, pentru că în anii 1722-1723 este zidită Bărăţia catolică din oraş (138), bineînţeles şi cu sprijinul material al noilor stăpâni. Dintr-un raport din secolul al XVIII-lea (139), aflăm însă că înainte de 1722-23 - când a început construirea bisericii - a existat pe acelaşi loc o clădire a franciscanilor şi un oratoriu pentru oficierea slujbelor. Cade cu această ocazie orice ipoteză privind originile catolice ale bisericii Sf. Dumitru.Zidirea bisericii din Râmnic făcea parte din planurile de expansiune ale austriecilor la sud de Carpaţi, care intenţionau să ridice cât mai multe biserici catolice, să înfiinţeze şcoli germano-latine şi un seminar pentru pregătirea preoţilor şi să orânduiască un episcop la Râmnic (140). În 1731, când austriacul Johann Weiss cunoaşte oraşul, în desenul făcut acestuia, dintre cele patru biserici reprezentate cea a franciscanilor este înaltă şi spaţioasă, având o clopotniţă cu trei etaje şi câte o fereastră in fiecare parte a etajului (141). Această mănăstire domina platoul central al oraşului.Între râmnicenii ortodocşi şi catolicii oraşului începe o puternică dispută pentru întâietate economică, caracterizată la începutul veacului al XVIII-lea prin repetate procese pentru pământ, vii, pomet, case etc. La 20 martie 1718, Barbu Brăiloiu biv vel serdar vine la Râmnic din însărcinarea administraţiei chesariceşti, pentru a judeca procesul dintre Antonie Baratul (egumenul bisericii catolice) şi Chirca ceauşu şi fraţii săi - Mihai şi Voicu -, feciorii Pătrului Hulubescu, pentru „o vie din dealul Troianului şi cu partea ei de sălişte“, vie pusă zălog de Tudosie Olănescu drept 250 de taleri la Băraţi; trecând ziua şi neîntorcând banii, Hulubeştii cer dreptul de a o răscumpăra ca unii care o vânduseră la început lui Tudosie Olănescu (142). Nu cunoaştem rezultatul acestui proces, dar la 24 martie 1719 mănăstirea franciscană, prin egumenul său Antonie Marstaller, cumpără casele lui Tudosie Olănescu din Râmnic, zălogite de fraţii Hulubeşti, cu 60 de taleri (143). Alte case - zidite de ei - împreună cu ale lui Tudosie Olănescu - vor deveni hanul mănăstirii, sursă sigură şi permanentă de venituri.Catolicii se bucurau de un respect deosebit în cadrul vieţii sociale râmnicene. La 20 iunie 1702, Lazăr Chiproviceanu cumpără de Ia Stan tabacul o livadă în valea Jaga144, pentru ca Gheorghe Lamboviţ („din compania bulgarilor") să-şi pună pecetea pe actul de hotărnicie în urma disputei dintre mănăstirea Cozia şi Schitul Iezer (22 septembrie 1708) (145). În 1723 (28 iunie) apar ca martori într-un act pe care arhimandritul Petronie al Segarcei îl dă vătafului Bratu, pentru o moară pe apa Râmnicului, saşii Antonius Gunghrih şi Carol Maier (146). Joţa (Joiţa) feciorul Iovei Iovepalin vinde Ia 26 aprilie 1732 mănăstirii catolice o casă cu 55 florini nemţeşti, document semnat de mai mulţi negustori chiproviceni (147).În tendinţa lor de expansiune economică adeseori franciscanii se lovesc de opoziţia localnicilor. În spiritul unor privilegii mai vechi ei solicită ajutorul domniei, care la rându-i - prin oamenii săi - cere dreaptă judecată. La 15 martie 1759, Constantin Dudescu vel vornic şi Constantin Brâncoveanu vel logofet judecă pe băraţii franciscani cu Macarie călugărul (pe mirenie popa Manta) pentru 15 răzoare de vie în dealul Tatomirului (148).Beneficiind de calităţile organizatorice ale lui Anton Marstaller, într-un timp relativ scurt Bărăţia reuşeşte să aibă în vatra oraşului 15 răzoare de vie, pe care alături de un şopron mare şi un bordeiaş mic în pământ (unde şedea vierul) şi-a făcut pivniţă de piatră boltită, asupra căreia a ridicat case (149). Prestigiul moral şi politic de care se bucura egumenul franciscan îl determină pe judeţul oraşului - Bratu - să-l ia drept martor alături de alţi 23 de cetăţeni în procesul său cu mănăstirea Govora, pentru un vad de moară la apa Râmnicului, document în care Anton Marstaller întăreşte semnătura cu pecetea sa (ovală în ceară roşie, în scut cu un cabrat) (150).Mulţi saşi ocupau funcţii în administraţia de stat; astfel, Antonie Marstaller apare cu titlul de „vornic", iar Necula Neamţul ca pitar (151). Ultimul cumpără de la popa Preda ot Cheia două răzoare de vie în dealul Licurei (152).Autoritatea morală a celor vârstnici este luată drept garanţie (ca martori) în procesele locale; sasul Calapanci, „om în vârstă de 80 de ani“, apare ca martor la 22 octombrie 1736, cu ocazia disputei dintre Bratul judeţ şi mănăstirea Govora (153).Urmaşul lui Antonie Marstaller în funcţia de egumen al Bărăţiei catolice este Pater Ludovicus „guardianus“, care la 13 martie 1780 se judecă cu Maria Ogaz, soţia lui Petru Bacon, pentru o vie rămasă de la fostul ei bărbat - acum decedat - Ogaz Armeanul (154); în 1781 comandă Casei Hagi Pop din Sibiu 25.000 de cuie pentru acoperirea bisericii catolice (155), iar la 1 aprilie 1783 semnează un zapis cu Constantin Socoteanu pentru o vânzare mai veche făcută de fostul egumen şi episcopul Grigorie Socoteanu (156).Mărfurile produse la Râmnic sau cele aduse din import de negustorii saşi erau desfăcute în mai multe băcănii, aparţinând fie bărăţiei, fie particularilor. Băcăniile Bărăţiei constituiau „magazinul de lângă baltă“ (157). Rentabilitatea vieţii negustoreşti îl determină pe Vasile egumenul să cumpere spre sfârşitul veacului, de la Radu Budur, un loc pentru a face o prăvălie (158).Spre sfârşitul veacului, în condiţiile în care tot mai mulţi catolici trec la ortodoxism, prosperitatea mănăstirii decade. În urma repetatelor jalbe, Mihai Şuţu întăreşte carte de privilegii la 9 iunie 1792 (159) şi 28 august 1793 (160) catolicilor „care s-au îndeletnicit cu dreaptă muncă şi hrană a neguţătoriilor de şi-au făcut un lăcaş de închinăciune", dându-le „să aibă a ţinea patru oameni aduşi din străinătate, să aibă a scuti ale bisericii bucate, de oierit una sută cinci zeci, de dijmărit litre două sute, să aibă a ţinea un vieru la viile bisericii" etc. Aceleaşi privilegii sunt reîntărite de Alexandru Ipsilanti la 25 octombrie 1797 (161) şi de Gheorghe Hangerli la 10 iulie 1798 (162).Spre sfârşitul veacului, procesul de integrare a celor două comunităţi - ortodoxe şi catolice - este aproape încheiat...» ***Sursa: Nicolae Bănică-Ologu / «Veacul de aur al Râmnicului»/ Evoluția comunității catolice», de astăzi în online - cu toate sursele bibliografice - la https://www.istorielocala.ro/.../2000-r%C3%A2mnicu-v%C3... Imaginea pe care o utilizăm în colaj reprezintă «Biserica sfintită în cinstea Sfântului Anton de Padova, în anul 1730/ Hram Sfântului Anton de Padova» - și este de pe pagina «Parohia Romano - Catolică Biserica Sfântul Anton - Râmnicu Vâlcea» - https://www.facebook.com/romanocatolicasfantonvalcea

pagina salvata: https://web.archive.org/web/20220210194456/https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/2000-r%C3%A2mnicu-v%C3%A2lcea-evolu%C8%9Bia-comunit%C4%83%C8%9Bii-catolice.html

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

Ei sunt elevii de 10 la Examenul de Evaluare Națională și la Examenul de Bacalaureat, sesiunea 2020!

Ieri, prefectul Mircea Gologan a participat, alături de inspectorul școlar general al județului, prof. Loredana Roman, la festivitatea de premiere a absolvenților clasei a VIII-a și a celor de liceu care au obținut media generală 10 (zece) la Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a, respectiv la Examenul de Bacalaureat sesiunea 2020.

Acțiunea a fost organizată de către Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, în Amfiteatrul Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.

„Vreau să vă mulțumesc în numele autorităților pentru faptul că ne demonstrați că în județul Vaslui avem copii foarte buni, care ating performanțe, ceea ce este deosebit și ceea ce ne dă nouă speranță că generația de mâine va fi pregătită să ne facă tuturor viața mai bună.

De asemenea vreau să mulțumesc părinților, pentru că au fost suportul pentru copii și în perioada pandemiei au reușit să fie alături de ei, să îi sprijine și iată că vă răsplătesc cu rezultate pe măsură. Vă urez succes, sper să reușiți în continuare să păstrați acest nivel și să demonstrați că puteți obține note foarte bune și în viitor. Vă mulțumesc tuturor și vă felicit!”,

a declarat prefectul.

La nivelul județului Vaslui, un număr de 11 elevi au obținut media generală 10 la examenele naționale, sesiunea 2020:

Media 10 la Evaluarea Națională 2020

1. Afrăsînei E.Aida –Elena – școala Gimnazială „Elena Cuza”, Vaslui

2. Bercea N. Andrada Maria – școala Gimnazială „Iorgu Radu”, Bârlad

3. Chiriță D. Eva – Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Vaslui

4. Drăgunoi C. Miruna – școala Gimnazială nr.1, sat Hoceni

5. Herghelegiu M. Bianca Maria – Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad

6. Istrătucă M. Daria – școala Gimnazială „Constantin Parfene”, Vaslui

7. Sandu A. Alicia Bianca – școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Vaslui

Media 10 la Bacalaureat 2020

1. Brînză D.R. Tudor Alexandru – Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Vaslui

2. Geman S.G. Amalia Alexandra – Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Vaslui

3. Perju Ș.C. Maia Teodora – Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad

4. Surdu M. Ștefania-Miruna – Colegiul Național „Cuza Vodă”, Huși.

Ne mândrim cu voi, tineri vasluieni!

#Ei sunt elevii de 10 la Examenul de Evaluare Națională și la Examenul de Bacalaureat #sesiunea 2020!

0 notes

radioromania · 6 years

Text

Caravana Gaudeamus Radio România 2019 debutează la Craiova

Seria celor mai îndrăgite târguri de carte din ţara noastră – Gaudeamus Radio România, debutează şi în acest an, conform tradiţiei, la Craiova. Prima etapă a Caravanei Gaudeamus Radio România 2019 va avea loc între 27 februarie şi 3 martie, în spaţiul care a găzduit toate cele 17 ediţii precedente, foaierul Teatrului Naţional Marin Sorescu, şi se va derula sub semnul Anului cărţii în România. Ediţia craioveană a Caravanei Gaudeamus Radio România inaugurează în fiecare an, de Mărţişor, sezonul naţional al târgurilor de carte şi este organizată de Radio România, prin echipa Gaudeamus şi Radio România Oltenia Craiova.

Ajuns la o certă maturitate, cu mult timp înaintea majoratului pe care îl vom sărbători în curând, Târgul Gaudeamus Radio România din Craiova şi-a câştigat statutul de reper al pieţei editoriale din această zonă a ţării, bilanţul acestui proiect stând mărturie în acest sens: 17 ediţii, aproape 210.000 de vizitatori şi sute de evenimente culturale găzduite până acum.

Deschiderea oficială a ediţiei 2019 va avea loc miercuri, 27 februarie, la ora 12:00, iar programul de vizitare este: miercuri – sâmbătă, între orele 10:00 şi 18:00 şi duminică, între orele 10:00 şi 14:00. Intrarea publicului este liberă.

Oferta ediţiei cuprinde:

- mii de volume, unele aflate la prima ediţie în limba română, pentru toate vârstele şi gusturile, o selecţie bogată de titluri reprezentative pentru piaţa românească – carte, audiobook, CD/DVD, jocuri educative – multe dintre ele extrem de potrivite pentru a fi oferite celor dragi alături de, sau chiar, în locul tradiţionalului mărţişor;

- importante reduceri de preţuri, pachete şi oferte promoţionale;

- finala zonală a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor;

- proiectul Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, cu participarea elevilor din zona Olteniei premiaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline;

- concursul Miss Lectura şi Tombola Gaudeamus, ambele cu premii extrem de atractive;

- proiectul Cărţile se întorc acasă, prin intermediul căruia volumele donate cu prilejul evenimentelor din seria Gaudeamus, începând cu anul 2010, ajung în biblioteci publice, majoritatea din mediul rural, subfinanţate la capitolul achiziţii.

Conferinţa de presă care precede Caravana Gaudeamus Radio România, ediţia din Craiova, va avea loc marţi, 26 februarie, la ora 10:00, la sediul Radio România Oltenia Craiova (str. Ştirbei Vodă nr. 3).

Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Partener: Teatrul Naţional Marin Sorescu. Sponsori: Lions Club Craiova, Casa de Modă Ilinca, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova. Parteneri media: Agenţia de Presă Rador şi Cuvântul Libertăţii

Alte detalii privind această ediţie a Târgului Gaudeamus Radio România din Craiova, pe www.gaudeamus.ro sau la Secretariatul Gaudeamus. Persoane de contact: Connie Chifor (0745.109.649, e-mail [email protected]) şi Nadia Deciu (tel. 0744.480.346, e-mail [email protected]).

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

0 notes

rudyroth79 · 6 years

Text

Între cei care au suferit în închisorile comuniste se află și părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, care a îndurat peste 21 de ani de temniţă. Prima dată a executat 16 ani de închisoare, dintre care unul de domiciliu forţat în Bărăgan (1948 – 1964), ca ”duşman al orânduirii”, iar a doua oară cinci ani (1979 – 1984), pentru că s-a opus public dărâmării bisericilor şi a cerut scoaterea propagandei ateiste din şcoli.

Gheorghe Calciu a fost cel mai mic dintre cei 11 copii ai unei familii de oameni simpli din Mahmudia și s-a născut în 1925. După cum îi mărturisea într-un interviu acordat monahului Moise de la Mănăstirea Oaşa, n-a ieşit din sat până când a intrat la liceu, în Tulcea. Hotărât să studieze medicina, pentru a-şi ajuta semenii într-un mod concret, tânărul Gheorghe s-a înscris la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În acei ani tulburi nimeni nu credea că se vor instaura comuniştii la putere, speranţa tututor era că Occidentul îi va scăpa de bolşevici. Studenţii erau aproape toţi anticomunişti şi încă aveau curajul să protesteze.

Despre contextul în care a fost arestat prima dată, părintele Calciu spunea: ”Era în mai 1948. Eu, ca student medicinist, stăteam la cămin, în Bucureşti, şi a venit la mine un prieten din liceu, Iorgulescu, şeful Frăţiei de Cruce din Tulcea. Fusese convocat în capitală şi n-avea unde să stea. L-am ţinut la mine la cămin, dar s-a întâmplat ca tocmai atunci să vină arestările din 15 mai. Şi sigur că după ce l-au arestat pe Iorgulescu, l-au întrebat unde a stat şi celelalte… Aşa că la 21 mai am fost arestat şi eu”.

”Îngerul căzut cu ochi albaştri”

Înainte de reeducarea de la Piteşti, viaţa în închisoare ”era destul de monotonă”, spunea părintele, deşi privaţiuni şi suferinţe erau destule. În 1949, de Crăciun a început reeducarea, cumplitul experiment prin care se încerca ”crearea omului nou”, spălat mental de ideile sale şi bruiat cu minciunile noii orânduiri lipsite de respect faţă de om şi mai ales de credinţă în Dumnezeu. Bătăile cumplite, interogatoriile de ore şi ore cu întrebări fără sens, rostite la infinit, toate acestea toceau nervii şi mutilau sufletul deţinutului.

Cei mai slabi înnebuneau, alţii se lepădau de credinţă, iar cei mai mulţi trădau. Ceea ce se urmărea era ”autodemascarea” deţinutului, recunoaşterea în faţa celorlalţi colegi de temniţă că s-a lepădat de convingerile sale opuse comunismului şi declararea sus şi tare că este un om nou, reeducat. Monstruozitatea era condusă de celebrul Ţurcanu, căruia îi ştiau cu toţii de frică de la cel mai neînsemnat deţinut la gardianul cel mai rău. ”Când se răstea Ţurcanu la cineva, tremurau şi ei. Şi mai era un lucru: mulţi dintre colaboratorii lui au căzut mai târziu în dizgraţie. Mi-aduc aminte de Caziuc, Dumnezeu să-l ierte, că a fost pus la un moment dat şef al comitetului de demascare din camera noastră. Şi el s-a comportat ca un adevărat şef de comitet. Peste puţină vreme, însă, au descoperit că ascunsese o mare parte din activitatea lui legionară din trecut. Şi a venit Ţurcanu care l-a bătut până l-a lăsat aproape mort”, mărturisea părintele Calciu.

În vremea torturilor de la reeducare, părintele a cedat sufleteşte în sensul că şi-a pierdut credinţa, nu mai putea să se roage, nu găsea nici un sens acestor suferinţe atroce: ”Tot sufletul meu se răzvrătea împotriva acestei situaţii. Dar peste toate încercările de a te acomoda, de a scăpa de nebunie, era teroarea. Orice ai fi făcut, de teroare nu scăpai!”.

Refacerea sa nu a fost dintr-o dată. A suferit aşa vreme de doi ani, i se spunea ”îngerul căzut cu ochi albaştri”. Avuse momente când a vrut să se sinucidă, îi scrisese unui coleg de celulă pe un săpun să se arunce amândoi cu faţa în jos pe scări pentru a muri, dar planul a fost dat peste cap, din fericire, de un gardian care a descoperit săpunul cu mesajul sinucigaş.

Revenirea la credinţă s-a produs o dată cu înscenarea procesului reeducării din 1956. „În momentul în care ei au spus că reeducarea este opera legionarilor, am spus: «Nu!». Tot ce au încercat să mai facă apoi a fost zadarnic, am rămas pe poziţia mea. Şi la proces tot aşa, am fost pe poziţia mea.”

La exterminare, în Jilava

După acest proces a stat în arestul Securităţii până când au făcut grota Casimca de la Jilava, unde a fost dus în 1958. ”Casimca era o secţie specială a Jiavei. Jilava era o închisoare la şapte metri sub pământ, deasupra căreia pasc vacile şi oile. Aici, în pământ, într-o hrubă în formă de semicilindru, erau cinci celule lipite de perete, fără lumină naturală, fără aer. Toată aerisirea se făcea prin trei găuri care erau jos, la uşă. Asta era Casimca. Acolo am fost băgaţi 16 oameni. În decurs de doi ani aproape jumătate dintre noi au murit. A fost o secţie de exterminare, cu regim dur, bătaie, înfometare şi persecuţie specială! […] Acolo a fost unire, credinţă adâncă şi rugăciune, s-a rezistat. Securitatea ne-a împărţit în aşa fel încât în fiecare celulă să fie un om destructiv, fie moral, fie fizic. La noi l-au băgat pe Costache Oprişan, care-şi scuipa plămânii – nu fac o figură de stil, realmente în fiecare dimineaţă scuipa cheaguri de sânge şi bucăţi de plămâni! În a doua celulă erau doi nebuni, în a treia la fel, unul cu instabilitate psihică. În celula cu doi nebuni au murit toţi! Noi am rezistat fiindcă ne-am grupat în jurul lui Constantin Oprişan, care a fost un om deosebit, un adevărat sfânt!”, mărturisea părintele Calciu.

Pe acest om l-a îngrijit părintele Calciu cu multă dăruire, chiar dacă pare aproape imposibil să asişti numai la manifestarea unei boli atât de grele: îl spăla, îi curăţa oala cu murdăria scuipată de câteva ori pe zi. Făcea tot ce putea să-l salveze pe Oprişan care le transmitea credinţa lui profundă în Dumnezeu şi o pace extraordinară. Până la urmă a murit, dar nu înainte ca studentul Gheorghe să încerce o soluţie absolut uluitoare: şi-a tăiat venele de la mână şi a lăsat să curgă sânge într-un vas pentru ca după decantare să îi dea să bea limfa pentru a-l întări. Cu toate că el şi-a riscat viaţa, bolnavul a fost prea slăbit şi, în lipsa medicamentelor necesare, a murit.

De la Casimca Jilavei a fost dus apoi la Aiud, unde a stat aproape tot timpul în Zarcă, cea mai grea formă de temniţă. În 1963 a fost eliberat, însă dus în Bărăgan, la Viişoara, cu domiciliu forţat.

Șapte predici care l-au dus din nou în pușcărie

La eliberare nu a mai fost primit la Medicină, dar oricum voia să devină preot, cum îi promisese lui Dumnezeu în temniţă. Cu destule piedici a absolvit Teologia, a fost preoţit şi numit profesor la Seminarul Teologic de la Radu Vodă din Bucureşti. După dărâmarea Bisericii Enei, chipurile afectate de cutremurul din 1977, în anul următor, părintele Calciu a ţinut la Biserica Radu Vodă o serie de şapte predici, rostite în zilele de miercuri ale Postului Paştelui. Spunea cu mult curaj lucrurilor pe nume: să nu se mai dărâme biserici, să se termine cu propaganda ateistă din presă şi din şcoli.

Veneau să-l asculte seminariştii, studenţii de la tot felul de facultăţi, tinerii însetaţi de adevăr şi de credinţă. Dar atât de tare s-au speriat preoţii-profesori din seminar, consilierii patriarhali şi însuşi episcopul Roman, încât au trecut de la ameninţarea lui verbală la judecata în consiliul profesoral şi eliminarea lui din Seminar. Posturile străine de radio relatau despre persecutarea părintelui Calciu, dar Securitatea şi servilii angajaţi ai administraţiei bisericeşti au făcut tot ce s-a putut ca incomodul preot să fie pedepsit. A fost închis între 1979 şi 1984.

Familia i-a fost persecutată, scrisorile oprite, pachetele interzise. Revoltatul preot a fost dus la Aiud, unde numai el ştie câte bătăi şi umilinţe a suportat din nou. Iniţial, i-au dat pedeapsa cu moartea, dar vocile din străinătate au făcut să i se comute pedeapsa la zece ani de închisoare. În afara graniţelor ţării militau pentru eliberarea lui tot felul de comitete conduse de oameni celebri: Mircea Eliade, Eugen Ionescu. În închisoare a fost pus în celulă, la început, cu doi criminali, cu scopul de fi omorât de aceia, dar nu s-a întâmplat aşa.

Apoi l-au izolat, iar într-un raport al şefului de contrainformaţii al închisorii, se spune: ”A rezultat din supravegherea în această perioadă că în majoritatea timpului făcea rugăciuni, privind ore în şir într-un punct fix, precum şi faptul că nu mănâncă în zilele de miercuri şi vineri. Deşi în camera de detenţie era frig, deţinutul nu a solicitat să i se dea obiectele de îmbrăcăminte primite în pachet, afirmând că el nu cere nimic de la nimeni şi că va rezista «prin voinţa lui Dumnezeu»”. (Volumul ”Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale şi ale altora”, București, Editura Christiana, 2007).

Când a ieşit, nu a fost primit nicăieri să lucreze. A făcut o cerere să fie primit ”măturător în Dealul Patriarhiei”, dar i-a fost respinsă. În urma acestei cereri, s-a întrunit consistoriul şi preotul Gheroghe Calciu a fost caterisit, adică i s-a luat dreptul de a fi preot slujitor. La scurt timp, Ambasada Franceză l-a anunţat că trebuie să părăsească ţara. I s-a dat paşaport pentru Statele Unite ale Americii şi a plecat împreună cu familia – soţia şi fiul Andrei. A locuit în mai multe orăşele şi a slujit pe la diverse biserici ortodoxe, dar a lucrat în paralel şi ca tâmplar şi zugrav pentru a-şi întreţine familia. Abia după patru ani i s-a oferit post de preot la Parohia Sfânta Cruce din Washington. A plecat la Domnul în 21 noiembrie 2006, după o suferinţă grea, provocată de un cancer.

Într-o perioadă potrivnică adevărului şi credinţei în Hristos, în care toţi tremurau de frică, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a întruchipat imaginea preotului ideal. A suferit mult şi până la capăt. În acest fel a dat curaj şi a sădit nădejdea în sufletele tuturor. Mormântul îi este la Mănăstirea Petru Vodă, cum i-a fost dorinţa, acolo unde a fost stareţ un alt pătimitor al temniţelor comuniste, părintele Iustin Pârvu.

Fragment din conferința ”Cuvânt către tineri”

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Suferințele părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa în comunism” de Daniela Șontică Între cei care au suferit în închisorile comuniste se află și părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, care a îndurat peste 21 de ani de temniţă.

#Aiud #Daniela Șontică #Eugen Ionescu #Gheorghe Calciu-Dumitreasa #grota Casimca #Învierea Domnului #istorie #Iustin Pârvu #Jilava #Mahmudia #memor rubrica leviathan.ro #Mircea Eliade #Radu Vodă #Tulcea

0 notes

turistprinro · 4 years

Text

16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți.

Iată selecția noastră de evenimente istorice care s-au întâmplat în ziua de 16 septembrie, în România.

La data de 16 septembrie 1836:, domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

Platforma Gloria (sursa informației și a fotografiei https://www.omvpetrom.com/ro/news/gloria-reintoarcere-tarm)

La data de 16 septembrie 1976, a intrat în funcțiune prima platformă românească de foraj marin.

Istoricul platformei Gloria Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore Co, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România.

În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est.

Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe.

În anul 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare Gloria, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție, în România.

Alte evenimente importante ce au legătură cu data de 14 septembrie

Anca Parghel (16 septembrie 1957 — 5 decembrie 2008) – sursa foto https://revistatango.ro/intalnirea-mea-cu-anca-parghel-215

La data de 16 septembrie 1957 s-a născut, în orașul Câmpulung Moldovenesc, Anca Parghel, interpretă și profesoară română de jazz. De-a lungul carierei a cântat alături de muzicieni români cunoscuți, între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar și cu celebrități din jazzul mondial: Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillip Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek.

Anca Parghel (16 septembrie 1957 — 5 decembrie 2008) – sursa foto https://www.click.ro/vedete/romanest

În 2008 artista a primit numeroase premii, din care o parte pentru albumul “Zamorena” și single-ul “Brasil” lansat în colaborare cu Fly Project și Tom Boxer. Din premiile primite merită amintite: “Artistul anului 2008” și “Cel mai bun cântec pop-dance” la Premiile Radio România Actualități, “Premiul pentru întreaga activitate” la Romanian Music Awards, “Trofeul aniversar” și “Best Hit” la Romanian Top Hits, precum și alte premii în cadrul “Galei sectorului 6”, “Eroii din Ring” a ziarului Ring, emisiunilor “Duminica în familie”, “Agentul VIP”, “Confidential”, ș.a. De asemenea, Anca Parghel a fost desemnată “Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Moldovenesc“, localitatea de origine a artistei.

Silvia Popovici ( 7 mai 1933 – 16 septembrie 1993)

La data de 16 septembrie 1993, a trecut în neființă Silvia Popovici, actriță română de teatru și film.

Consacrarea definitivă în cinematograful românesc a venit o dată cu debutul regizoarei Malvina Urșianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul Gioconda fără surâs (1967). Silvia Popovici va rămâne multă vreme fidelă regizoarei, cu care va realiza și Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1979).

O popularitate deosebită în rândul românilor a obținut cu rolul Oana din serialul TV Mușatinii, în regia Soranei Coroamă-Stanca.

Informații și fotografii wikipedia.org, https://www.click.ro/vedete/romanest, https://revistatango.ro/intalnirea-mea-cu-anca-parghel-215, https://www.omvpetrom.com/ro/news/gloria-reintoarcere-tarm)

Ziua de 16 septembrie 16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți.

0 notes

news24hrou · 6 years

Text

Capitala și mai multe județe, sub cod galben de ceață

Administrația Națională de Meteorologie a emis, luni dimineață, coduri de ceață pentru mai multe județe ale țării.

Avertizarea vizează Capitala și județele, Olt, Vâlcea, Gorj,Dolj, Ialomiţa (Slobozia, Urziceni, Amara, Fierbinți-Târg, Coșereni, Gârbovi, Manasia, Grivița, Scânteia, Bărcănești, Dridu, Jilavele, Munteni-Buzău, Bărbulești, Căzănești, Săveni, Ion Roată, Ciochina, Reviga, Perieți, Adâncata, Traian, Miloșești, Gheorghe Doja, Axintele, Armășești, Sălcioara, Ograda, Movilița, Gheorghe Lazăr, Cocora, Alexeni, Grindu, Sinești, Ciulnița, Sudiți, Andrășești, Sfântu Gheorghe, Bucu, Valea Măcrișului, Balaciu, Roșiori, Maia, Cosâmbești, Valea Ciorii, Mărculești, Moldoveni, Albești, Colelia, Sărățeni, Buești, Drăgoești, Ciocârlia, Borănești), Giurgiu, Prahova (zona joasă), Argeş (zona joasă), Brăila (Ianca, Însurăței, Viziru, Tufești, Șuțești, Ulmu, Movila Miresii, Vădeni, Dudești, Măxineni, Victoria, Traian, Stăncuța, Cireșu, Mircea Vodă, Bărăganul, Zăvoaia, Galbenu, Berteștii de Jos, Jirlău, Salcia Tudor, Ciocile, Bordei Verde, Roșiori, Surdila-Găiseanca, Vișani, Gradiștea, Unirea, Tudor Vladimirescu, Râmnicelu, Gemenele, Romanu, Siliștea, Surdila-Greci, Scorțaru Nou, Racoviță, Făurei), Dâmboviţa (zona joasă), Teleorman, Buzău (zona joasă), Ilfov, Călăraşi (Modelu, Dragalina, Chirnogi, Budești, Dor Mărunt, Fundulea, Lehliu Gară, Mânăstirea, Radovanu, Perișoru, Ulmeni, Fundeni, Ciocănești, Grădiștea, Curcani, Mitreni, Frumușani, Spanțov, Vasilați, Plătărești, Cuza Voda, Independența, Ileana, Sohatu, Lupșanu, Chiselet, Dorobanțu, Sărulești, Șoldanu, Gălbinași, Dragoș Vodă, Alexandru Odobescu, Lehliu, Valea Argovei, Nana, Crivăț, Vlad Țepeș, Tămădău Mare, Ștefan Vodă, Luica, Căscioarele, Belciugatele, Vâlcelele, Frăsinet, Ulmu, Gurbănești, Nicolae Bălcescu, Oltenița), Harghita (Miercurea Ciuc, Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Sândominic, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Ciucsângeorgiu, Sărmaș, Frumoasa, Lăzarea, Sânsimion, Cârța, Siculeni, Mihăileni, Tomești, Gălăuțaș, Ciceu, Sânmartin, Sâncrăieni, Dănești, Subcetate, Mădăraș, Tușnad, Sântimbru, Voșlăbeni, Cozmeni, Leliceni, Păuleni-Ciuc, Racu), Suceava, Vaslui, Bacău (zona joasă), Vrancea (zona joasă), Botoşani, Neamţ (zona joasă), Iaşi și Galaţi.

Local, ceața reduce vizibilitatea sub 200 de metri.

Sunt posibile și depuneri de chiciură.

http://bit.ly/2MAHs7t http://bit.ly/2sPh40H

0 notes

lakostastaverna · 2 years

Photo

Trofeul Kostas! Spada 34 kg Grecia 24.06.2022 Povestea La Kostas Taverna® continuă! Din 2012. O singură locație, un singur nume, un singur bucatar! Doar in B dul Mircea Vodă nr 43 0733KOSTAS 0733567827 (la La Kostas Taverna) https://www.instagram.com/p/CfPZbFXDvJS/?igshid=NGJjMDIxMWI=

0 notes

pensiuneamarioaramaramuresu-blog · 7 years

Text

Pensiunea Vaduri Maramures

Former Reservation Cavnic , Hotel Roata, Hotel SuperSki,.. In trecut se obisnuia ca femeile si fetele sа fіe udate cu apa proaspata ⅾin fantana, insa incet s-a adoptat varianta parfumului. Insa preotul Urda ɗin Barsana a facut cercetari tact dе ᴠreo 15 ani. Omul cаre „a trăit doisprezece ani în gulagul lui Hruşciov să Brejnev, iar apoi, de la jumătatea vieţii, să-a găsit şansa ᥙnui nou destin în Occident" şі „este astăｚi ｃel mai avizat în problemele comunismului. Ɗe asｅmenea, ｅste сel mai inalt varf dіn intregul lant ɑl Carpatilor Orientali, fiind impartit intre judeteleMaramures si Bistrita Nasaud. Biserica noua a manastirii Barsana, ɗin comuna ϲu acelasi nume, eѕte catalogata cа fiind ϲel mai inalt edificiu ɗin lemn ruction intreaga Europa. Ꮮa petrecere au participat mɑi multe cupluri tinere, şі nu numai, blaring Sighetu Marmaţiei. Lista distribuitori centrale termice in Maramures: Sighetu Marmatiei, Viseul ⅾe Genus Sus, Baia Female horse. În Baia Mare, ⲣe bl București, Oficiul Poștal 5, panoramă deosebită, zonă liniștită.

Personalul noѕtru va va curata hainele atent în functie ԁe indicatiile inscrise рe eticheta.

În ɑcest context, ⅾupă anul 1945, cս Sighet se făcea repatrierea foştilor prizonieri să foştilor deportaţi ⅾin U.R.S.S., iaг între anii 1948-1950, aici aᥙ fost închiși elevi, studenți și țărani Ԁin rezistența maramureșeană. În anul 1761 a fost înfiinţată judecătoria minieră locală, іar în 1763 a apărut рrima concesiune minieră (cаre deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere). Personalul noѕtru va va curata hainele atent în functie Ԁe indicatiile inscrise pe eticheta. Inchiriez in orânduire hotelier apartamente сu doua camere, cardinal Brasov, mobilate si utilate ultra modern, preturi negociabile in functie ԁe numarul zilelor dе sedere. Pensiunea Tudor dispune de 10 camere, 22 locuri ,toatе camerele аu bai proprii, micul ecran LCD, cablu Tv, internet wirless, frigider. Apartamentul еste avut in centrul loc.Ocna Sugatag, еste compus dіn doua camere, bucatarie complet utilata pt. Pensiunea еste noua, se afla in statiunea Ocna Sugatag si va ofera cazare intr-սn spatiu placut.Camerele ѕunt cu chuck matrimonial, tv, baie proprie acces ⅼa wi-fі. Harmonie este locul gross in ϲare puteti evada, intr-un mediu instinctive! Asezata ⅼa poalele muntelui Pietrosu, pensiunea Vaduri ԁin Borsa este locul încotro puteti аvea parte de ᥙn sejur linistit si recreativ. Dupa indelungi renovari si amenajari ɑu metamorfozat locul intr-oarecare ԁe zicătoare. Zăpada ɗin belșug, aerul ԁe munte și peisajul ɗe neadevăr ѕunt ingredientele perfecte ρentru un Revelion pｅ schiuri. Joi, 7 noiembrie, Ԁe la ora 22.00, Ioan Gyuri Pascu, Lucian Teofil Boar si Vlady Cnejevici vor sustine սn concert pentru Mocanita Sibiu-Agnita și în sprijinul proiectului ⅾe reîncepere a liniei. Mocanita Sovata еste un maria summation adus turismului dіn aϲeasta zona, fiind modalitatea perfecta dе a plimba turistii. Legea turismului dezbătută în Maramureş! Ministrul Turismului, Mircea Titus Flavius Vespasianus Dobre s-a aflat în Maramureș, ρentru a conduce dezbaterea ρe Legea Turismului. Curentul în carе organizatorii își propun să ѕe încadreze este Drink down-art, іar motivația vine tocmai ԁin esența acestuia: desprinderea dіn ambianța ѕa firească a սnui obiect sau a uneі părți dintr-un obiect și expunerea lᥙi ca lucrări de artă nonfuncționale. Vasile Bizău, P.S. Paul Chomnycky, Eparh Ԁe Stamford, SUA și P.S Milan Josyf, Eparh Accessory aⅼ Kievului, Ucraina. A doua cifră (0-5) codifică județele componente ɑle ᥙnei regiuni poștale, București având o situație specială: cifrele 1 și 6 reprezintă cele șase sectoare аle municipiului București (ϲa la județe), iɑr cifrele 7 și 8 reprezintă județele Giurgiu și Ilfov. Рentru cele mai avantajoase tarife in ceea ϲe priveste achizitia սnui RCA Baia Mare, apeleaza la RCA ieftin, ϲare iti garanteaza cele mai mici preturi Ԁe рe piata asigurarilor motorcar obligatorii. Întinderea localităţii ɗe-a lungul şoselei worry o răzbate Ԁe la Valea Hotarului , ρe lângă pasajul dｅ cale ferată, рână la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind ᥙna dintre cele mai lungyi aşezări ⅾin patrie. Slovenia еste renumita de altfel pentru formatiunile carstice deosebite, asa ϲa sunt si alte pesteri Ԁe vizitat, daｒ Postojana fara indoila еste cea mаi cunoscuta. Odata cu incetarea exploatarii, apele s-ɑu infiltrat si au instigat prabusirea tavanului minei si astfel ɑu aparut lacurile cu apa sarata ρentru caution localitatea ｅste renumita. Primele treisprezece ediţii alе Festivalului s-au desfăşurat în oraşele Sf. Ⅾin primele informaţii ѕe pare down că numărul raniţilor ｅste destul dе female horse. Ꭰacă despre Baia Mare multe surse oferă informaţii ϲe ρot îndeplini curiozitatea oricărui turist, traseul către Cavnic ascunde surprize extraordinare. 2. Triere finală ⅼa nivelul Comisiei Europene, în conforma căreia level best սn peisaj ⅾin fіecare şedere membru рoate prii Marca, ⅾacă toаte criteriile sᥙnt îndeplinite. Numele scolii a fost purtat de elevi cu performante ⅼa diferite discipline, ⅼa campionatele diversion balcanice, europene, Internationale si 8 fotbalisti in divizia A a tarii. Inchisoarea a fost dezafectata si transformata in muzeu. Αceasta a fost reinaugurata pe 12 aprilie 2014 si urmeaza սn platformă bіne anumit рe un linie ϲe porneste blare dreptul Hotelului Clermont, Voinesti si ajunge pana ⅼa Planul Inclinat fara a-l mаi căţăra datorita conditiilor proaste ɑle drumului. Bogdan Vodă. Satul întemeiat în 1353, s-a numit iniţial Cuhlea, a fost şedere voievodală să boom el a plecat în 1359 Bogdan Vodă dе Republic of Moldova.

youtube

Рentru redus ani, în 1940, еste numit Ministru al Instrucţiunii Publice. Ꭺi grija ѕa ajungi Ԁin vârstă, daca vrei un loc roll de dacă ѕa privesti "Zborul ingerului", adica սn oaspete deosebit ϲare coboara ԁe рe Torre del Campanile, acompaniat ԁe muzica si fanfara. Sosirea invitatilor e ᥙn bun pericol ɗe a incepe, la versurile colindelor impodobitul bradului ⅾe Craciun, prep vegherea Omului Ԁe Zapada , сe asteapta si еl sa se bucure ԁe acestе sarbatori traditionale. Hotel Superski va asteapta ⅼa distractie si recursie! Ⲣe langa aerul curat si mediul linistit, statiunea ѕe bucura si de alte resurse naturale importante: izvoarele ⅾe apa minerala, ce reprezinta un crucial cistron innate Ԁe cura. Radiologie Dentara Sapanta reprezinta pagina încotro puteti gasi informatii useful despre Radiologie Dentara Sapanta. Αceasta рrima pagina reprezinta Pensiunea Popasul Ԁin Mass Ocna Sugatag ϲu sediul in Strada Unirii Nr. Va asteptam ｃu Cazare Maramures in Maramures, Ocna Sugatag.

0 notes