Tumgik
#Petru Paleu
mesagerulneamt · 7 years
Text
Fostul primar de Girov, eliberat din Penitenciarul Vaslui
Fostul primar de Girov, eliberat din Penitenciarul Vaslui
Vasile Olaru, fostul primar al comunei Girov, a fost liberat condiționat din Penitenciarul Vaslui, ca urmare a hotărârii definitive, pronunțate de Tribunalul Vaslui, în ziua de 7 februarie 2018. El obținuse o sentință favorabilă la Judecătoria Vaslui încă din luna decembrie a anului trecut, însă procurorii DNA au făcut contestație. ”În baza art. 425 indice 1 alin.7 pct. 1 lit. b Cod procedură…
View On WordPress
0 notes
Text
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
SCANTEIA DIVINA
Noutatea cea mai frumoasa este ca prin grija si eforturile Fundatiei “Drept Credinciosul Voievod Stefan Cel Mare si Sfant” locurile din catunul Braniste sunt pe cale sa isi regaseasca un trecut  si in care calatorul SIMTE SCANTEIA DIVINA
Tumblr media
Publicat în 4 Martie 2017Lasă un comentariu la SCANTEIA DIVINA Editează “SCANTEIA DIVINA” case restaurate la fundatie
Tumblr media
Publicat în
View On WordPress
0 notes
news24hrou · 5 years
Text
Europa FM este postul de radio cu cea mai creștere de audiență din România
Europa FM este postul de radio cu cea mai creștere de audiență din România, potrivit Studiului de Audiență Radio efectuat în perioada ianuarie-aprilie 2019. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, peste 265.000 de ascultatori unici se alătura frecvențelor Europa FM din toată țara.
“Deșteptarea” cu Vlad Petreanu, Luca Pastia și George Zafiu adună peste 860.000 ascultători unici, în fiecare dimineață de luni până vineri, în creștere cu 160.000 fațăă de aceeași perioadă a anului precedent. Este, de altfel, emisiunea cu cea mai mare crestere de audiență din intervalul respectiv.
“România în direct” cu Moise Guran este cea mai ascultată emisiune din România, cu peste 420.000 de ascultători, în creștere cu 86.000 față de aceeași perioadă a anului trecut. Și Avocatul Diavolului cu Vlad Petreanu si Moise Guran este cea mai ascultată emisiune între stațiile private.
Piața Victoriei este cel mai ascultat program în orașele din România.
”Primele Știri” cu Andrei Paleu și Florin Badea conving încă 180.000 de ascultători din toată țara să se adune pe frecvențele Europa FM începând cu ora 5 dimineața. Jurnalele Europa FM de la 13:00 și 18 :00 sunt cele mai ascultate programe de știri în orașele țării. Tot aici, programul lui Sorin Niculescu, Europa Expres, și al lui Ciprian Dinu, Ore de primăvară, sunt lider de audiență, cu cea mai mare cotă de piață. Drum cu prioritate, cu Radu Constantinescu, este a doua cea mai ascultată emisiune între radiourile private. Și Clubul lui Toader Păun este în creștere de audiență, câștigând peste 55.000 de noi ascultători în orașele din România.
În weekend, ”Antrenorul Părinților” cu Mirela Retegan este emisiunea preferată a românilor – peste 360.000 de ascultători se întâlnesc pe frecvențele Europa FM duminică dimineața la ora 10:00.
”Lumea Europa FM”, emisiunea noastră de reportaje, este cel mai ascultat program între stațiile private din România. Aproape 380.000 de români ascultă în fiecare duminică sfaturile lui Adi Hădean, emisiunea ”Medium Rare” fiind cea mai ascultată în rândul radiourilor comerciale. ”La Radio cu Andreea Esca” adună pe frecvențele Europa FM 200.000 de români. Tot atâția aleg să asculte sfaturile doctorului Liviu Harbuz în emisiunea ”Prieteni fără cuvinte”, difuzată sâmbăta, de la 11.
Colegii noștri Ștefan Leonte și Petru Stratulat conving, la rândul lor, în medie încă 90.000 de oameni să asculte Europa FM în weekend.
https://ift.tt/eA8V8J http://bit.ly/2wbPKLO
0 notes
mesagerulneamt · 7 years
Text
Un om hâtru de pe Valea Muntelui, șef de administrație locală, spunea, acum câteva zile, că primarii au ajuns să se împartă în două categorii: cei care sunt deja la pușcărie și cei care vor ajunge. Anul judiciar 2017 îi cam dă dreptate: 4 primari sau foști primari și-au pierdut libertatea, iar alții au rămas fără funcții, ca urmare a unor hotărâri judecătorești. A fost anul lor! Cu un vârf în luna februarie, cea mai nefastă din tot anul.
* Doi după gratii, doi fără funcții
”Tonul” l-a dat Neculai Nastasă, fostul primar de Agapia, care, pe 8 februarie, a primit sentința definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul cu ANI. Instanța a schimbat în totalitate hotărârea de la Bacău și a decis, definitiv, că primarul a fost în conflict de interese când a semnat două contracte de concesiune a pășunilor cu asociația crescătorilor de animale în care fiul său avea calitatea de membru fondator. Înfrângerea a fost dură. Neculai Nastasă a uzat de absolut toate căile pentru a reveni pe funcție. A atacat ordinul prefectului prin care i-a luat sfârșit mandatul, a cerut suspendarea aceluiași document, dar a mers și la Înalta Curte, cu o cerere de revizuire. N-a avut succes pe niciun front, așa că, în luna octombrie, a renunțat să se mai judece pentru anularea ordinului prin care a fost dat jos din fruntea comunității. O comunitate care, de altfel, l-a susținut chiar și după ce-a primit sentința definitivă și irevocabilă.
Ziua în care au ”picat” 3 dintr-o lovitură a fost 10 februarie. Este vorba despre doi primari de la Pipirig – Gheorghe Popa și Marcel Prună, ultimul aflat în funcție, și de primarul de Bălțătești  Radu Viorel Ursache. Toți fuseseră achitați de prima instanță – Judecătoria Târgu Neamț – pentru acuzația de abuz în serviciu. A fost tipul clasic de afacere din care o anumită firmă trebuia să câștige, iar primăriile să plătească. La Curtea de Apel Bacău, însă, judecătorii au avut o viziune diferită și față de infracțiunea în sine, și față de inculpați și au pronunțat pedepse cu executare.
This slideshow requires JavaScript.
Gheorghe Popa – 3 ani, iar Radu Viorel Ursache – 2 ani și 8 luni. Marcel Prună a fost condamnat la 2 ani cu suspendare, pe un termen de încercare de 5 ani, și un an de pedeapsă complementară a interzicerii unor drepturi civile. El s-a adresat Înaltei Curți, uzând de o cale extraordinară de atac – recursul în casație. Era plin de speranță, când i s-a admis rejudecarea procesului și hotărât să demonstreze că este nevinovat și apoi să ceară despăgubiri la CEDO. N-a fost cazul! Magistrații au menținut hotărârea de la Bacău și, astfel, Marcel Prună a devenit primarul care și-a pierdut mandatul pentru că achitat o factură către firma lui Marius Crăciun. ”Recepția lucrărilor la drumuri s-a făcut în decembrie 2007, iar eu am intrat primar în iunie 2008”, declara Marcel Prună, cu puțin înainte de rejudecarea procesului. ”N-am făcut altceva decât să plătesc o factură, pe suma care mi-a fost imputată, pentru că veniseră fondurile guvernamentale și oricum nu puteau fi folosite în alt scop. Și, după ce-am plătit-o, în baza unor documente legale, Gheorghe Popa s-a dus și m-a reclamat”.
E adevărat, din toată povestea, reclamația lui Popa s-a dovedit a fi din seria ”cine sapă groapa altuia”.
* Hotelul Roman și stația de epurare de la Girov – afaceri corupte
Nu doar primarii au avut de pătimit în 2017, ci și oameni de afaceri cunoscuți. Printre ei se numără Lenuța Nușa Chiriac, fost consilier local PSD la Roman și administrator al SC Turoag SA, și Vasile Balcan, administrator al firmei Marsat. Pe 3 martie, amândoi au fost condamnați într-un dosar de ”folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene”. Nușa Chiriac a primit 2 ani de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Roman. Adrian Dorin Bălănescu, diriginte de șantier în perioada în care a fost renovat și extins Hotelul Roman, a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă la Primăria Trifești, iar Vasile Balcan, administrator al Marsat SA, a primit 1 an și 4 luni cu suspendare și 60 de zile de muncă la Primăria Roman. Instanța a decis, de asemenea, ca Turoag să plătească o amendă penală de 24.000 de lei, iar Marsat de 18.000 de lei. Totodată, părțile din dosar au fost obligate să achite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice suma de 4.120.444 lei, cu penalități și dobânzi la zi, adică banii investiți în Hotelul Roman, dar obținuți cu documente false și inexacte. Vasile Balcan a ajutat-o pe Nușa Chiriac să justifice niște achiziții de produse, pe care, de fapt, le cumpărase de la firma unei rude. A fost suficient pentru a avea calitatea de complice în dosar. Procesul n-a fost soluționat definitiv. Acum se află pe rolul Curții de Apel Bacău, iar următorul termen a fost stabilit pentru 18 ianuarie 2018.
Un alt caz de corupție, în care sunt implicați un fost primar și un cunoscut om de afaceri, a fost soluționat pe 13 aprilie. Prin încarcerarea ambilor protagoniști.
Vasile Olaru, care a condus comuna Girov, și Petru Paleu, administratorul Energoterm, au primit câte doi ani de închisoare cu executare, deși Tribunalul Neamț pronunțase pedepse cu suspendare.
În viziunea DNA Bacău, Vasile Olaru a comis infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual, iar Petru Paleu a fost complice. Primăria Girov a semnat un contract cu Energoterm, în anul 2007, pentru canalizare și stație de epurare. Anchetatorii au stabilit că lucrările au fost făcute parțial, iar echipamentele prevăzute în contract, în valoare de peste 943.000 de lei, n-au fost predate primăriei.
Petru Paleu mai are două dosare penale pe rol, unul pentru sala de sport de la LPS Piatra Neamț, iar celălalt de evaziune fiscală. La rândul său, Vasile Olaru este judecat pentru conflict de interese. Sentința nu-l poate afecta mai mult decât cea în executarea căreia se află deja.
În schimb, un alt primar, la fel de bătăios ca Neculai Nastasă și cel puțin la fel de surprins de decizia instanței, și-a pierdut mandatul, tot din cauza unui conflict de interese. Este vorba despre Petrică Șchiopu, care a condus comuna Bârgăuani. El a cumpărat, prin primărie, materiale de construcții de la ConsumCoop, unde sora lui era administrator. Aceeași soră a achiziționat un imobil aflat în patrimoniul Primăriei Bârgăuani. Spre deosebire de alți șefi din administrație, Petrică Șchiopu a fost cercetat penal pentru conflict de interese, așa că nu credea nicicum că-și va pierde mandatul, chiar dacă o instanță civilă îl găsește vinovat. ”A fost și o sesizare penală atunci, în 2014, dar dosarul a fost clasat, deci, nefiind vorba despre penal, cred că mi se va aplica vreo sancțiune, ceva, dar n-am cum să-mi pierd mandatul”, declara primarul în ziua în care Înalta Curte a pronunțat hotărârea definitivă.
Petrică Șchiopu a fost dat jos din funcție abia spre sfârșitul lui iulie, deși decizia definitivă și irevocabilă fusese pronunțată pe 30 martie. A atacat ordinul prefectului și a cerut suspendarea. Tribunalul Neamț i-a respins cererea de suspendare, iar anularea se va judeca în 2018, al patrulea termen al procesului fiind stabilit pentru 17 ianuarie.
* Primarul de Roman – sub spectrul demisiei
Pe Lucian Micu, primar de Roman, ANI l-a găsit incompatibil pe vremea când era viceprimar, în 2012. Simultan, deținea și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal de Urgență Roman. Micu a atacat raportul inspectorilor de integritate la Curtea de Apel Bacău, susținând că a fost desemnat de consiliul local în CA-ul spitalului. Pe 20 octombrie, însă, instanța i-a respins acțiunea, ca neîntemeiată. În prima conferință de presă, Lucian Micu a declarat că va merge cu procesul la Înalta Curte: ”Însă vreau să spun foarte clar că, în condițiile în care va fi – din nou – o sentință defavorabilă, nu voi avea nicio problemă în a-mi depune demisia din funcția de primar și nu mă voi prevala de tertipuri pentru a prelungi un eventual ordin de încetare a mandatului venit din partea Prefecturii. Voi respecta întru totul decizia instanței judecătorești, însă am dreptul la această apărare, la această cale de atac și voi uza de ea cu toată încrederea și speranța că lucrurile vor evolua în direcția în care îmi doresc”.
* Eternul incompatibil Dan Constantin
În privința unui alt personaj cunoscut, cu antecedente inegalabile în materie de integritate, ”direcția” pe care și-o dorea, n-a funcționat. Dan Vasile Constantin a fost declarat incompatibil, definitiv și irevocabil, după un război, de 3 ani, cu ANI.
”Dan Vasile Constantin s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, în perioada exercitării mandatului de consilier județean, a încheiat și semnat (în calitate de furnizor) un contract de furnizare produse, în valoare totală de 4.300 Lei, fără TVA, între SC LOCATO SRL (societate în cadrul căreia acesta deține funcția de administrator special) și Compania Județeană APA SERV SA (companie în cadrul căreia acesta deține calitatea de reprezentant al CJ Neamț în Adunarea Generală a Acționarilor)”.
Curtea de Apel Bacău a dat dreptate inspectorilor de integritate, iar Înalta Curte a menținut decizia. Dar, probabil, n-a motivat-o încă. Oricum, DVC a declarat că va demisiona din funcția de consilier județean de îndată ce va primi hotărârea judecătorească. N-a făcut-o încă. În cazul lui, era oarecum firesc ca, după ce-a pierdut funcțiile de președinte al Consiliului Județean Neamț și de prefect, tot pe ”mâna” ANI, să fie debarcat și din funcția de consilier județean. I-a mai rămas alternativa să candideze la vreo primărie de comună, peste câțiva ani, că numai în funcția de primar n-a fost declarat incompatibil încă.
* Aurora Bălan – 3 ani cu executare
Un alt primar care a ajuns după gratii în 2017 este Aurora Lazăr Bălan. Acuzată de abuz în serviciu, ea a fost condamnată la trei ani cu suspendare de magistrații Tribunalului Neamț, însă, la Curtea de Apel Bacău, s-a întâmplat la fel ca în cazul lui Olaru și al primarilor de la Bălțătești și Pipirig. Instanța a dispus executarea pedepsei și i-a interzis dreptul de a mai ocupa vreo funcție publică 2 ani după eliberare.
Procurorii DNA, care au trimis-o în judecată, au stabilit că ea a vândut două terenuri, unul de 10.000 mp și celălalt de 2.200 mp, care nu aparțineau primăriei. ”Pentru a crea aparența de legalitate a acestor tranzacții, Bălan Lazăr Aurora a inițiat adoptarea a trei hotărâri de consiliu local, prin care aceste terenuri au fost atestate ca făcând parte din domeniul privat al comunei și care au stat la baza intabulării lor în Cartea Funciară. Prin hotărârile respective, s-a aprobat și vânzarea celor două terenuri”, se arată în rechizitoriu. Anchetatorii au stabilit că moștenitorii au fost prejudiciați, iar Primăria Gârcina a încasat, necuvenit, 335.000 de lei.
* Gheorghe Ștefan – marele eliberat
Printre atâția primari sau foști primari ”decapitați” de instanțe, Gheorghe Ștefan a fost singurul pe care justiția l-a eliberat în 2017. El avea o condamnare definitivă în dosarul Microsoft, de 3 ani și 6 luni, din care executase, în luna august, 297 de zile în detenție, la care s-au adăugat 235 de zile de arest preventiv și 13 zile considerate ca executate în urma muncii prestate. Instanțele din Ploiești au ținut cont de ”comportamentul pozitiv” de după gratii, i-au redus mai întâi pedeapsa, de la 6 ani la 3 ani și jumătate, iar, ulterior, au dispus eliberarea lui.
Ștefan a fost condamnat însă, tot în 2017, la jumătatea lunii mai, la 8 ani și 2 luni de închisoare, în dosarul Poșta Română, în care este acuzat de trafic de influență, spălare de bani și abuz în serviciu. Tribunalul București a dispus, de asemenea, confiscarea specială a sumei de 422.138,07 lei și a 35.306 de euro.
Anchetatorii au stabilit, printre altele că, la cererea lui Gheorghe Ștefan, omul de afaceri Marian Constantinof a achitat din conturile SC Posh Telecom Solutions SRL suma de 302.845 lei către o societate controlată prin interpuși de fostul primar, pentru achiziționarea de publicitate în municipiul Piatra Neamț. Tot la solicitarea lui Gheorghe Ștefan, Marian Constantinof a achitat costurile deplasării și ale unui cantonament în Italia, pentru echipa de fotbal Ceahlăul Piatra Neamt: 39.417 lei și 35.306 euro. De asemenea, la data de 3 septembrie 2009, Marian Constantinof, prin societatea la care era asociat, a plătit 10.000 lei pentru Gheorghe Ștefan și soția sa, reprezentând costul unui sejur la Mamaia. În momentul de față, dosarul prin care Gheorghe Ștefan a atacat decizia Tribunalului București se află, la al patrulea termen, pe rolul Curții de Apel din Capitală, care va pronunța hotărârea definitivă.
* Profesoara Crinela Marc – liberă și nemulțumită
Tot în registrul penal, dar într-o cu totul altă zonă a lui, se înscrie profesoara preoteasă Crinela Marc, condamnată pentru relații sexuale cu un minor. Cazul a ținut, luni bune, primele pagini ale ziarelor locale și centrale și a dat prilej unor comentarii și opinii contradictorii. Pe 28 noiembrie, după un singur termen real de judecată, Judecătoria Piatra Neamț a decis s-o condamne pe Crinela Marc la o pedeapsă de un an și jumătate, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de 3 ani.
Pedeapsa complementară, însă, a nemulțumit-o cel mai mult pe inculpată: interzicerea, pe o durată de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 Cod penal, respectiv: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; f) dreptul de a fi tutore sau curator; g) dreptul de a exercita profesia de cadru didactic.
Instanța a decis, de asemenea, ca profesoara să plătească daune de 50.000 de lei soților Săndulache, părinții care au rămas fără singurul lor copil. În afară de interzicerea dreptului de a profesa, despăgubirile – în respingerea cărora a insistat, prin avocata ei – au determinat-o pe Crinela Marc să atace hotărârea judecătoriei. Cel mai probabil, în cursul anului 2018, acest dosar va fi soluționat definitiv. Cu mențiunea că este dosarul în care s-a judecat strict întreținerea de relații sexuale, fără a se ajunge, însă, până la efectuarea unui test ADN – solicitat, de altfel, de soții Săndulache -, pentru a se stabili cine este tatăl fetiței născute în acest an de Crinela Marc.
Un alt dosar se află, de luni bune, în investigarea parchetului, obiectul fiind ”determinarea sau înlesnirea sinuciderii”. Și abia în această cauză profesoara va trebui să răspundă pentru că elevul ei s-a aruncat în Bistrița, copleșit de discuțiile dintre colegii lui, de sarcina profesoarei și de decizia ei de a pune capăt relației. Anchetatorii vor stabili, de asemenea, dacă Marius Săndulache a fost singurul elev față de care profesoara a ”greșit” sau au mai existat și alții. Ce se știe sigur este faptul că, în ziua în care s-a sinucis, Marius Săndulache a avut mai multe convorbiri telefonice cu Crinela Marc. De fapt, ea a fost ultima persoană cu care a discutat.
Cristina MIRCEA
ANALIZĂ Anul judiciar 2017: primari și afaceriști puși la zid de instanță Un om hâtru de pe Valea Muntelui, șef de administrație locală, spunea, acum câteva zile, că primarii au ajuns să se împartă în două categorii: cei care sunt deja la pușcărie și cei care vor ajunge.
0 notes
mesagerulneamt · 7 years
Text
Paleu l-a denunțat pe Pinalti la DNA și a generat un nou dosar de trafic de influență
Paleu l-a denunțat pe Pinalti la DNA și a generat un nou dosar de trafic de influență
O anchetă a procurorilor DNA Bacău, în care Petru Paleu (aflat momentan în executarea unei pedepse de 2 ani de închisoare) a avut calitatea de martor-denunțător, s-a finalizat cu trimiterea în judecată a lui Gheorghe Ștefan, pentru trafic de influență într-un nou dosar.
”În cursul anului 2009, în contextul în care o societate comercială intenționa să participe la procedura publică de atribuire a…
View On WordPress
0 notes
mesagerulneamt · 7 years
Text
Petru Paleu și Ioan Olaru, fostul primar de Girov, condamnați la închisoare cu executare
Petru Paleu și Ioan Olaru, fostul primar de Girov, condamnați la închisoare cu executare
După ce Tribunalul Neamț a pronunțat sentințe cu suspendare în procesul privind o lucrare executată de firma condusă de cunoscutul om de afaceri Petru Paleu în beneficiul comunei Girov, Curtea de Apel a rejudecat cazul și a decis cu:
„ Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile art.86.1 – 86.3 C.pen. din 1968 privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare…
View On WordPress
0 notes
mesagerulneamt · 8 years
Text
Petru Paleu - trimis în judecată pentru sala de sport de la LPS
Petru Paleu – trimis în judecată pentru sala de sport de la LPS
Petru Paleu a fost trimis în judecată, în ziua de 23 martie, într-un nou dosar în care este acuzat, alături de Marieta Cârligeanu, de abuz în serviciu, fals și uz de fals. Este vorba despre construirea sălii de sport din curtea LPS Piatra-Neamț, care ar fi trebuit să fie gata încă de acum 6 ani.
Povestea a început în 2008, când s-a organizat licitația, iar Energoterm, firma lui Petru Paleu a…
View On WordPress
0 notes
mesagerulneamt · 8 years
Text
Energoterm și sala de sport penală (II)
Energoterm și sala de sport penală (II)
În Piatra Neamț, pe strada Dragoș Vodă, la nr. 15A, de câțiva ani este șantier. Mai bine zis, a fost cândva șantier, acum avem o clădire scheletică, neterminată, păzită de un tânăr care se întreabă și el ce face prin zonă. Adevărații paznici sunt niște câini aciuați în încăpătorul edificiu care ar fi trebuit să fie, încă din noiembrie 2011, o modernă sală de sport pentru Clubul Sportiv Școlar…
View On WordPress
0 notes
mesagerulneamt · 8 years
Text
În Piatra Neamț, pe strada Dragoș Vodă, la nr. 15A, de câțiva ani este șantier. Mai bine zis, a fost cândva șantier, acum avem o clădire scheletică, neterminată, păzită de un tânăr care se întreabă și el ce face prin zonă.
Adevărații paznici sunt niște câini aciuați în încăpătorul edificiu care ar fi trebuit să fie, încă din noiembrie 2011, o modernă sală de sport pentru Clubul Sportiv Școlar Piatra Neamț (Liceul cu Program Sportiv, de fapt). Cu anexe. Pe locul respectiv, era unul dintre cele mai cochete terenuri de sport din oraș, cu tribune, cu dușuri, cu tot ce trebuia, pe vremea când acolo își desfășura activitatea Școala Generală nr. 6 Piatra Neamț. Investițiile masive în stadionul Ceahlăul, investițiile, tot pentru sport, în internatul de la fostul liceu forestier, au făcut să încolțească ideea ca școala 6 să dispară și în locul ei să vină liceul sportiv. Pentru liceu, a fost prevăzută o sală de sport, exact peste locul vechiului teren. Ideea s-a dovedit proastă, atât din punct de vedere arhitectural, cât și al execuției.
Arhitectural, strică toată armonia zonei, e o coșmelie gândită la nivel de ucenici de arhitecți. Din punctul de vedere al execuției, totul s-a dovedit un fiasco, de la constructor până la cei care trebuia să supravegheze lucrările, să le recepționeze și să le folosească.
La loc de cinste stau și conducerile perindate pe la Inspectoratul Școlar Neamț, nepăsătoare, neputincioase sau aflate în poziția de sluj față de factorii de influență, care au dus ca dosarul sălii de sport să devină unul penal. În acest moment, toată lumea arată spre unul dintre constructori, Energoterm Piatra Neamț, condusă de Petru Paleu. Nimeni nu se întreabă cum a reușit Paleu să obțină mai mulți bani decât erau stipulați în contract, cine sunt cei care l-au ajutat și cum nu mai există în conturi garanția de bună execuție. Se vorbește despre acte false, interese, șpăgi, oameni care s-au trezit că răspund pentru ceva ce nu au făcut și despre… noi alocări de fonduri, în condițiile în care, la vedere, nimeni nu pare interesat să afle ce s-a întâmplat cu adevărat acolo.
* Un memoriu incendiar…
… prin prezentarea faptelor fără niciun fel răstălmăcire, prin ochii unui director care a preluat o situație din care nu știe cum să mai iasă. Pe profesorul și antrenorul Dan Gavril nu-l interesează prea mult jocurile politice, nici cele financiare. El vrea sală de sport și, cum nu are, a trimis către inspectoratul școlar un memoriu, înregistrat pe 30 aprilie 2013, după ce, în timp, a mai făcut și alte nenumărate demersuri care erau să-i aducă… schimbarea din funcție. Vă prezentăm memoriul, așa cum a ajuns el la Inspectorat, mai puțin partea introductivă, una de prezentare a rezultatelor Liceului.
”După lungi și aprige tergiversări se obține aprobarea pentru un proiect foarte frumos «Sală de sport omologată și anexe la Clubul Sportiv Școlar Piatra Neamț», cu dimensiuni normale pentru activitatea de performanță și chiar divizionare A. În anul 2008, pe 19 septembrie, se obține avizul tehnico-economic privind proiectul (…). În anul 2008, pe 15 octombrie, se organizează licitația publică, la care s-au prezentat 3 societăți: SC Socin SA – SC General Construct SA; SC TLSIT SA; SC Energoterm SRL – SC Termoplus SA Piatra Neamț.
Valoarea inițială a contractului era de 8.043.002,31 lei fără TVA; durata de realizare a construcției – 18 luni.
Licitația este câștigată de SC Energoterm SRL – SC Termoplus SRL Piatra Neamț, cu oferta de 6.758.825,52 lei fără TVA, ca urmare a aplicării criteriului prețul cel mai scăzut.
Valoarea totală a investiției la cursul lei/euro în anul 2008 a fost de 11.569.403 lei.
Valoarea inițială: 8.043.002,37 lei
Act adițional diferență TVA: 61.553,15 lei (de la 19 la 24%)
Contract 2153/8.07.2010, lucrări: 3.078.564,38
Lucrările au început pe 5 noiembrie 2008, cu autorizația de construcție nr. 791 din 4.11.2008 eliberată de Primăria Piatra Neamț.
Data finalizării contractului – 5 noiembrie 2010.
Pentru că lucrările nu au fost executate conform graficului, se emite o nouă autorizație, nr. 12 din 14.01.2011, pentru continuarea lucrărilor rămase de executat. Conform ultimei situații de lucrări, recepției și a facturii emise în urma semnării acestora, în data de 28.02.2011 s-a sistat execuția lucrărilor de către SC Energoterm SRL. Până la data de 31.12.2011 s-au achitat:
Achitați: 9.467.534,00 lei
De achitat: 1.715.585,90 lei
S-a facturat și nu s-a achitat: 303.254,38 lei
Garanție: 14.194,21 lei
La informarea dirigintei de șantier, ing. Cârligeanu Marieta, care răspunde conform contractului nr. 36 din 5 noiembrie 2008, prelungit prin acte adiționale nr. 1 și 2 din 2009 și 2010, de realitatea privind stadiul fizic al lucrărilor și modul de execuție al acestora, confirmate prin recepțiile și situațiile de lucrări atașate facturilor emise de către executant, se solicită societății Energoterm, prin adresa nr. 2384 din 18.09.2012, să emită de urgență  factură ștorno în valoarea necuvenită de 570.000 lei inclusiv TVA – lucrări neefectuate, conform centralizatorului de lucrări și situației prezentate de aceasta. Conform declarației dirigintei de șantier, făcută după plata facturii aferente situațiilor de lucrări, documentele reprezentând această sumă nu sunt reale, situația lucrărilor din documente nu există în fapt.
Datorită celor prezentate mai sus, a relațiilor nu tocmai bune dintre achizitor și executant, conducerea LPS Piatra Neamț a solicitat prin adresa nr. 2350 din 14.09.2012, verificarea garanției de bună execuție depusă în contul RO33BRDE280SV280853722800, la banca BRD GROUP SOCIETE GENERALE, sucursala Neamț, suma de 467.772,11 lei. Menționăm că garanția de bună execuție se poate elibera de către bancă, conform legii, numai cu acordul scris al reprezentanților legali ai unității, după recepția finală a lucrării, 70% din sumă și la terminarea perioadei de garanție a lucrărilor, restul de 30%.
Conform răspunsului băncii, venit după mai multe solicitări în scris făcute de către LPS Piatra Neamț, am constatat că SC Energoterm SRL a transferat sumele din contul de garanții în contul său curent, în baza unor solicitări făcute de către LPS Piatra Neamț către BRD. Conducerea LPS Piatra Neamț nu a semnat și nu a solicitat eliberarea garanției de bună execuție, adresele și semnăturile nu sunt reale.
Ca urmare, la data de 8.02.2013, sala este construită în proporție de 35-40%, ESTE O SALĂ SCHELETICĂ, cu următoarele părți neconstruite: centrală termică, corp anexă cazare, bucătărie, sală mese, tribună, vestiare, pereți laterali, corp anexă intrare sală (vestiare, cabinet medical, sală forță, sală recuperare, grupuri sanitare), canalizare și recuperarea apelor reziduale.
Dorim soluționarea acestui caz special și solicităm sprijin în continuare și definitivarea lucrărilor la «Sala de sport omologată și anexe la Clubul Sportiv Școlar Piatra Neamț». Menționăm că firma Energoterm SRL, cu care am început lucrările, se află în insolvență din 2012.”
* Scurte precizări și lămuriri absolut necesare…
… ca să înțelegem exact subiectul. Director la LPS Piatra Neamț era, la data semnării contractului, prof. Vasile Filimon. El a semnat contractul pentru sala de sport. Dan Gavril a venit mai târziu, când răul era deja făcut. Demersurile sale ar fi trebuit sprijinite de Inspectoratul Școlar Neamț, indiferent cine-l conducea. Trebuie să observăm cum a crescut spectaculos prețul construcției, de la 8 la 12 miliarde lei! Asta în condițiile în care achiziția a fost făcută pe baza prețului cel mai scăzut!
Cel mai interesant aspect al memoriului îl reprezintă episodul BRD, cu garanția de bună execuție. Școala cere o informație, nu i se răspunde, iar atunci când îl primește află că ea a solicitat returnarea banilor, chiar dacă acele adrese nu ar exista, potrivit celor spuse de actualul director, în arhiva școlii! Mai mult decât atât, el consideră că hârtiile respective sunt niște falsuri grosolane. Agitația lui Dan Gavril are și o explicație practică, obiectivă, dacă vreți: undeva, prin conturile inspectoratului, ar mai fi venit o suplimentare, de aproximativ 4 miliarde lei vechi, pentru continuarea lucrărilor!!!! Cine i-a cerut, cum au fost justificați, cine a făcut documentații, sunt tot atâtea întrebări care s-ar putea să aibă conotații la fel de penale, dar deocamdată nu există răspunsuri la vedere. Directorul vrea ca banii să fie folosiți pentru terminarea lucrărilor, indiferent cine le face, numai să le facă.
Oricâte precizări am face noi, rămâne realitatea măsluită din hârtii, pe baza cărora o instituție bancară a eliberat o garanție de bună execuție pentru o lucrare despre care și bancomatul băncii știa că nu este gata. Așa că vom vorbi despre…
* Secretul bancar și garanții pe bază de adrese fictive
Corespondența dintre o bancă de renume și LPS Piatra Neamț este extrem de interesantă. În iulie 2011, Liceul cere doar să afle dacă suma depusă drept garanție se mai găsește în sold. Nu i se răspunde, revine la adresă și apoi i se dă, de la înălțimea unei bănci de dezvoltare, un răspuns șmecheresc: ”Urmare adresei dumneavoastră nr. 2147 din 18.07. 2011 prin care ne solicitați informații de natura secretului profesional bancar referitoare la SC Energoterm SRL (…) vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a da curs solicitării dumneavoastră întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile stabilite de prevederile OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului”.
#gallery-0-7 { margin: auto; } #gallery-0-7 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-7 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-7 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */
Ridicolul este perfect: beneficiarul nu întrebă decât dacă mai există garanția pentru lucrarea sa, nu câți bani are Energoterm în contul curent sau alte detalii privind garanțiile pe care le-a luat banca pentru eventuale credite, deși credem că ar fi un subiect interesant și acesta. Insistențele liceului și, mult mai sigur, ancheta pornită în cauză au dus la eliberarea unei alte adrese, prin care banca îi comunică unității școlare că a avizat mutarea garanției în contul curent al Energoterm pentru că i-ar fi cerut-o… liceul, prin mai multe adrese: ”SC EnergotermSRL are deschis la Sucursala Neamț a BRD Groupe Societe Generale contul de garanții de bună execuție RO33BRDE280SV280853722800 – Ron. SC Energoterm SRL a transferat sumele din contul de garanții în contul curent în baza unor notificări ale Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamț, pe care le atașăm în copie, la data prezentei soldul contului de garanții fiind diferit de cel indicat în adresa dumneavoastră”. Răspunsul vine la peste un an de la prima adresă, adică în octombrie 2012, timp suficient pentru Energoterm să rezolve situația.
Adresele la care face referire banca, spune directorul Dan Gavril sunt false.
#gallery-0-8 { margin: auto; } #gallery-0-8 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-8 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-8 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */
Sunt false numerele de înregistrare, siglele nu sunt cele oficiale, stampilele și semnăturile sunt scanate de pe alte documente, ștampilele sunt diferite. Evident, dacă toate acestea sunt măsluite, la fel de măsluit este și conținutul. Reali sunt doar banii, care au trecut din contul de garanții în cel curent al firmei, de unde au luat alte destinații. Pentru lămuriri direct de la sursă, am încercat să primim un punct de vedere direct de la bancă. Am făcut, cum ni s-a spus o cerere de informații și am primit un prim răspuns care face trimitere tot la secretul bancar: ” Întrucât aceasta (solicitarea- n.n.) conține elemente de natura secretului bancar, a fost remisă pentru analiza Departamentului de specialitate din cadrul Centralei BRD-GSG, de la care veți primi, în cel mai scurt timp, un răspuns avizat”.
* Mai există și alte falsuri?
Toate datele spun că da. Dirigintele de șantier spune că au existat situații de lucrări, urmate de facturi, pentru lucrări neefectuate și demonstrează acest lucru. Asta înseamnă că semnăturile de pe acele situații, unde trebuia să existe chiar semnătura dirigintelui, nu sunt reale. Facturile fac referire la lucrări neexecutate. Și ele au fost plătite în mare parte, dovadă cererile de ștornare a sumelor respective. Adevărata față a lucrărilor a fost ascunsă în hârtii care au mărit prețul lucrărilor, probabil tot pe baza unor estimări făcute din burtă. Nu trebuie să uităm că lucrarea a avut două firme care au licitat. Cea de-a doua, exasperată că probabil nu a primit bani, se delimitează de Energoterm printr-o adresă și, prin reprezentantul legal Viorel Turcu, cere liceului ca ”pentru continuarea lucrărilor la obiectivul «Sala de sport și anexe pentru CSS Neamț» vă rugăm să efectuați demersurile necesare pe lângă firma Energoterm SRL pentru ștornarea lucrărilor facturate și neexecutate la centrala termică – structura și arhitectura, rețeaua de canalizare pluvială și a echipamentului stație de pompare antiincendiu.” În felul acesta, chiar partenerul de lucrare îl dă în gât pe Petru Paleu, că nu a efectuat lucrări, dar că ele au fost facturate.
* La Inspectoratul Școlar e totul OK!
Este greu să stai de vorbă cu inspectorul școlar general Viorel Stan pe subiect. De la început ni s-a spus că a existat memoriul la care facem trimitere, dar că el a ajuns la registratura Prefecturii Neamț. Și, din punctul de vederea al generalului, subiectul este închis, cel puțin deocamdată. Mai mult decât atât, cu multă înțelepciune, dl. Stan ne-a dat de înțeles că e subiect greu și că e mai bine să-l lăsăm departe de preocupările noastre jurnalistice. Că dacă vom scrie prima parte, pe a doua nu o mai scriem sigur. Singura asigurare primită a fost că banii, câți mai sunt ei, nu vor fi virați decât atunci când se va ști sigur cine va face construcția. Că anul trecu au mai venit peste 10 miliarde lei vechi pentru… continuarea lucrărilor, dar că au fost redirecționați către cluburile sportive de la Roman și Târgu Neamț. Anul acesta au venit peste 4 miliarde și se așteaptă ceva… Și, extrem de important, că plățile se făceau direct de către Inspectorat, nu de către Clubul Sportiv Școlar.
Va urma –
Valentin BĂLĂNESCU
Energoterm și sala de sport penală În Piatra Neamț, pe strada Dragoș Vodă, la nr. 15A, de câțiva ani este șantier. Mai bine zis, a fost cândva șantier, acum avem o clădire scheletică, neterminată, păzită de un tânăr care se întreabă și el ce face prin zonă.
0 notes
Text
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
Tumblr media
SCANTEIA DIVINA Noutatea cea mai frumoasa este ca prin grija si eforturile Fundatiei “Drept Credinciosul Voievod Stefan Cel Mare si Sfant” locurile din catunul Braniste sunt pe cale sa isi regaseasca un trecut  si in care calatorul SIMTE SCANTEIA DIVINA Publicat în 4 Martie 2017Lasă un comentariu la SCANTEIA DIVINA Editează “SCANTEIA DIVINA” case restaurate la fundatie Publicat în 4 Martie…
View On WordPress
0 notes
Text
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
Piatra Neamţ avea în 2009 88 de cetăţeni de onoare – aflăm dintr-un material întocmit de medicul Virgil Răzeşu (şi el fiind între Cetăţenii de onoare ai urbei nostre) cu prilejul unei seri dedicate acestora la Fundaţia „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Consiliul Local a iniţiat această acţiune de onorare cu acest titlu la doar câţiva ani după 1989, prin 1992, acordând astfel de titluri unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume. Dintre cele 88 de titluri, 28 au fost acordate postum iar 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor. Primele titluri au fost acordate în 1992 următorilor: pictorul Victor Brauner, alpinistul Ticu Lăcătuşu şi Jean Auroux, primarul de Roanne, Franţa, oraş înfrăţit cu Piatra Neamţ. Între reprezentanţii administraţiei locale, au primit acest titlu fostul primar Nicu Albu, Raul Constantin Bobeanu (fost preşedinte al Consiliului judeţean), Gheorghe Ştefan – primar şi viceprimarii Vasile Ouatu şi Gheorghe Dumitreasa. O altă categorie e reprezentată de cea a personalităţilor de talie naţională care au contribuit la progresul şi cunoaşterea localităţii, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu (titlu retras ulterior), cărturarii G.T. Kirileanu, Iulian Antonescu, scriitorii Ion Luca Caragiale, Calistrat Hogaş, artistul plastic Iulia Hălăucescu, arheologul Constantin Matasă, regizorul Andrei Şerban, farmacistul Constantin Vorel. Nu lipsesc din lista cetăţenilor de onoare personalităţi ale istoriei precum generalul Nicolae Dăscălescu, maiorul Constantin Durican, colonelul Constantin Todicescu, generalul Gheorghe Vasilescu, deţinutul politic Grigore Caraza, grupul de luptători pentru unitatea naţională de la Chişinău – Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco. Între prietenii oraşului Piatra Neamţ, au primit acest titlu reprezentanţii unor administraţii locale de peste hotare precum Louis Barjon, consilier de Roanne, primarul oraşului Manilvei (Spania) Emilio Lopez Berenguer, Luigi Bodo şi primarii oraşelor Roanne, Villerest, Mabli şi Riorges (Franţa), Beinasco (Italia), Hliboca, Orhei (Republica Moldova), Lod (Israel), Arnold Maria Lempers, ctitorul Centrului de copii handicapaţi Piatra Neamţ. O grupare importantă de cetăţeni de onoare provine din rândul artiştilor: solista de operă Anda Louise Bogza, sculptorul Pompiliu Clement, teatrologul Eduard Covali, Sidonia Hogaş, Ioan Holender, actorii Draga Olteanu Matei, Vasile Muraru, Adria Pamfil Almăjan, pictorul Petru Petrescu, sculptorul Vincenzo Puschiazis, Mihaela Rădulescu, Mihai Trăistariu, Laura Vasiliu, artistul plastic Simona Vasiliu Chintilă, scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Dumitru Almaş, profesorii Ioan Drăgan, Victor Andrei, Constantin Borş, Ioan Negre, Vasile Postolică, Ioan I. Scurtu, Mihai Stamatin, Alexandru Ţăranu, Ioan Zenembisi, Alexandru Gheorghiu, Ioniţă Ichim, Paul Mihăelescu, magistraţii Gheorghe Lalu, Gheorghe Măcărescu, medicii Costache Andone, Gheorghe Iacomi, Todică Kirileanu, Socrat Lalu, Virgil Răzeşu, Marius Micşa, Simion Purice, Ernest Ungureanu. Lista se încheie cu sportivii cu merite deosebite în specialităţile lor: Virgil Bărbuceanu, Garoafa Cantemir, Constantin Cuciuc, Luminiţa Huţupan, Valentin Gavril, Constantin Grigoriu, Otto Heel, Vladimir Laşcu, Traian Ţăranu, Petru Paleu, Ovidiu Ţoc. Cel mai proaspăt Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ este părintele Iustin Pârvu, titlu acordat post-mortem, la propunerea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, autor care a realizat câteva cărţi cu şi despre acesta. (N. SAVA)
SCANTEIA DIVINA
Noutatea cea mai frumoasa este ca prin grija si eforturile Fundatiei “Drept Credinciosul Voievod Stefan Cel Mare si Sfant” locurile din catunul Braniste sunt pe cale sa isi regaseasca un trecut  si in care calatorul SIMTE SCANTEIA DIVINA
Tumblr media
Publicat în 4 Martie 2017Lasă un comentariu la SCANTEIA DIVINA Editează “SCANTEIA DIVINA” case restaurate la fundatie
Tumblr media
Publicat în
View On WordPress
0 notes