"Regiunile istorice sunt cele mai eficiente construcţii administrativ-teritoriale."
Boia: ”Da, poveștile astea au prins și e foarte greu să mai ieși din situația asta. De exemplu, întîlnim mitologia asta a unității și la Bălcescu, și în perioada interbelică, dar nu în maniera absolută, dusă pînă la absurd, pe care a imprimat-o naționalismul din vremea lui Ceaușescu. La un moment dat, prin anii ’80, se dăduse consemn să nu se mai pronunțe nici numele provinciilor istorice. Punctul culminant a fost acela cînd meteorologii n-au mai avut voie să dea informațiile potrivit provinciilor istorice. Nu se mai spunea că plouă sau ninge în Moldova, ci că plouă sau ninge în nord-estul țării. În viziunea aceea era o crimă să atentezi la unitatea dintotdeauna a țării (începînd de la daci), împărțind-o în tot felul de regiuni. Pentru mulți, lucrurile s-au fixat în maniera asta rigidă. Cînd un istoric cu o poziție importantă în instituțiile istorice ale țării vorbește despre națiunea română medievală, comite o aberație.”O aberație... Președintele Academiei Române nu ar da like la asemnea afirmație adevărată.
Dar citește tot interviul
https://dilemaveche.ro/sectiu ne/tema-saptamanii/articol/n-o-sa-l-intrebam-pe-stefan-cel-mare-cum-ar-trebui-guvernata-romania-de-azi-interviu-cu-lucian-boia
--
1. "Românizarea" din timpul regimului ceaușist a fost o catastrofă majoră pentru Transilvania și Banat. Această românizare s-a făcut extrem de dur și fără o minimă rațiune şi ne-a costat plecarea masivă a saşilor, a şvabilor şi a evreilor(în epoca post-comunistă, li s-au adăugat sute de mii de maghiari și peste un milion de români).
2. Așa numitul "pericol maghiar"(Lucian Boia vorbește de „psihoza maghiară”) legat de pretinse "asalturi iredentiste", asupra Banatului și Transilvaniei, nu are nici un fel de justificare.
Psihoza aceasta, abil întreținută de politicieni și serviciile secrete, constituie un alibi pentru amânarea sine die a reformei administrative, a regionalizării, al căror rost ar fi descentralizarea masivă a puterii în România.
---
...Centralismul este boala structurală a României. Centralismul distruge pur și simplu România. După cum vedem, până și oamenii foarte educați nu reușesc să iasă din această perspectivă și nu văd țara decât prin ochii unui locuitor al Bucureștiului...
...Să treacă pur și simplu dincolo de Bariera Vergului, să se mute cu mintea la Bacău, Suceava, Vaslui sau Galați. Sau la Tulcea, Caraș-Severin, Satu Mare ori Brăila.
Lumea se vede altfel dinspre aceste orașe sau zone subordonate, sacrificate mereu, fără înțelegere, unui „bine mai mare”, așa-zis național...
Ieșiți din modul centralist de a vedea această țară. Paradigma conducerii absolute din Capitală a distrus regiunile, Moldova în primul rând, un Principat mai dezvoltat decât Muntenia la momentul Unirii.
--
Cam toată lumea a auzit de subsidiaritate, regionalism, descentralizare, autonomie locală, financiară, teritorială, chiar dacă unii au greutăți în a înțelege corect sensul acestor cuvinte.
Hai să mai discutăm despre un termen mai puțin cunoscut românilor, devoluția.
Devoluția este delegarea statutorie a puterilor de guvernare de la nivelul administrației centrale a unui stat suveran la un nivel inferior, cum ar fi cel regional sau local.
Este o formă de descentralizare administrativă. Teritoriile devoluate au puterea de a iniția măsuri legislative relevante pentru zona respectivă.
Aplicabil perfect într-un stat unitar, cum este România. Devoluția nu înseamnă federalism, ca să fie cât se poate de clar și pentru spărieții de serviciu.
Cel mai bun exemplu de devoluție, adică de împărțire a puterii centrale(democrație consociaționistă) și a competențelor, cu factorii de decizie locali și regionali, este Marea Britanie(vezi Irlanda de Nord, Țara Galilor și Scoția).
Citez pe domnul profesor Bakk Miklós:
…”profesorul Paul Philippi(sas transilvănean)…considera esențială și moștenirea constituțională a Transilvaniei. Este vorba de constituția nescrisă, istorică a acestei regiuni (cuprinsă în cutume, reglementări istorice locale și regionale, în jurisdicții diferențiate), dar în care sașii erau prezenți pe lângă maghiari și secui ca colectivitate istorică, constituțională a provinciei.
În Transilvania nu trăiesc minorități, ci popoare, susținea Paul Philippi – de altfel, cum este cuprins și în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918.
Iar popoarele sunt entități constituționale, și moștenirea Transilvaniei nu cuprinde numai peisaje urbane dar și o masă succesorală de soluții constituționale, foarte diferită de cea primită, adoptată de vechiul regat, al statului iacobin organizat de Cuza.
Modelul transilvan este modelul confederal și consociaționist al democrației, desigur, la nivelul vremii, care s-a cristalizat cu o participare mai redusă a românilor transilvăneni și care, începând din secolul al XV-lea, prin Fraterna Unio chiar i-a și exclus pe români din conducerea Transilvaniei.
Însă această excludere, și mai ales interpretarea ei traumatizantă, nu justifică, de loc, abandonarea modelului însuși.
Mai ales datorită faptului că întreaga construcție europeană în sine, dar și reconstrucția mai multor state europene de după cel de al doilea război mondial demonstrează caracterul reînnoitor al tradițiilor de acest tip.”
Viitorul logic ar fi realizarea unui model de regionalism, să-i zicem, evolutiv, unde cadrul juridic al regiunilor se va dobândi treptat, pas cu pas,prin acorduri bilaterale între autoritatea centrală şi reprezentanţii comunităţilor regionale…
PSD a blocat Centura Metropolitană a Clujului chiar dacă s-au dat bani de la Uniunea Europeană, iar Consiliul Local Cluj a plătit, din banii clujenilor, studiul de fezabilitate. Prin regionalizare nu și-ar mai bate joc nimeni de clujeni.
Brașovul se roagă de 17 ani de București să-i dea bani de Aeroport și Autostradă. Prin regionalizare ar fi primit imediat bani de la Uniunea Europeană. Mai mult, ar fi negociat direct cu aceasta.
Iașul se roagă de ani buni de București să-i dea bani de o Autostradă care să lege Moldova de Ardeal și de acolo spre Vestul Europei. Sunt tratați ca și când ar fi o colonie a Bucureștiului.
Însă, cei de la putere, PSD -Sud, trimit 360 de milioane de euro în Teleorman pentru drumuri, fac un stadion la Târgu Jiu pentru o echipă care retrogradează și așa mai departe.
--
"Naționalismul este cea mai mare mizerie a lumii moderne. Chiar dacă, uneori, pare a fi o virtute, naționalismul nu este altceva decât înapoiere și sentimentul primitiv de apartenență tribală. Astăzi, acesta este apanajul societăților subdezvoltate, societăți pentru care apartenența etnică este primordială iar valoarea individului este condiționată de această apartenență.
Credeam că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, demonii naționalismului și ai xenofobiei să dispară sau dacă nu, măcar să devină o parte insignifiantă a societății. Din nefericire, astăzi, în era tehnologiei digitale, societatea est europeană în general și societatea românească în particular răbufnesc într-un spectacol grotesc de naționalism xenofob."
--
Cum se perpetuează distorsiunile bucureșteano-regățenești:
Dacă vrei să afli pe wikipedia ce și cum cu mult-iubita noastră capitală, primul text care-ți e vârât sub ochi, încă înainte să dai click pe articolul respectiv, e cel de mai jos:
„Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit in anul 2018 cu 26,6% din PIB-ul la nivel național, respectiv 251.350 miliarde lei (54.013 miliarde euro). [66]”
În corpul articolului wikipedia informația respectivă e plasată undeva spre treimea ultimă a textului. Dar chiar înainte de a accesa articolul trebuie să ți se vâre în creier minciuna centralisto-regățeano-bucureștenească, în virtutea adevărului relevat de experimentele psihologice, după care cele mai eficiente și mai ușor de introdus în creierii subiecților sunt enunțurile scurte. Nu contează cât sunt ele de aderente la adevăr. De preferabil ar fi să nu fie- cu atât mai mare e reușita dresajului. Ceea ce și vedem în jurul nostru.
Dar să gîndim un pic logic. Acea pură hoție centralist-bucureștenească numită Sistemul Marilor Contribuabili face ca toate firmele mari din țară să-și plătească taxele și impozitele la București. N-are parazitara noastră capitală nici un merit în funcționarea și prosperitatea lor- dar taxele și impozitele se plătesc de parcă Bucureștiul le-ar fi adus mana de pe cer. Am dat exemple flagrante chiar pe aceasă pagină- firme care-și desfășoară activitatea exclusiv în provincie- dar din ale căror realizări economice se ghiftuiește cloaca gentium, cum duios numea Vaida Voevod cetatea ciobanului Bucur. Credeți că acele sume colosale nu intră în calculul celor 26.6%? Intră, cum să nu intre.
Ce să mai vorbim despre șantajul continuu prin care Finanțele determină firmele străine sau autohtone să-și mute sediul în București sau măcar în Muntenia? Ursus vă amintește ceva, clujeni? Dar vouă, medieșenilor, Romgazul?
Ce să mai vorbim de șmecherii porcești tipic bucureștenești- regii autonome, firme și instituții, ba chiar întregi ministere, cu parcuri auto extinse, care sunt folosite în teritoriu, dar care musai sunt înmatriculate la Bukkale și pot fi asigurate numai și numai de sucursalele bucureștene ale firmelor de asigurări? Ce ziceți, într-o asemenea competiție economică, măsluită după tipicul bucureștean, care asigurători vor primi titlul de fruntași pe ramură?
A propos, de ce toate autovehiculele vândute în leasing trebuie să aibă număr de București? Din nou, doar pentru ca asigurătorilor de acolo să li se creeze o situația favorizată într-un mod atât de necinstit bucureștenesc? Și dacă ăsta e sistemul în domeniul asigurărilor, credeți că lucrurile stau altfel în restul domeniilor păstorite de centralismul bucureșteano-regățenesc?
Să judecăm problema și din alt unghi. Firmele alea nemaipomenite, din București-Ilfov, nu subzistă doar din încasările făcute acolo. Grosul realizărilor e obținut de sucursalele din toată țara. E, acum puneți-vă problema logic: de unde va veni cea mai mare parte a acelor încasări? Din Ardeal și Banat? Sau din Muntenia și Moldova, cele două regiuni care conțin în ele polii sărăciei în UE- Regiunea Sud-Vest Oltenia și, respectiv, Regiunea Nord-Est? Vedeți de ce tot afirmăm și repetăm la nesfârșit că Ardealul și Banatul contribuie cel mai mult la bugetul României și primesc cel mai puțin? Nu vi se pare absolut evident acest lucru?
Cândva, în negura vremurilor, un cioban, pe nume Bucur, a întemeiat o așezare umană, București. Nu știu câte își imagina ciobanul respectiv despre destinul viitor al localității sale- de călău al provinciei, de ucigaș cu sânge rece al vieții economice, politice, sociale și culturale din arealul căzut, spre ghinionul său, sub fetida dominație bucureșteană. Știu doar că un oraș înființat de un cioban a perpetuat ciobănismul cel mai mitocănesc în relația cu teritoriile cărora le este capitală.
Din punctul meu de vedere, m-aș simți extrem de bine într-o realitate politico-statală regională care să nu mai aibă parte de cele 26.6% din contribuția la PIB. Sunt oricum procente jefuite de la provincii, procentele hoției și nesimțirii regățeano-bucureștenești, de care Ardealul și Banatul n-au beneficiat, nu beneficiază și nu vor beneficia niciodată, în nici un fel.
Cât despre București- a fost întemeiat de un cioban. Dar acum, de ceva decenii, un alt cioban s-a sculat dîn Pipera și demonstrează că are valoare. Încât parcă mi-l pot imagina pe distinsul domn George Apostol B. spunând : „Cum sună Bucur și cum sună Becali?” Adevărul e că s-a numit destul București. A venit momentul să-și schimbe numele în Becali. Aceeași ciobănie, dar cu altă pălărie ciobănească.
M-ai înțeles?
----
În timpul facultăţii am urmat un curs opţional de Istoria Africii. Ce mai reţinem de acolo este următorul fapt: când puterile coloniale europene au început, în secolele XVIII-XIX, să ocupe teritorii de pe continentul negru, le-au delimitat, administrat şi denumit conform propriilor interese, fără a ţine cont de realităţile etnice şi de specificul zonal. Prin urmare, coloniile africane, devenite ulterior, în perioada postbelică, state independente, aveau nişte graniţe complet arbitrare, unele înglobând mai multe populaţii sau formaţiuni tribale diferite, iar alte populaţii sau triburi fiind divizate în mai multe state. În plus, vechile colonii erau împărţite administrativ conform intereselor europenilor, fără a se ţine cont în niciun fel de tradiţiile şi diferenţele locale. Astfel, aceste subdiviziuni au primit denumiri edificatoare, conforme intereselor noilor stăpâni: Nord, Sud, Vest, Centru, Sud-Est, Nord-Vest etc. Atlasele geografice mai vechi abundau în asemenea denumiri administrative.
Ulterior, în Africa situaţia s-a mai schimbat. Se petrece în schimb un fenomen asemănător celui de acum două secole tocmai în Europa, unde state ca România, Bulgaria şi probabil şi altele au început să fie împărţite administrativ în regiuni denumite Nord, Sud, Centru… O ciudată repetare a istoriei, am putea spune. Această teribilă coincidenţă trebuie însă să ne dea de gândit. Că asemenea denumiri arbitrare sunt impuse de “puterea colonială”, complet necunoscătoare a realităţilor locale, este evident. Ce pretenţie putem avea faţă de unii care încurcă şi acum Bucureştiul cu Budapesta? Însă cel puţin noi ar trebui să ştim că în trecut regiunile României nu se numeau Est, Vest, Nord, ci Moldova, Banat, Maramureş. Cât ar fi de greu să denumim viitoarele regiuni administrative conform tradiţiilor şi specificului lor de aproximativ o mie de ani? Europenii ar putea fi tentaţi să ne împartă în Centru, Nord-Est sau Sud-Vest, dar noi le-am putea arăta politicos, în cazul unei minime verticalităţi, că aceste regiuni trebuie să se numească, după istoria pe care o au, Transilvania, Bucovina sau Oltenia. Chiar dacă avem un statut de colonie, nu trebuie să fim confundaţi chiar cu africanii secolelor XVIII-XIX.
În aceasta ar consta aşadar rolul autorităţilor româneşti. Să susţină cu hotărâre tradiţiile noastre istorice. Pe harta noii Europe trebuie să existe şi denumiri româneşti, nu convenţionalele puncte cardinale. În cel mai rău caz, regiunile ar trebui lăsate să îşi aleagă fiecare denumirea pe care o consideră mai potrivită.
Iar dacă, de exemplu, proiectata Regiune 5 Vest şi-ar lua numele de Banatul Românesc, prin analogie cu cel sârbesc şi cu cel unguresc, nu am avea nimic împotrivă.
--
Ce înseamnă să fii ardelean? Simplu: să nu minți să nu furi, să fii harnic, să nu corupi și să nu fii corupt, să fii curat, să fii ordonat, să respecți pe toți oamenii, să respecți legea, să respecți natura, să respecți animalele, să citești, să scrii corect în limba ta maternă, să crezi, să ajuți și să fii implicat civic pentru comunitatea ta! No, simplu, io-s ardelean! Tu?
--
''Habar nu am de ce, dar odată cu moartea regelui Mihai îmi doresc o Transilvanie liberă de România. Țara asta nu ne-a adus nimic bun, i-a confiscat locomotiva austriacă a lui Iuliu Maniu când s-a dus să semneze unirea. Ne-a dat un semnal pe care îl înțelegem abia după o sută de ani... O să vă furăm, o să vă împilăm, o să vă subjugăm, cadou pentru că v-ați unit cu noi...
Ce ne-a adus nouă Unirea? Peșcheș, ciubuc, șpagă? Confiscare? Plocon la București? Ce altceva ne mai ține împreună în afară de limbă?''
--
Toate țările din Europa de Vest au administrațiile descentralizate unde puterea decizională a fost distribuită comunicațiilor din regiunile autonome respective! România are sistem administrativ hipercentralizat, din această cauză nu se poate prospera, din această cauză au fugit peste 7 milioane din România, de aceea suntem unde În suntem, ultimii la toate! Italia, sunt peste 3 milioane care au fugit din România!
"Regiunile Italiei au un grad de autonomie regională conform constituției din 1948. Totuși, cinci (din cele 20) regiuni, și anume: Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Tirolul de Sud și Valle d'Aosta, au statut special care le conferă o autonomie politică și posibilități culturale mai mari. O regiune se subdivizează în provincii iar provinciile la rândul lor în comune. Centrele comunale fiind de regulă localitățile cu același nume (numele comunei respective)."
---
Cherdere de vreme! Națiunea(poporul) română NU există! Se tot încearcă de prin 1860 să formeze o națiune/popor, fără șanse! O națiune( un popor) trebuie să aibă o istorie, ori ceea ce prezintă ei sunt numai minciuni legende și basme! O națiune (un popor) trebuie să aibă rădăcini vechi pe locurile respective, o națiune un popor trebuie să aibă o mentalitate comună sănătoasă! Doar dacă există o națiune un popor atunci este unitate! De exemplu maghiarii sunt o națiune un popor! Ardelenii la fel, bănățenii la fel, moldovenii la fel valahii la fel! România/românii NU sunt o națiune, nu sunt un popor!
0 notes
antichități din Bulgaria
am umblat 2 zile prin Bulgaria și am văzut colecția privată Vatevi și muzeul din Șumen
La Muzeul de Istorie din Șumen am găsit expusă una din cele mai vechi coifuri de tip spangenhelm (sec 5) din Europa, descoperită la Voivoda, în regiune.
--
Topor de luptă cu încrustații de argint de tip nordic găsit în cetatea Stana (nu știu unde e)
--
Spade medievale de tip apusean și vikinge descoperite în Bulgaria,. Colecția Vațevi, expusă în Hanul Hagi Nikoli din Veliko Târnovo. Două asemnea spade de tip nordic/viking au fost descoperite și în Dobrogea și se află expuse la Muzeul de Arheologie din Constanța cu explicația ”arme medievale, sec XII-XIII”
Si sabia lui Stefan I al Ungariei e de origine vikinga. Am citit ca faceau schimburi cu ei si ca regele avea vikingi in garda personala.
http://leletek.lapunk.hu/?modul=galeria&h=629959
--
Mormântul tracic de la Smyadovo, reconstruit în Muzeul din Șumen. Deaupra intrării scrie cu litere grecești ”Gonimasedse-soția lui Seuthes” (al III-lea). Seuthes a fost un rege odris din familia căruia a venit regele geților Dromihete.
Inscripția de deasupra mormântului ..Se vede doar ”Gonima...” și ”Seut t”
este super importantă această inscripție! îți arată că și femeile din familiile conducătoare din Tracia elenistică aveau morminte cu cavou cu arhitectură elaborată (chiar dacă se identificau prin soț și nu neapărat individual); că Suethes au fost mai mulți indivizi, la fel ca Ludovici sau Caroli dar și că arhitecții și elitele știau grecește.
Exista o artă tracică specifică pe de o parte dar și numeroase influențe culturale elenistice. Brățările dacice ăn variantă de argint sunt destul de răspândite în Carpați și Balcani. Doar cele de aur sunt un specific local.
--
Aplice de harnașament tracice, din aur. La noi, la Muzeul Național de Istorie, aplicele de harnașament nu au fost niciodată prezentate astfel. Nici măcar grafic. Și avem destule (Agighiol, Peretu). De fapt nici măcar în literatura arheologică nu există vreun desen cu vreo cât de mică sugestie despre cum se foloseau aceste podoabe de harnașament
--
Pumnale tracice de tip sica descoperite în Bulgaria. Pumnalele curbe nu-s o invenție a dacilor ci își au originea în Balcani. Moda pumnalelor de acest gen s-a răspândit printre războinicii din arealul triburilor tracice (adică și daci) în secolele 2îen-1 en până departe în Transilvania/ Colecția Vațevi
erau mesteri intineranți care foloseau ce fier aveau pe plan local.
--
Un fabulos ornament tracic din bronz masiv. Unul din cele mai frumoase opere de artă tracică văzute ever.
Motivul “Cerbul fermecat’’ se repeta si la huni. .
Apare deseori la sciți și în arta persană. Până la huni mai este...
0 notes