#comuna alexandru cel bun

[acumtv]

Delgaz 14.06.2024

Stimaţi clienţi,  În scopul efectuării unor lucrări în instalaţiile electrice va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică în judeţul Bacău: – în data de 18.06.2024, între orele 08.00-16.00, comuna Scorţeni, localitatea Scorţeni, străzile: Nicolaie Tonitza, Gotca, Liliacului, Păcii, Sfinţii Voievozi, Petru Missir, Alexandru cel Bun, Mihail Sadoveanu, Ioan Teodorescu, Merişor, zona PT 2…

[stiridinromania]

OPERAȚIUNEA COMBUSTIBIL PENTRU UCRAINA DE LA NEAMȚ

La Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, exista un depozit de combustibili, detinut de Rezervele de Stat (A.N.R.S.P.S.- Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale). Astazi, mai multi localnici au semnalat ca de doua zile, in locul respectiv sunt zeci de cisterne inmatriculate in Ucraina si în Republica Moldova, unele care asteapta, altele care incarca din depozitele de combustibili ale Rezervelor de Stat, a transmis tvmneamt.ro pe 31 august 2022. Astfel, se confirma ca Romania isi va goli visteria in sprijinul Ucrainei si al Moldovei, din momentul in care au fost aprobate cele doua Proiecte de Hotarari de Guvern prin care vor fi scosi bani din rezervele de stat ale Romaniei pentru ajutorarea celor 2 tari. Mai multe pot fi citite in articolul Romania doneaza 6 milioane de euro in sprijinul Ucrainei si al Moldovei Foto: tvmneamt.ro Read the full article

[stiri-noi]

Turiștii nu se vor mai putea caza în comuna Alexandru cel Bun și Poiana Teiului

Toate restaurantele și unitățile de cazare din comuna Alexandru cel Bun au fost închise începând de astăzi, 7 septembrie, pentru cel puțin o săptămână. Decizia a fost luată în Comitetul Județean pentru Stuații de Urgență Neamț, după analiza epidemiologică a ratei infectărilor din ultimele 14 zile, care trebuie să fie sub pragul de 1,5 cazuri la mia de locuitori, stabilit de normele sanitare. „În afară de Bodești, mai sunt două localități din județul Neamț unde s-a luat decizia închiderii restaurantelor la interior și a unităților de cazare: Poiana Teiului, unde sunt 3,3 cazuri la mia de locuitori și Alexandru cel Bun, unde sunt 2,64 cazuri la mia de locuitori. Decizia a fost luată astăzi, pentru 7 zile și urmează, apoi, o nouă analiză împreună cu Direcția de Sănătate Publică Neamț”, a declarat prefectul George Lazăr în conferința de presă organizată astăzi, după ședința de CJSU.

C.I.

The post Turiștii nu se vor mai putea caza în comuna Alexandru cel Bun și Poiana Teiului appeared first on Stiri Neamt.

[mesagerulneamt]

Hidroelectrica și Hidroserv Neamț sub lupa DNA

Hidroelectrica și Hidroserv Neamț sub lupa DNA

Hidroelectrica Sucursala Bistrița SA pare să fie din ce în ce mai mult în atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Dacă până de curând doar se vorbea despre contracte cu dedicație și despre subcontractări, iată că un comunicat al DNA Bacău devoalează o părticică din acest sistem relațional. Un inginer cu funcție de răspundere îl determină pe un executant al unor lucrări să…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sNOUSt

Botosaneanul : Nu vă mai munciți cu Parcul Cornișa !

 Într-un sat se inaugurează un aqua-park de 4 milioane de euro

Ceea ce Primăria și Consiliul Local Botoșani nu reușesc de mai bine de nouă ani, de când a fost prezentat pentru prima dată proiectul, a stat în putința unei administrații publice din mediul rural.

Pe 22 iunie, în comuna Alexandru cel Bun din județul Neamț, este programată deschiderea oficială a „Aqua Park Blue Eden”. Complexul se întinde pe o suprafață de 6,5 hectare și a fost construit printr-un parteneriat public-privat în care Primăria cu 5.000 de locuitori, situată lângă municipiul PIatra Neamț, nici măcar terenul nu a fost obligată să-l pună la dispoziţie pentru efectuarea investiţiei.

4 milioane de euro

este valoarea investiţiei.

Parcul acvatic a fost construit de către SC Aqua Park Blue Eden“ SA, la care Consiliul Local al comunei Alexandru cel Bun este acționar principal, prin societatea proprie, SC Serv Com AlBun SRL. “Aqua Park Blue Eden” este un complex de tratamente și recreere situat în satul Vădurele din amintita comună care se constituie deja într-un concurent cât se poate de serios pentru Parcul Regional de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa, a cărei deschidere se tot amână de mai bine de doi ani și care își propune să atragă turiști și din celelalte județe, dar și din Moldova și Ucraina, fără de care nu ar putea să își suporte costurile de funcționare. Iată ce cuprinde parcul din Neamț: 1. PARTER:

– zona tobogane: – 1 tobogan deschis Anaconda tip spirală h=7,5 m, înclinație de 11,8 % și lungime de 65 m – 1 tobogan închis Anaconda tip spirală, cu cronometru, h=7,5 m, înclinație de 10,8 % si lungime de 67 m – 1 tobogan deschis Kamikaze h=4,7 m, înclinație de 47,6 % și lungime de 10 m – 1 tobogan deschis Family înclinație de 3,5 % și lungime de 8 m și lățime de 2,8 m – 1 bazin de aterizare 8 x 24 m, cu adâncimea de 1,3 m

– zona de bazine cu temperatura apei de 35C – 1 bazin de 450 mp, cu adâncimea de 1,3 m, prevăzut cu paturi în apă cu jeturi de aer, bar în apa, jacuzzi, și zonă prevăzută cu valuri și splitere de apă pentru hidromasaj – 1 bazin cu apa de tratament adusă de la Sovata, 80 mp și adâncimea de 0,9 m, prevăzută cu scaune – 1 bazin cu apa de tratament adusă de la Bălțătești, 40 mp și adâncimea de 0,9 m, prevăzută cu scaune – 1 bazin pentru copii tip ciupercă, având adâncime de 0,45 m, suprafața de 35 mp – 1 bazin interior – exterior de 80 mp, adâncimea de 1,3 m, cu hidromasaj – 1 bazin cu apă rece

– zona saune – 1 saună uscată, temperaturi între 40-60 C – 1 saună uscată, temperaturi între 60-80 C – 1 saună umedă cu aburi tip HamMam – 1 saună tip peșteră cu paturi de apă, temperatura 40 C

– zona de recepție – intrare

– recepția

– mini magazin cu produse specifice

– seifuri pentru securizarea valorilor

– zona WC

– zona de vestiare și cabine de schimb pentru persoanele cu dizabilitati și camera de prim ajutor

– acces etaj

– 1 scară

– 1 lift

2. ETAJ:

– zona de vestiare și cabine de schimb pentru 1.090 persoane

– 4 cabinete medicale pentru diferite afecțiuni

– 1 restaurant pentru 72 persoane

– 1 bucătărie

– 1 cameră pentru administrator și magazie

– Vestiar și WC pentru personalul administrativ

– WC și dușuri

– spațiu prevăzut cu uscătoare de păr și oglinzi

– birou pentru administratorul de complex

  3. ANEXE

– spațiu de parcare pentru cca. 200 de autovehicule

4. HOTEL

Bornele Parcului Cornișa

2008 – primarul Cătălin Flutur, aflat în campanie electorală, prezintă pentru prima dată proiectul parcului de agrement 2011 – primarul Cătălin Flutur semnează la Ministerul Dezvoltării contractul de finanțare 2012 – primarul Ovidiu Portariuc anulează licitația începută în mandatul predecesorului 2013 – primarul Ovidiu Portariuc semnează contractul de execuție potrivit căruia lucrarea trebuia finalizată în doi ani 2013 – luna iunie, încep lucrările 2017 – aleșii de la municipiu au dispute violente pe marginea recepționării Parcului Cornișa, care tot nu este deschis.

Cornișa, un nou capitol : Încă 3 LUNI de zile termen de finalizare – VIDEO&FOTO

EXCLUSIV : Flutur, lovitură de 20 de milioane de euro la Elena Udrea

  Sergiu BĂLĂŞCĂU

sergiubalascau@yahoo.com

facebook.com

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

O comună din Neamț va avea Aqua Parc

Comuna Alexandru cel Bun cu o populație de 5.000 de oameni, din județul Neamț, va avea de la 22 iunie parc acvatic. Aqua Park Blue Eden se întinde pe o suprafață de 6,5 hectare și a fost construit printr-un parteneriat public-privat, în care Primăria nu a fost obligată să pună la dispoziţie terenul pentru efectuarea investiţiei.

Parcul acvatic a fost construit de către SC Aqua Park Blue Eden“ SA, la care Consiliul Local al comunei Alexandru cel Bun este acționar principal, prin societatea proprie, SC Serv Com AlBun SRL.

“Aqua Park Blue Eden” este un complex de tratamente și recreere situat în satul Vădurele din amintita comună care se constituie deja într-un concurent cât se poate de serios pentru Parcul Regional de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa, a cărei deschidere se tot amână de mai bine de doi ani și care își propune să atragă turiști și din celelalte județe, dar și din Moldova și Ucraina, fără de care nu ar putea să își suporte costurile de funcționare.

De menționat că Piatra Neamț se află la 45 de minute de mers cu mașina de comuna Alexandru cel Bun. Rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor reuși să convingă turiștii să le viziteze stabilimentul.

Sursa: botosaneanul.ro

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/o-comuna-din-neamt-va-avea-aqua-parc/

[barsand]

Drăgăşani, Griviţa, Bârsanu, Panduri şi Momoteşti sunt cartierele Drăgăşanilor menţionate în Marele Dicţionar Geografic al României editat în secolul XIX. Astăzi puţină lume mai ştie care era în fapt rolul şi dinamica acestor cătune în istoria locului şi cum arăta alcătuirea etnică şi demografică a localităţii. Din fericire marele dicţionar reuşeşte să surprindă căteva date esenţiale pentru această istorie.

Astfel apare scris că “Parte din locuitori sunt moşneni, parte au pămînt dat la 1864”. Referitor la moşneni ştim că aceştia reprezentau clasa de mijloc. Istorici precum Constantin Giurescu îi consideră boieri. Documentele ne demonstrează de nenumărate ori că neamurile de moşneni şi de răzeşi erau strâns înrudite cu neamuri de mari boieri sau chiar descindeau din mari boieri, aşa cum avem referinţe în regiune despre boieri cu numele Bârsan(referinte http://www.voci.ro/barsanii-valceni). Forma lor de organizare în obşti săteşti devălmaşe i-a făcut pe unii istorici să scrie că ei erau românii cei mai “verzi”, păstrătorii celor mai curate tradiţii româneşti. Dintre aceştia unii erau crescători de animale, dat fiind că cea mai liberă meserie a românilor e ciobănia dar şi cea mai veche. Fraţi cu munţii, ciobanii fie ei Bârsani, Mocani, Ţurcani, Armâni sau Ungureni, n-au avut nevoie, în veci, de “paşaport” pentru oi. Nici măcar sub stăpânire străină, când sate întregi de ardeleni au bejenit la fraţii din sud, luându-şi turmele, dar şi tradiţia după ei.

Având în vedere cele menţionate mai sus este lesne de înţeles de unde provine denumirea Bârsanu a cătunului din vechiul Drăgăşani. Chiar dacă preponderent locanicii se ocupau cu viticultura este evident că la târgul oraşului, acesta fiind o piaţă de desfacere masivă a produselor de toate felurile, erau incluse şi produsele specifice oieritului. Dealtfel este menţionată în marele dicţionar existenţa crescătorilor de animale în localitate. Este ştiut faptul că la sfârşitul secolului al XIX-lea, moşnenii şi răzeşii reprezentau aproximativ 20% din populaţia rurală românească.

Sute de ani, răzeşii şi moşnenii şi-au apărat libertatea şi proprietăţile, împotriva domniei, a bisericii şi a marilor boieri. Ei erau “plătitori de impozite” şi tot ei erau războinicii din care se recurta armata ţării. Ei erau însă şi cei mai ameninţaţi de poftele celor puternici, deoarece libertatea avea preţul ei. Moşnenii şi răzeşii au plătit preţul pentru a rămâne oameni liberi chiar şi atunci când ajunseseră să-şi muncească moşiile cu propriile braţe. Ei îşi păstrau mândria de oameni liberi care se judecau zeci, chiar sute de ani pentru recuperarea unei palme de pământ. Din nefericire reformele agrare de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi împroprietărirea ţăranilor nu au dus decât la o nivelare socială şi au reprezentat o lovitură de moarte dată vechiului model de organizare în obşti devălmaşe.

Scurt istoric al localităţi Drăgăşani

Localitatea, prima oară atestată documentar în anul 1535, s-a aflat pe unul din drumurile romane, mai precis pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei – judeţul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimăneşti – judeţul Vâlcea) şi continuă către Transilvania. Acest drum şi traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană).

vedere din vechiul Dragasani in poze

gradina publica Dragasani

Biserica din Bârseşti Drăgăşani

str Alex Lahovary Dragasani

vechiul Dragasani in poze

centrul Dragasani

case din vechiul Dragasani in poze

Viile şi faima vinurilor de Drăgăşani au compus istoria locului, fiindcă acestea nu o dată au stat pe masa celor mai luminoase figuri ale trecutului nostru legendar cum ar fi nobilimea dacă, generalii oştirilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul sau cei mai temuţi haiduci şi panduri ai lui Tudor.

Este suficient un tur al oraşului pentru a intra în contact cu moştenirea lui istorică şi culturală care-i atestă continuitatea: Casa memorială a scriitorului Gib Mihăescu, Biserica Tîrgului Drăgăşani – actuala catedrală a oraşului, – Biserica Sf. Ilie din fostul cătun Bârsanu – monument de cultură, Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu’ Dealului, Biserica Sf. Nicolae din, Ruinele castrului roman “Russidava” sau cetatea “Domnului de Rouă”, descoperite în cartierul Momoteşti la circa 150 m de şoseaua naţională, Râmnicu Vâlcea – Craiova, via Găneasa şi bineînţeles Muzeul Viei şi Vinului.

Extras din Marele Dicţionar Geografic al României volumul III.

Drăgăşani, comună urbană, jud. Vîlcea, pl. Oltul-d.-j. E situată pe malul drept al rîului Olt. Se mărgineşte cu comunele: Călina la N., Voiceşti la S., rîul Olt la E. şi Dealul-Oltului la V. Are cine cătune : Drăgăşani, Griviţa, Bârsanu, Panduri şi Momoteşti, cu o populaţie de 3930 locuitori (1921 bărbaţi 2009 femei), în care intră şi 35 familii de Ţigani, 6 Evrei, 7 Bulgari, 2 Greci şi 10 Germani. Contribuabili sunt 751.

Locuitorii, pe lîngă agricultură şi viticultură, se mai ocupă cu comerciul.

Se găseşte în Dragăşani: maşină de semănat, 3 de secerat, de treierat cu aburi, 3 de vînturat, şi de bătut porumb cu aburi, 2 cu manivelă, 91 pluguri de fier, 4 grape de fier, 2 moşoroitoare de lemn sau rarîţe şi 2 triore; o moară cu aburi.

În Dragăsani se fac anual 5 bîlciurl, afară de tîrgul săptămînal de Joi, adică: la Florii, Sf. Petru, 15 August, 14 Septembrie şi 26 Octombrie. De la aceste bîlciuri comuna percepe 3700 lei anual.

În comună este o scoala de baeţi, condusă de 4 institutori şi o scoală de fete, conclusă de 2 institutoare, pentru plata cărora statul a înscris în budgetul său, pe anul financiar 1892-93, suma de 21689 lei (adica 15140 pentru Scoala de băeţi ăi 6549 pentru fete). În anul 1891, şcoalele au fost frecuentate de 229 băeţi si 82 fete, din numarul de 514 copii în vîrstă de şcoală.

Localul şcoalei e o clădire frumoasă şi costă pe comună, din fondurile căreia s’a construit, 44580 lei. Aci mai este şi o şcoala de meserii, scoală de dogărie.

Defunctul Costache Niculescu a lăsat comună Drăgăşani un fond de 100000 lei, din venitul căruia să se întreţie pe lîngă şcoala primară un dormitor cu 10 elevi.

Ştiu carte 500 bărbaţi şi 150 femei.

Principalele strade ale oraşului sunt: Calea Traian, care trece prin centrul oraşului, str. Sărei, str. Martirilor şi str. Carol I-iu, care uneşte Calea Traian cu strada Sărei.

Lîngă vechiul cimitir este monumentul ridicat de colonia greacă din Romînia, în memoria Mavrotorilor cazuţi în luptă la 1821.

Veniturile comunei pe anul financiar 1891-92 au fost de 7166327 lei şi cheltuelile de 6102355 lei.

În Drăgăşani e un birou telegrafo-poştal înfiinţat în anul 1872, al cărui venit pe anul 1896-97 a fost de lei 13668, bani 70, o farmacie, judecătoria de pace a ocolului, reşedinţa plăşilor Oltul-Olteţul-d. .j. şi a spitaluli întreţinut de judeţ, care are 15 paturI, cu un medic primar al spitalului, un sub-chirurg-econom. Cu întreţinerea personalule se cheltueşte anual 7800 lei; iar cu hrana bolnavilor, iluminatul spitalului, medicamente, cumparare de instrumente, încălzit, chiria localului şi mobilier, se cheltueşte anual pănă. la 9391 lei. Oraşul Drăgăşani subvenţionează acest spital cu 3500 lei anual.

În comună sunt cinci biserici (în fiecare cătun cîte una), dinte care mai demne de a fi menţionate sunt cele din Drăgăşani şi Bîrsanu. Prima, cu hramul Maica Domnului, fondată la anul 1793, în timpul lui Alecsandru Moruzzi Voevod, fiind Episcop Nectarie, ctitori Dima-Iereu, Constantin Vătafu şi alţii şi reparata la 1870 şi 1891; a doua, cu hramul Sf. Ilie, s’a fondat la anul 1834, avînd ca ctitori pe Dumitru Ciocan, Gălbinuş şi alţii.

Vite sunt : 114 cai şi epe, 598 boi, 282 vaci, 12 bivoli, 1171 oi şi berbeci şi 667 porci.

În raionul comunei, pe rîul Oltul, sunt mal multe mori.

Parte din locuitori sunt moşneni, parte au pămînt dat la 1864.

Şoseaua naţională Traian străbate comuna de la N. la S., înlesnind comunicaţia tutulor comunelor de la Rîul-Vadului pănă la Corabia; leagă Ţara cu Transilvania şi Bulgaria.

Vezi Drăgăşani, podgorie.

Drăgăşani, moşie, a statului, fosta pendinte de Episcopia Rîmnicul, plasa Oltul-d.-j., jud. Vîlcea cea, care s’a arendat cu trupurile ce-i aparţin, afară de viile rescumpărate şi părţile vîndute, cu 25089 lei anual, pe periodul 1888-93.

Drăgăşani, podgorie, situată în pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

Ministerul Agriculturei, în dorinţa de a lua la timp măsurile priincioase pentru încurajarea şi dezvoltarea viticulturei la noi în ţară, a adresat în acest scop către capii judeţelor o circulară însoţită de un cestionar, cu privire la descrierea fizică, cultură şi economică a viilor noastre. Prefectul judeţului Vîlcea, spre a putea obţine rezultate mai satisfăcătoare, a instituit o comisiune vinicolă, compusă din primarii comunelor cu vii, proprietarii şi cultivatorii de vii, bărbaţi competinti în aceasta ramură de avuţie naţională, cari au trimis Ministerului Agriculturei informaţiunile cerute, din care extragem următoarele:

Viile se sădesc aci de peste 1000 ani; ele ocupă o suprafaţă de 6653 hectare. Sunt situate pe dealuri, cari au o înălţime de 200-600 m. Sunt expuse în direcţia de E. şi S. Solul viilor de aci în general este clisos, nisipos şi pietros.

El este propriu şi bun numai pentru vii. Este uscat din cauză că terenul este înalt şi scurgerea apelor se face cu înlesnire.

Aci viile nu se îngroapă, ci se lasă pe arac şi iarna. Aracitul viei se face o dată cu tăiatul şi legatul punţilor la Martie. Aracii ţin pănă la 20 ani. Strugurii în pămînturi pietroase se coc mai de timpuriu sunt mai dulci; iar in cele clisoase mal tîrziu şi strugurii sunt mai apoşi.

[contextly_auto_sidebar]

Vinurile din aceste localitati se pot conserva mal multe decenii. Pe Dealul – Drăgăşanilor se produc următoarele soiuri de strugue gordan, braghina, strugure negru romînesc, bordeaux, coarnă, cîrlogancă, zis şi crîmpoşie, tămîioasă, etc. Un pogon de vie produce până la 100 decalitri vin; tescovina de la un pogon dă până la 10 decalitri. Cea mai mare parte din vinul de la Drăgăşani se transportă la Bucureşti, Craiova, Caracal, etc. Preţul de mijloc al vinurilor, cînd vînzarea se face pe loc, este astfel: cele mai bune până la 5 lei decalitru, de mijloc 3.50 şi cele ordinare 2-2.50 decalitru. Vinurile destinate pentru transport, fie pe uscat fie pe apă pot rezista fără a suferi vre-o stricăciune şi fără a pierde din calitatea lor. Ca la 5000 hect. vie sunt supuse la dijma. Învoiala variază de la 10-20 %.

În genere, toată populaţiunea din această regiune, se ocupă cu viea şi cu agricultura. În ce priveşte starea economica a vinicultorilor, ea depinde de producţiunea anilor. Mijlocia venitului net anual pe hect. este de aproape 300 lei. Treapta de cultura a vinicultorilor este primitivă. Producţiunea vinuluo în anii buni e de : 190600 hectol., din care 187000 hectol. vin alb şi 3600 hectol. vin negru.

Drăgăşani, staţie de dr. d. f., jud. Vîlcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j., com. Drăgăşani, pe linia Piatra-Drăgăşani, pusă în circulaţie la 13 Dec. 1886. Se află între staţiile Strejeşti (11.8 kil.) Zăvideni (10.2 kil.) Înălţimea d’asupra nivelului mării de 165m. 14. Venitul acestei statii pe anul 1896 a fost de 246424 lei, 94 bani.

Sursa: Marele Dicţionar Geografic al României volumul III Text cules şi îngrijit de Dan Bârsan

Bârsanii şi Moşnenii uitaţi din Drăgăşani Drăgăşani, Griviţa, Bârsanu, Panduri şi Momoteşti sunt cartierele Drăgăşanilor menţionate în Marele Dicţionar Geografic al României editat în secolul XIX.

[mesagerulneamt]

Prefectura pune lacăt pe ușa Mănăstirii Bisericani

Prefectura pune lacăt pe ușa Mănăstirii Bisericani

Devenită subiect de dezbatere în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Mănăstirea Bisericani a fost, din nou, luată în discuție în ședința de astăzi, 24 aprilie, desfășurată la Prefectură, sub coordonarea subprefectului Iulian Jugan. De această dată s-au dispus niște măsuri «pentru punerea în siguranță a Bisericii „Buna Vestire” a Mănăstirii „Bisericani”, monument istoric din grupa…

[acumtv]

Dosar penal - a condus baut!

Dosar penal – a condus baut!

La data de 30 iunie a.c., în jurul orei 04.00, o patrulă de siguranţă rutieră din cadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău, adepistat un bărbat în vârstă de 44 de ani, din comuna Prăjeşti, care conducea un autoturism pe strada Bulevardul Alexandru cel Bun, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o alcoolemie de 1,42 mg/l alcool pur în…

[stiri-noi]

Pângărați. Locuitorii comunei au încredere în actuala administrație locală

Comuna Pângărați are, de câteva zile, o nouă administrație publică locală. Pentru funcția de primar locuitorii comunei l-au ales pe ing. Petronel Mancaș. Consiliul Local are următoarea componență: Constantin Ardeleanu, Cristinel Croitoriu, Ioan Daia, Gheorghe Dandu, Elena Gavrilescu, Neculai Ionașc, Ioan Jitariu, Alexandru Lungu-Bordea, Mihai Muraru, Emilian Munteanu, Constantin Viorel Pașcu, Laurențiu Bogdan Radu, Constantin Stroia, Constantin Ungureanu. Jurământul de credință față de comunitate a fost depus în prezența prefectului George Lazăr, a senatorului Eugen Țapu Nazare și a deputaților Mara Calista și Mugur Cozmanciuc.

Petronel MANCAȘ, primarul comunei: “Într-adevăr, cineva trebuia să ia frâiele țării acesteia și implicit al comunei noastre. Acei cineva suntem noi, această generație nouă, un pic mai tânără, bine presărată cu înțelepciunea celor mai în vârstă. Vreau să mulțumec, în primul rând, tuturor cetățenilor comunei Pângarați pentru încrederea pe care mi-au acordat-o să conduc această comunitate. Îi asigur de toată dedicarea mea, de toată implicarea, credința și iubirea față de semeni. Țin să mulțumesc și familiei mele, soției prezentă în sală, pentru tot sprijinul. Să știți că femeia duce greul într-o familie și o să-l mai ducă 4 ani cel puțin. Mulțumesc echipei liberale în frunte cu domnul președinte Mugur Cozmanciuc, pentru încrederea acordată și pentru sprijinul dumnealor. Sunt ferm convins că o să fiu ajutat în continuare, inclusiv de la guvern, și toată comuna o să beneficieze de sprijin. Mulțumesc, în numele cetățenilor comunei Pângărați, domnului primar Petru Lungu-Bordea, pentru tot ce a realizat în cele 3 mandate de primar. Mulțumesc colegilor consilieri cărora vreau să le transmit să dăm dovadă de înțelepciune, de credință, să facem o echipă, să lăsăm campania electorală în urmă, să nu mai dureze 4 ani. Să o lăsăm pentru ultima lună, să fim constructivi, să fim pozitivi, să consiliem oamenii că de asta ni se spune consilieri, să fim alături de ei. Sunt vremuri tulburi, greoaie, să scăpăm de pandemie și să se facă investițiile și toate proiectele pe care ni le dorim. Eu vă ofer toată deschiderea, ca și până acum, toată transparența atunci când văd același lucru și din partea dvs. Sunt convins că vom face echipă bună, cetățenii comunei văd că aleg din ce în ce mai bine și sunt din ce în ce mai atenți de cine sunt reprezentați. E un lucru bun, benefic. Le doresc succes la toți colegii și le mulțumesc invitaților pentru prezență”.

Eugen ȚAPU-NAZARE, senator: ”În primul rând, vă felicit pe fiecare consilier, pentru că ați fost aleși de cetățenii comunei Pângarați. În al doilea rând, să-l felicit pe Petronel Mancaș, pentru că a câștigat competiția electorală și astăzi este primarul dvs. De aici încolo, dragii mei, împreună, dvs., consilierii, legislativul local, împreună cu executivul local format din primar și viitorul viceprimar pe care o să-l alegeți la următoarea ședință, va trebui să găsiți cele mai bune căi de cooperare pentru a reuși să dezvoltați comuna Pângarați și să o modernizați. Trebuie să aveți în vedere că proiectele de anvengură vor trebui făcute într-un concept al zonei metropolitane, pentru că sunteți în imediata apropiere a municipiului Piatra Neamț, împreună cu Alexandru cel Bun și cu Piatra Neamț, iar necesitățile locale pe care le-ați promis în campania electorală, fiecare dintre formațiunile politice să intre într-o dezbatere și cele mai bune proiecte să fie promovate de toată echipa de consilieri locali ai executivului, pentru că acestea sunt și așteptările oamenilor. De ce spun că este obligatoriu ca Pângărați să cunoască o dezvoltare și o modernizare accelerată? Pentru că este singura cale de a asigura un nivel de trai mai bun și prosperitate fiecărui cetățean din comuna dvs. În rest, vă urez sănătate tuturor, familiilor dvs. și să vă dea Domnul chibzuință, inteligență, înțelepciune, ca împreună să dezvoltați comuna Pângărați”.

Mara CALISTA, deputat: ”Felicitări! Știu că nu a fost ușor, dar am văzut programul pentru tot ce ați propus, am văzut ideile pentru această comunitate. Am văzut că lucruri precum alimentarea cu gaze naturale, canal, iluminatul public, lucruri care sunt extrem de necesare pentru viața noastră de zi cu zi sunt priorități pentru dvs. și sunt ferm convinsă că acum, după ce ați trecut prin toate etapele prin care un om politic poate să treacă și ați văzut lucrurile la firul ierbii, veți avea și înțelepciunea și dorința ca aceste proiecte să devină realitate. Aveți o echipă frumoasă, o echipă care sunt sigură că va trage pentru binele comunității, pentru că așa cum spuneați și dvs., campania s-a încheiat, de azi înainte, de la momentul acesta solemn al jurământului dvs., în funcțiile publice pe care le-ați obținut, veți lucra împreună pentru binele comunității. Sunt sigură vă veți face lucrul acesta. Vă doresc mult succes și Doamne ajută!”

George LAZĂR, prefect: ”O să spun și eu câteva gânduri. În primul rând, felicitări tuturor consilierilor locali pentru mandatul pe care l-ați obținut în 27 septembrie. Asta înseamnă că cetățenii din Pângărați și-au pus încrederea în dvs., în fiecare dintre dvs. Știu că a fost o perioadă cu încercări, cu tot felul de lucruri care sunt de campanie, aspecte care, în mod normal, ar trebui să le avem încheiate odată cu 27 septembrie. Sunt colegi în sală, consilieri, care ne știm, ne cunoaștem de mult timp și care înțeleg fără a spune mai mult ce vreau să transmit. Aspecte care țin de contradicții, de orgolii, de spiritul de campanie care, probabil, a fost mai intens la dvs., la Pângărați nu trebuie să afecteze nici bunul simț, nici familia, nici relațiile interumare, nici dezvoltarea comunei. Este extrem de important să avem bun simț și cei șapte  ani de acasă, înțelepciune și suflet bun. Acestea trebuie să primeze întotdeauna, dar și frica de Dumnezeu. Trecând mai departe, sigur că așa cum spunea și domnul primar, ceea ce-și dorește este normal, este corect să gândiți cu chibzuință și cu spirit de dezvoltare pentru că ați jurat deopotrivă cu toții – consilieri și domnul primar – că vă veți pune în slujba comunității toată priceperea și energia dvs.”

Mugur COZMANCIUC, deputat: ”În primul rând, felicitări pentru mandatul pe care l-ați preluat, dar și pentru munca pe care ați făcut-o în campanie, v-a adus rezultatele pe care le aveți astăzi în Consiliul Local. Domnule primar, felicitări și mult succes. Ca să întăresc cele spuse de antevorbitorii mei, o să spun și eu clar, campania electorală pentru alegerile locale s-a terminat, urmează alegerile parlamentare, dar în Consiliul Local e foarte important să fiți o echipă unită, astfel încât proiectele pe care le veți propune să treacă, pentru că vor fi proiecte bune pentru comună și pentru locuitorii săi. Poate au fost persoane care au ajuns într-o zonă mai neplăcută a manifestărilor în spațiul public și, dacă s-a întâmplat acest lucru, să spunem că nu o să se mai întâmple. Ambiția e normal să existe la fiecare, dar, în momentul de față, avem și aveți un primar ales, care a depus jurământul și care face planuri pentru comunitate. E bine să aibă un sprijin în totalitate și în Consiliul Local. Din partea noastră va avea un sprijin în totalitate. Va avea parte de sprijin, pentru a aduce proiecte guvernamentale. Va avea parte de sprijin pentru fonduri europene și va avea parte de sprijin ca peste 4 ani să fie tot el primar. Felicitări tuturor și succes!”

Constantin NEGRU

The post Pângărați. Locuitorii comunei au încredere în actuala administrație locală appeared first on Stiri Neamt.

[stiri-noi]

Alte rezultate din Neamț. Știre actualizată

*Surpriză la Crăcăoani, unde fostul primar Petre Zamfir PSD a pierdut la o distanță de 90 de voturi în fața candidatei Pro România, doamna Alexandrina Raclariu.

*USR PLUS are șanse să câștige în două comune importante: Tazlău (Ion Nechita) și Săbăoani (Florin Vîrgă). Ar fi un prim succes pentru o echipă tânără și nerodată în lupte electorale.

*Comuna Dumbrava Roșie are un nou primar liberal în persoana fostului secretar al comunei, d-na Kirițescu Elena. Ion Rotaru se pare că va continua ca primar în Alexandru cel Bun.

*La Dămuc, înfrângere zdrobitoare pentru Anton Covasan (fost primar PSD) în fața lui Ionel Voaideș (PNL).

*Noul primar de la Dochia, Iulian Iacob, candidat independent.

The post Alte rezultate din Neamț. Știre actualizată appeared first on Stiri Neamt.

[stiri-noi]

Liviu Alexandru Albu – candidatul PSD la primăria comunei Lipovu: Voi transforma expresia «primăria mea», folosită de actualul primar, în «PRIMĂRIA OAMENILOR»

  „Voi transforma expresia  «primăria mea», folosită de actualul primar, în «PRIMĂRIA OAMENILOR». Sunt hotărât să redau lipovenilor, din postura de primar, dreptul de a fi ajutați și serviți de instituția primăriei așa cum merită. Nu cum a făcut-o până acum actualul primar, care a fost împotriva oricărui proiect și împotriva oricărui lucru ce ar fi fost bun pentru comună” a spus Liviu Albu, candidatul PSD la primăria Lipovu.

  Liviu Alexandru Albu a fost în slujba oamenilor din Lipovu în ultimii patru ani din postura de viceprimar. A avut posibilitatea de a fi direct implicat în munca din administrația locală a comunei și a fost cel care i-a ascultat pe localnici atunci când aceștia au avut nevoie de un reprezentant al primăriei. A fost și cel care a muncit în primărie și singurul care a gândit un plan pentru Lipovu în următorii ani, astfel încât comuna să se dezvolte. În acest sens, Liviu Albu are în plan deblocarea proiectului Apa – Canal,pentru racordarea gospodăriilor din comună, dar și sprijinirea cetățenilor în vederea accesării de fonduri europene, prin înființarea unui birou de consultanță în cadrul primăriei.

  “Știucât de importantă este educația. Credcăeducația este cheiaprin care noioltenii, dar șinoitoți, românii,putemsăstămcucapul sus printrețărilelumii. ÎnLipovu, voireabilitatoateșcoliledincomunăcugrupurisanitare moderne, prevăzutecuapăcurentă. Dacăvremrezultate, trebuiesăavemșicondițiipentrucopiiinoștri” a completatLiviuAlbu.

  Tot în sprijinul tinerilor și a dezvoltării acestora, Liviu Albu își propune și readucerea la viață a echipei de fotbal a localității. Înființarea unei baze sportive moderne este unul dintre proiectele pe care îl vrea realizat cât mai repede. Căminul cultural și piața comunală vor fi, de asemenea, reabilitate pe mandatul de primar al lui Liviu Albu.

  „În toți acești ani, a trebuit să mă lupt cu un sistem învechit de gândire din partea edilului. Pe perioada mandatului de viceprimar, eu am fost cel care s-a ocupat de întocmirea documentației privind asfaltarea străzilor din comună, documentație ce este în verificări în vederea aprobării.Aceste demersuri au fost făcute chiar dacă primarul în funcție a fost refractar la tot ce înseamnă demarare de proiecte” a mai spus Liviu Albu.

Candidatul PSD va duce la bun sfârșit, cu prioritate, proiectul de asfaltare, demarat în perioadamandatului de viceprimar și-l va urgenta. În plus, va asigura sprijinul pentru unitățile medicale din localitate.

Nu în ultimul rând, candidatul la postul de primar are în plan păstrarea tradițiilor și transformarea localității într-un loc în care oamenii să socializeze în mod plăcut și relaxat. Va stabili, de comun acord cu cetățenii, o perioadă pentru sărbătorirea Zilelor Comunei și va veghea ca acest lucru să aibă loc în mod regulat în Lipovu. Tot în această direcție, dorește înființarea și amenajarea unui parcprevăzut cu locuri de joacă pentru copii și spații de recreere special amenajate pentru cetățeni.

  “Am ales să fac parte dintr-o echipă extrem de valoroasă. Spun asta și mă gândesc la Cosmin Vasile, cu care am colaborat extrem de bine în ultimii ani. Sunt convins că domnia sa va câștiga, cu siguranță, lupta pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj și continua proiectele prin care zona rurală din Dolj se va dezvolta” a mai spus Liviu Albu.

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană DOLJ – Executat de SC Oltenasul Press SRL – portal/ziar: www.oltenasul.ro – CUI Mandatar Financiar: 21200019

[stiri-noi]

Focar de COVID-19 cu 11 angajați la o firmă din Roman

Astăzi, 7 septembrie, 11 angajați de la o cunoscută firmă din Roman, specializată fabricarea de airbag-uri, au fost confirmați ca infectați cu noul coronavirus. Muncitorii lucrau alături de alți 29 de colegi într-o hală, aceștia fiind acum în carantină, la domicilii. Medicii epidemiologi au demarat astăzi ancheta în acest nou focar izbucnit în județul Neamț. Hala în care lucra echipa urmează să fie dezinfectată.

Până acum, mai sunt focare de COVID-19 în Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, la Spitalul de psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman, la Primăria Poiana Teiului, în două azile pentru bătrâni, unul din Poiana Teiului și altul din comuna Alexandru cel Bun, dar și la clubul de handbal feminin HCF Piatra-Neamț.

C.I.

The post Focar de COVID-19 cu 11 angajați la o firmă din Roman appeared first on Stiri Neamt.

[stiri-noi]

Focar cu 11 bătrâni infectați COVID-19 la un centru privat din Alexandru cel Bun

Ultimele testări efectuate după regulile medicale au scos la iveală un nou focar de COVID-19 în județul Neamț. Din datele furnizate de Prefectura Neamț, sunt 12 persoane cu rezultat pozitiv la coronavirus, dintre care 11 sunt beneficiari din Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice „Sfântul Ștefan” din comuna Alexandru cel Bun. Focarul a izbucnit la sfârșitul lunii august și în centru s-au luat măsuri de dezinfecție. Centrul privat tocmai a fost licențiat, în data de 3 august 2020, de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Până astăzi, 1 septembrie, sunt cinci focare de boală în județul Neamț cu 61 de persoane pozitive în Roman (34 de cazuri la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă), în comuna Alexandru cel Bun (12 cazuri), în comuna Poiana Teiului (7 cazuri la primărie), Piatra Neamț (5 cazuri) și comuna Ceahlău (3 cazuri).

Rata de infectare în județul Neamț este de 0,56 cazuri la mia de locuitori, conform datelor furnizate de Prefectura Neamț. Incidența în comunitate este unul din indicatorii pe baza căruia autoritățile sanitare decid redeschiderea sau restrângerea activităților în spații publice închise: restaurante, teatre, cinematografe, școli. Singura localitate din Neamț care are peste pragul critic de 1,5 cazuri la mia de locuitori este comuna Bodești. C.I.

The post Focar cu 11 bătrâni infectați COVID-19 la un centru privat din Alexandru cel Bun appeared first on Stiri Neamt.

[acumtv]

DELGAZ 20.02.2020

Stimaţi clienţi,

În scopul efectuării unor lucrări în instalaţiile electrice va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică în judeţul Bacău:

în data de 24.02.2020, între orele 09.00-17.00, municipiul Bacău, strada Alexandru Cel Bun 9 D;

– în data de 24.02.2020, între orele 09.00-17.00, comuna Strugari, localitatea Petricica, circ. 2, deal – zona PT 2 Petricica.

Vă mulţumim pentru înţelegere!

[mesagerulneamt]

Miercuri fără apă potabilă la Piatra Neamț și Alexandru cel Bun

Miercuri fără apă potabilă la Piatra Neamț și Alexandru cel Bun

Trei sferturi din muncipiul Piatra Neamț și comuna Alexandru cel Bun rămân miercuri, 9 mai, fără apă potabilă. Excepție fac cartierul Mărăței și zona Spitalului Județean de Urgență. “Compania Judeţeană Apa Serv S.A. anunţă beneficiarii săi că miercuri, 09.05.2018, între orele 09:00-16:00, va furniza apă cu presiune redusă putându-se ajunge la oprire totală în comuna Alexandru cel Bun şi…