#Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti

[rudyroth79]

Știri: „Kultur made in AT” – faţete artistice ale Austriei 26 octombrie, Ziua Naţională a Austriei celebrată în România prin evenimente culturale „Land der Berge, Land am Strome…

[monitorulpsihologiei-blog]

Evenimente de weekend 31 martie - 01 aprilie 2018

Evenimente de weekend 31 martie – 01 aprilie 2018

Evenimente de weekend

Copacul cu haine 10 – ediția de primăvară – pe 31 martie, într-o zi de sâmbătă & primăvară, donăm și aniversăm, între 10 și 15, în Cișmigiu, intrarea din fața Primăriei Generale.

Muzeul Național al Literaturii Române, Uniunea Scriitorilor din România și Filiala Bucureşti – Critică. Eseistică şi Istorie Literară desfășoară sâmbătă, 31 martie 2018, între orele 10.00 – 15.30,Co…

[rudyroth79]

Știri: Lansarea volumului ”Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul” (26 aprilie 2018, București)

Știri: Lansarea volumului ”Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul” (26 aprilie 2018, București)

Muzeul Național al Literaturii Române din București vă invită joi, 26 aprilie 2018, de la ora 17.00, la lansarea cărții ”Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul” de Florica Gh. Ceapoiu și Florian Chelu Madeva, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor participa în calitate de vorbitori, pe lângă autorii volumului, acad. Alexandru Surdu și prof. univ. dr.…

[rudyroth79]

Știri: Bienala de Carte Bibliofilă și de Carte-Obiect (13–18 martie 2018, București)

Știri: Bienala de Carte Bibliofilă și de Carte-Obiect (13–18 martie 2018, București)

În perioada 13-18 martie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române din București vă invită să vizitați expozițiile din cadrul Bienalei de Carte Bibliofilă și de Carte-Obiect, deschise în fiecare zi, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00–18.00, în spațiile expoziționale ale MNLR din Calea Griviței 64-66.

Accesul este gratuit, iar în serile în care sunt programate și alte evenimente,…

[rudyroth79]

Știri: Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Literaturii Române din București (15 ianuarie 2018)

Muzeul Național al Literaturii Române din București organizează cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2018, o serie de evenimente culturale la care vă invităm să participați începând cu ora 13.00. Această zi nu este numai o celebrare a unui mare scriitor, Mihai Eminescu, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a proiectelor culturale de interes naţional. Există precedente…

[rudyroth79]

Știri: Evocare Nicolae Labiș (6 decembrie 2017, București)

De Sfântul Nicolae, miercuri, 6 decembrie 2017, ora 16.00, Muzeul Național al Literaturii Române din București vă invită la un eveniment aparte dedicat memoriei poetului Nicolae Labiş, de la a cărui naștere, pe 2 decembrie, s-au împlinit 82 de ani. Participă surorile poetului, Maria Margareta Labiș, Teodora Labiș Crețu, nepotul poetului, Radu Adrian Cimponeriu și, de asemenea, criticul Alex…

[rudyroth79]

Știri: ”Frunză verde de albastru”, seară Nichita Stănescu (9 noiembrie 2017) Când discul său, ”Frunză verde de albastru”, a apărut, a tulburat multe suflete. Astfel că …

[rudyroth79]

Vă este dor de poezie? Muzeul Național al Literaturii Române din București, în parteneriat cu Asociaţia Culturală Direcţia 9 şi…

[rudyroth79]

Ştiri: ”Da’ de ce are literatura muzeu?” (14 octombrie–10 decembrie 2017, București) Dacă aveți copii între 4 și 12 ani și doriți să le oferiți posibilitatea de a participa gratuit la un atelier de educație muzeală de calitate, …

[rudyroth79]

Știri: Horia Gârbea – muzeograf de o zi (24 iunie 2017, București) Muzeul Național al Literaturii Române din București continuă seria Scriitori contemporani la muzeu, inaugurată la începutul lunii mai, cu cea de-a opta întâlnire:

[rudyroth79]

Știri: Lansări de carte la Muzeul Național al Literaturii Române din București (22 iunie 2017) Joi, 22 iunie 2017, de la ora 14.30, la Muzeul Național al Literaturii Române din București…

[rudyroth79]

Știri: Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediţia a XI-a (11–17 octombrie 2021, București)

Știri: Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediţia a XI-a (11–17 octombrie 2021, București)

În perioada 11–17 octombrie 2021, Muzeul Național al Literaturii Române din București vă invită la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Desfășurat într-un format hibrid, programul festivalului va cuprinde lecturi publice de poezie susținute de poeți români și basarabeni la cele două sedii ale MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66) alături de…

[rudyroth79]

Știri: Atelierul ”Compromis versus Creativitate”(5–7 martie 2018, București) Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește, timp de trei zile, între 5 și 7 martie 2018, de la ora 10.00, la sediul din Str.

[rudyroth79]

Știri: ”eXplore festival #12”, cel mai important eveniment dedicat dansului contemporan și performance-ului din România și Estul Europei

Știri: ”eXplore festival #12”, cel mai important eveniment dedicat dansului contemporan și performance-ului din România și Estul Europei

”eXplore festival” – Bucharest International Contemporary Dance & Performance Festival (a 12-a ediție), cel mai important eveniment de gen din România și Estul Europei, se desfășoară la Teatrul Național “I.L.Caragiale” din București, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Literaturii Române și WASP – Working Art Space & Production, în perioada 24 septembrie–14 octombrie 2017, iar evenimente…

[rudyroth79]

Inaugurarea Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti

Inaugurarea Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti

Acum 63 de ani, la 1 iunie 1957 se inaugura Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului.

Perpessicius, portret de Adina Romanescu, 2017

Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV–XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români…

[rudyroth79]

Francisc Șirato (1877 – 1953) este un artist plastic care a marcat arta noastră în prima jumătate a veacului trecut.

Șirato se trăgea dintr-o familie de țărani francezi care au fost colonizați la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Banat. Bunicul său, care era fântânar, s-a mutat înainte de Unirea Principatelor la Craiova, unde s-a și născut artistul. Venind pe lume într-o familie de mici meseriași, Francisc a crescut în mahalaua Dăneștilor.

Francisc Șirato, ”Autoportret”

Artistul avea să povestească mai târziu: ”Acolo mă jucam cu copiii prin praful uliței. Aveam și eu o cămașă oltenească, încinsă cu o curea la mijloc. Creșteam în voia Domnului, la o răscruce de drumuri, în preajma unei fântâni cu cumpănă. Dumnezeu a avut grijă de noi: nici n-am căzut în fântână, nici n-am fost călcați de căruțe. Așa cresc copiii la țară, la întâmplare. Atunci am avut eu prima inițiere în artă: privind troița cu sfinți frumos colorați, în preajma fântânii.” (Vasile Drăguţ, ”Francisc Şirato”, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956).

Lui Francisc îi plăcea să deseneze tot felul de figuri și de hărți și își petrecea timpul în atelierul de litografie al Institutului Grafic. Acolo, un lucrător mai bătrân l-a inițiat în metodele de imprimare. Foarte repede a învățat să facă afișe în culori, care au și fost primele de acest gen din România. Când le-a realizat, a primit o sumă considerabilă de bani și elogii în presa vremii, devenind ilustrator de carte. Așa a hotărât să se dedice picturii. A plecat în Germania să studieze arta, dar nereușind să se susțină financiar, s-a întors în țară și s-a înscris la Arte Frumoase în București. A lucrat afișe în diverse tipografii și a litografiat icoane în culori.

A expus picturi pentru prima dată la Salonul Oficial din 1907. Au fost remarcate atunci mai ales desenele sale, care arătau o mână de artist original. A devenit caricaturistul şi graficianul preferat al revistei umoristice ”Furnica”*). Unele dintre desene erau inspirate de răscoalele țărănești din 1907.

Înainte de Primul Război Mondial, între 1908 și 1914, a expus la Tinerimea Artistică, fiind membru al asociației. În picturile de atunci era preocupat de compoziție, de lumină, lucrările sale aflându-se sub umbrela neoimpresionismului.

Dramele Primului Război Mondial nu l-au lăsat rece, ci a realizat câteva cicluri de desene pe această temă. Lucrările despre război le-a prezentat într-o expoziție personală în 1921. Cu această expoziție se încheie o primă perioadă din activitatea artistului, deosebit de valoroasă în grafică, artistul consacrându-se de aici încolo tot mai mult picturii. În 1920, a aderat la gruparea ”Arta Română”, în cadrul căreia expune până în 1924. În anul următor, a înființat, împreună cu pictorii Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu și cu sculptorul Oscar Han, ”Grupul celor patru”.

Celebrul colecţionar Krikor H. Zambaccian i-a dedicat rânduri frumoase în cartea sa despre artişti:

“Pe Francisc Şirato l-am cunoscut în 1922, pe când ocupa o funcţie la Muzeul de artă naţională şi locuia în clădirea veche din faţa muzeului, în fosta Monetărie de pe vremuri de la Şosea, dărâmată cu ani în urmă. Pentru marele public, era cunoscut atunci ca ilustrtaor al revistei umoristioce «Furnica»; în lumea cărturarilor însă era apreciat ca pictor de o solidă conformaţie plastică şi ca un cronicar de artă de o deosebită ţinută intelectuală. […] Deşi flegamtic în aparenţă., era un om de temperament, dar pasiunea sa rămânea lăuntrică şi din străfundul sufletului său porneau raze şi lumini discrete ce-i încălzeau graiul, scrisul şi penelul. […] Multă vreme, pictura nu a fost pentru Şirato un mijloc de trai, ci o amantă costisitoare, căci artistul sacrifica din modestul său salariu ca să poată picta.” (Krikor H. Zambaccian, “Însemnările unui amator de artă”, Editura LiterNet, 2004).

În 1917 Șirato a devenit custode la Muzeul Național de Artă Populară, iar mai târziu a fost numit profesor la Academia de Belle-Arte din București. În 1946, pictorului, după ce primise câteva premii la manifestări artistice internaționale, i s-a decernat și în România Premiul Național pentru Pictură.

Aptitudinile sale certe de pedagog și teoretician al artei l-au impresionat pe Eugen Lovinescu, care l-a publicat cu braţele deschise în revista sa, ”Sburătorul”. Talentul în această latură şi l-a valorificat Şirato scriind şi o monografie despre Nicolae Grigorescu.

Artistul s-a stins din viață la 4 august 1953. Trei ani mai târziu, o amplă expoziție retrospectivă în Parcul Herăstrău din București amintea publicului de marele artist cu rădăcini franceze, crescut în mahalaua oltenească și devenit un nume important pentru arta românească.

Despre viața și opera lui Francis Șirato au scris cărți Vasile Drăguț, Petru Comarnescu, Mihai Ispir și Tudor Arghezi. Lucrări ale sale pot fi admirate în muzeele de artă din București, Constanța, Cluj-Napoca și Iași. Mai multe desene inspirate de război realizate de Francisc Șirato se află la Muzeul Militar Național din Capitală.

________

*)”«Furnica», revistă umoristică înfiinţată în anul 1904, condusă de George Ranetti și N. D. Țăranu. A apărut săptămânal, între 19 septembrie 1904 – 14 noiembrie 1916 şi 14 decembrie 1918 – 8 octombrie 1930 şi avea în paginile sale cugetări, epigrame, glume, maxime, versuri, însoţite pe alocuri de caricaturi şi ilustraţii. Textele revistei au fost scrise aproape în totalitate de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Dintre pseudonimele lui George Ranetti: Kiriak, Napadarjan, Prințul Ghytza, Contele de Techirghiol, Gheorghe Delacoperativă, Dom Paladu, Dom Paludu, Ghiță Delagambrinus, Jorj Delamizil ș.a.

Pe parcursul celor  aproape 25 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv regele. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi.

Revista s-a făcut cunoscută printr-o serie de manifestări publice mai puţin obişnuite. Astfel, în primul an de apariţie, Ranetti şi Ţăranu au deschis o cârciumă în Parcul Cișmigiu, Cârciuma Furnica. În ziua deschiderii cârciumii, cei doi au oferit tuturor clienţilor consumaţie pe gratis, iar la sfârşitul zilei s-au declarat falimentari.” Surse: ”Enciclopedia României” și ”Dicționarul General al Literaturii Române”, P–R, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2006.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Francisc Şirato, de la caricaturi la desene de război și pictură” de Daniela Șontică Francisc Șirato (1877 – 1953) este un artist plastic care a marcat arta noastră în prima jumătate a veacului trecut.