Totul începe prin sărutări umede, mușcături de buze, îmi frec fundul sexy de penisul lui, si il trag de par pentru a contura linia maxilarului cu vârful limbii. Îmi apuca bucile si le strange, gem in gura lui. Îmi desface capsele de la body, siiii trece un deget printre labii. Ah, ma trec toți fiorii cand mă gândesc. S-a oprit la clit, a apăsat, îl sărutam mai mult. Când a băgat un deget in interiorul meu, mi-am dat capul pe spate. Eram foarte excitată, iar el ma chinuia. Ii fut degetele, i le umezesc bine, ca apoi sa ma lase goală si sa le aduca asupra gurii lui unde le curăță. Mă uitam șocată la el, mă excita groaznic asta. Mi-am muscat buzele, dar nu pentru mult timp. Mâinile sale ma aduc cu feminitatea deasupra lui. Trece cu limba peste ea, ii strâng capul intre picioare, imi apuca parul si trage de el când isi vâră limba în mine.
Mă linge, doamne, atât de bine, l-as ține numai cu capul acolo.
Își face treaba, stii tu, asa cum orice băiat își linge fata.
6 notes
·
View notes
Bocănitul pașilor pe-asfalt și respirația accelerată de după alergat, inspirând cu nesaț aerul în piept. În blocul din dreapta, un bărbat stând pe balcon, cu țigara-n mână, iar în stânga, un cuplu plimbând un câine. Lumini, șușoteli, mașini virând brusc pe străzi, umbrele tufișurilor și colțurile ascuțite ale blocurilor care parcă taie din realitate. Ai senzația că până și dumnezeu doarme. Că și-a-nchis pleoapele și ne-a lăsat singuri, orbecăind, furișându-ne spre adăposturile noastre. Boc, boc, boc... și-o tainică frică. Un fel de micime. Un rău de adâncime, ca și cum s-ar surpa-mprejuru-ți râpe și te-ai duce în jos sau de parcă vizorul s-ar înălța deasupra ta, privindu-te cum te micșorezi până la completa estompare. În clipe de genul, te trec fiorii că n-are cine să-ți stingă frica, să dubleze sunetul pașilor, să te scuture: sunt aici, aici, a-ici, a-i-c-i...
2 notes
·
View notes
Mă topesc când o ating, mă relaxează, mă aprinde, mă strânge, mi-e drag; toate în același timp. Din toate câte îmi aparțin, brațele se zbat cel mai tare. Pentru că o doresc așa de tare, să o cuprindă, să o iubească cu fiecare fibră si cu fiecare părticică de țesut, încât clachează. Și după ce o ating și ea dispare din locul în care ne aflam amândoi, mă mângâi cu parfumul ce mi-a rămas pe buricele degetelor. Îmi mângâi fața cu ele, buzele, pleoapele, fruntea, ca și cum ar fi mir sfințit.
Dorința atât de arzătoare este că mă străbat toți fiorii, toate frigurile, toate arsurile și furnicăturile joacă pe pielea mea, țopăind în ritmuri latine și divagând spre un rock metalic. Iubesc trupul acestei femei. Dar doar trupul. Reacționez atât de bine chimic cu porii ei, cu mireasma ei și cu vibrațiile ce le emană vocea ei. Sunt îndrăgostită de acest trup. Acum ca m-am spalat pe mâini, simt că am omorât-o. Nu mai sunt dependentă.
2 notes
·
View notes
las în urmă un iunie astenic, dar totuṣi zvăpăiat ṣi eratic
mimând pulsațiile de altă dată
nuanţarea subtilă a timbrului tău
conturul tău melodios
juxtapunerea atingerilor
torsul blând al viorii
ṣi toți fiorii.
2 notes
·
View notes
Tot trupul ei
tremură de fiorii delicați ai aducerii aminte.
Friedrich Nietzsche - Ecce homo
0 notes
Trecut
Au trecut luni, si mi-ai trecut.
A trecut și dorul, de tine, de noi.
Au trecut fiorii, pe care îi simțea când auzeam numele tău.
A trecut și durerea, pe care o lăsai mereu în urma ta.
Au trecut ani, și uite că mi-ai trecut demult.
A trecut iubirea, străinul de azi, era speranța de atunci.
Au trecut pimbările lungi, urmate de tăceri asurzitoare.
A trecut tot ce mă lega de tine.
Acum e totul la trecut…
0 notes
DEȘTEPTAREA!…
În neguri de veacuri,Străjerul mai strigă:Mai e mult din noapte?…
Și-n murmur și-n șoapteSe caută leacuriDar bezna intrigă !…
Dar Sionul tace!…Lin, se-arată zoriiÎnsă e tot noapte!…
Ce urâte fapte:Răul se mai face,De ne trec fiorii!
De vor trece noriiDinspre miazănoapte,Se va face Pace!…
Că din depărtare,O RăscumpărareSună DEȘTEPTARE!…
De Ștefan Onofrei
View On WordPress
0 notes
Mă trec toți fiorii când mă gândesc că o să te revăd
0 notes
NEK Cand te vad ma trec fiorii Video Oficial
0 notes
Simt aerul cum îmi părăsește sângele, plămânii, camera când te apropii. ÎI simt cum ma lasă în imposibilitatea de a respira fiindcă vreau sa te inspir pe tine, cu parfumul tău demonic, care îmi îmblânzește orice fiară din interior. Ma simt mică pe lângă tot ce creezi în mine doar cu o privire, cu acei ochi ai tai, îmbălsămaţi în misterul existential. Mă privesc prin ei și ma vad perfectă, ceva ce n-am fost niciodată indiferent de perspectiva din care m-am privit. Tăcerea dintre noi mistuie orice cuvânt, pentru prima dată nu vreau sa vorbesc, sa gesticulez, stau ca un om mut în fata ta și nu îndrăznesc să-mi mobilizez niciun muşchi ca sa nu-mi vezi fiorii. Îmi explodează totul în mine, celule, stomac, plămâni, inima, ficatul mi s-a distrus, am consumat prea mult alcool din sticla trupului tău. Sunt un cutremur, dar pielea tine totul înăuntru, exteriorul nu mimează nimic. Nu-mi permit sa știi că simt, că am îndrăznit sa ma îndrăgostesc, atât de naiv, fără a gândi, fără a pune în ecuație tot ce mi-ai putea face, pentru ca, dragule, m-ai putea distruge cu uşurinţă. Şi totuși, te-aş lăsa să o faci, fără vreun gust de răzbunare, fără vreun regret, îmi asum condamnarea la iubire.
Iubește-mă...
1 note
·
View note
De ce ne plac filmele de groază? Știința din spatele unei sperieturi zdravene
De ce ne plac filmele de groază? Știința din spatele unei sperieturi zdravene
Fiorii unui film de groază dau de multe ori o stare de euforie, iar sperietura de intensitate medie poate ajuta, spun specialiștii, la creșterea rezistenței psihicului. Palmele transpiră, inima bate mai repede, stomacul se contractă […]
Articolul De ce ne plac filmele de groază? Știința din spatele unei sperieturi zdravene apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe…
View On WordPress
0 notes
5 tiluri potrivite pentru Halloween 2022
5 tiluri potrivite pentru Halloween 2022
Fiorii reci ai toamnei nu sunt singurii pe care luna Octombrie ni-i oferă. Holloween-ul este aproape, iar fiorii groazei trebuie să își facă, și ei, simțită prezența.
Fantomele, dovlecii și scheletele nu și-ar atinge potențialul fără o poveste bună. Și ce e mai potrivit în preajma Halloween-ului decât o lectură care să ajute decorul să prindă viață?
Fotografie de Monstera pe…
View On WordPress
0 notes
primavere
vi voglio raccontare la fine
la fine della mia più grande storia d’amore
premetto che anti-convenzionalmente
non racconterò di un amore passionale
o sessuale
carnale
non è nulla del genere purtroppo
sono troppo ordinaria
per raccontare di una storia strappa mutande
è la storia di un amicizia
di un amicizia lunga 9 anni
di 3285 giorni d’amore fraterno
ci siamo conosciute in un età catartica
oserei dire
centrale
determinate
un età dove al livello personale
sei ancora da costruire
la tua identità è come una foto sbiadita
poco nitida
fa meno fatica a rivederti negli altri
trovare una persona
quella persona dove incanalare te stessa
quella persona che scegli
e che diventa
specchio
giudice
ed esecutore di te stessa
quella persona talmente tanto simile a te
che all’improvviso diventa
il prolungamento della tua persona
insomma scegli la tua metà
quella a cui combaciare
un pò per forza
un pò per consuetudine
un pò perché è giusto cosi
e poi si sa è dall’inizio dei tempi
che le croci portate in due fanno meno male
una persona con la quale rispecchiarti
con cui decidi di trovare il senso della vita insieme
insomma c’eravamo trovate finalmente
abbiamo camminato parecchio insieme
talmente tanto che neanche c’eravamo accorte di quanta strada stessimo percorrendo insieme
finché non ci siamo girate è come d’improvviso c’eravamo dimenticate da dove eravamo partite
io giochi del telefono
erano diventati i nuovi filtri su Instagram
ma non quelli fighi
quelli che ti facevano diventare buffa e divertente
quelli che basta farti una foto e ci ridevi una settimana
le paranoie scolastiche erano
diventate le turbe esistenziali
i litigi con le figure genitoriali
erano diventati le guerre nei confronti del meccanismo della vita
e le caramelle mangiate di nascosto
quelle che ti facevano diventare la lingua blu
piene di zuccheri che facevano incazzare le mamme salutiste
erano diventate le sigarette rubate
la coca cola furi pasto
era ormai la birra che dava un senso alla serata
eravamo fiorite assieme
come due alberi distanti mezzo stralcio di terra
però condividevamo una cosa
un qualcosa di speciale
una sorta di segreto inconfessabile
noi due non eravamo due alberi normali
non eravamo normo piante
i nostri frutti non credevano con la stessa rapidità degli altri
per carità eravamo alberi sani
nulla togliere
ma eravamo disadattate
insicure
troppo ponderate
e totalmente inadeguate a produrre con la stessa tenacia degli altri
eravamo l’anello debole della catena di montaggio della vita
le nostre coetanee erano incredibilmente più brave di noi a sperimentare
noi ci limitavamo ad assistere
ad aspettare
qualcosa di più bello
qualcosa di più autentico
qualcosa che non sapesse di conformità
di adeguamento
o di uniformità
come se quelle esperienze dovessimo fare tanto per
come a togliere una spunta dal tacchino
quel tacchino sociale
dove ce inciso sopra
''fallo come noi o non sei come noi''
col cazzo
così poi voi siete sereni per il mio arruolamento sociale
poi sono io che devo fare i conti con me stessa
sopratutto la notte
dove ci sono
io
la mia coscienza
e il senso di colpa
entità che per principio non posso prendere per il culo
sarebbe controproducente
perché è finita
tanto era quello il succo
il nocciolo della questione
il fulcro centrale delle mie parole
i nostri alberi hanno sbocciato fiori differenti
ci siamo rese conto che essi erano il riflesso della nostra pianta
del nostro essere
del nostro io
di ciò che non potevamo celare o nascondere
lei sboccio prima di me
forzando la sua natura
ma ciò che fiorii dai sui rami sapeva di circostanza
di manipolazione
erano alterati
e mi resi conto che in quel preciso istante
la distanza tra i nostri alberi
delle nostre esistenze
delle nostre vite
era talmente tanta
da farmi dimenticare tutto ciò che costruito insieme
io non riconobbi più lei
e forse neanche lei sarebbe stata in grado di riconoscersi
ma di una cosa ero sicura
che dopo ciò
lei non si sarebbe potuta più riconoscere al mio fianco
-IEW
1 note
·
View note
🌴 I fioroni di Mesagne, fresca bontà pugliese. Piriformi e verde brillante, dalla polpa carnosa. "È difficile risalire alla loro coltivazione in Puglia, quello che è certo è che soni nati nel territorio di Polignano a Mare, per poi estendersi capillarmente in tutta la regione. Tutt’ora i fioroni vengono principalmente coltivati nei terreni che si estendono tra la città di Domenico Modugno e quella di Monopoli, ma anche tra Torre Canne e Savelletri. Questo gustoso prodotto viene spesso confuso con i fichi: sebbene molto simili perché provenienti dalla stessa pianta, ciò che li contraddistingue è la loro produzione: i fiori di Polignano crescono durante tutto il periodo invernale e si costituiscono all’inizio dell’estate. I fichi, invece, si formano durante il periodo primaverile. La tradizione vuole che i fioroni nascano in concomitanza con il giorno di Sant’Antonio, che corrisponde il 13 giugno, e che vengano raccolti poco dopo. Lo stesso albero, a questo punto, comincia poi a produrre il fico." FONTE [puglia.com] • • • #visitmesagne #visitmesagnecuordisalento #apulianstyle #visitmesagnecuordisalento #visitmesagne #mesagne #fioriI #fiorone #culummi #fruttadistagione #farmersmarket #farmtotable #freshproduce #mesagnemarket #italianmarket #italianlife #whatitalyis #fruttafresca #kilometrozero #feedfeed #fruttaeverdura #frutta #aroundmesagne #italiaintavola (presso Mesagne) https://www.instagram.com/p/CQVedMgM37J/?utm_medium=tumblr
1 note
·
View note
Ama che finalmente ha capito che deve dare i fiori a tutti
12 notes
·
View notes
First three days of Inktober. Not following a prompt, just drawing my own characters daily. :) First two days I drew Fiorii. Today I drew Chess.
1 note
·
View note