#scriitori români contemporani

[semnebune]

Despre primul ei roman, literatură și Japonia, cu Sabina Yamamoto

Am cunoscut-o pe Sabina Yamamoto cu niște ani în urmă, când am participat la un concurs de proză scurtă organizat de AdLittera. De atunci i-am mai citit câteva proze apărute în diverse reviste și mereu m-a surprins precizia cu care scrie, așa că am fost nerăbdătoare să-i citesc cartea, când am aflat că a apărut. La momentul acestui interviu abia începusem romanul ei, Nu mai e nimeni acasă, între…

[asistenta-virtuala]

Carturesti - Cititori pentru scriitori 2024

În luna septembrie, la Cărturești, se sărbătorește nu doar începutul școlii, ci se celebrează și talentul scriitorilor români contemporani prin campania anuală #CititoriPentruScriitori! Este momentul să arătăm susținerea noastră pentru cei care dau viață cuvintelor și ne îmbogățesc sufletele prin poveștile lor. Fii parte din schimbare! În această lună specială, când alegi cărțile autorilor…

[romanasuloriginal]

În România, literatura contemporană este... #Romania https://romanasul.ro/scriitori-romani-contemporani-pe-care-trebuie-sa-i-cunosti/?feed_id=222&_unique_id=6551f83ed1372

[shopwithroxii-blog]

A venit timpul să susținem împreună scriitorii noștri preferați: scriitorii români contemporani. Vă invităm așadar să luați parte la o campanie de o noutate absolută atât pentru carturesti, cât pentru voi, fie că sunteți cititori sau scriitori: în perioada 16 iulie - 15 septembrie 2020, prin campania #cititori pentru scriitori, 10% din vânzările cărților autorilor români de pe carturesti.ro vor fi direcționate către Fundația Cărturești pentru sprijinirea unui program de burse oferite scriitorilor români contemporani. Cu această ocazie, în perioada menționată, niciunul dintre titlurile autorilor români nu va suferi vreun discount promoțional. Mai departe, Asociația Maria & Pro Patrimonio fac posibilă desfășurarea programului de burse cu patru rezidențe de creație găzduite de Conacul Petre P. Carp din Țibănești și Vila Golescu din Câmpulung Muscel. Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde, pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul adecvat pentru a se dedica scrisului: timpul necesar, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare. Susţinerea sectorului printr-o asemenea campanie este şi mai necesară acum, când ne aflăm în continuare în plină criză provocată de pandemie, când incertitudinile și lipsurile afectează mai grav ca niciodată piața de carte, la toate nivelurile. Vă invităm să aflaţi mai multe detalii despre programul de burse și despre partenerii noștri, Asociația Maria și Pro Patrimonio, pe blogul Cărturești. Mecanismul campaniei este foarte simplu: voi, cititorii, cumpărați cărțile autorilor români din Raftul dedicat de pe carturesti.ro, ei primesc un timp și o casă unde să scrie alte cărți, pe care voi le veți citi poate chiar anul viitor cu plăcerea şi satisfacţia celor care au contribuit la scrierea lor. #cititori pentru scriitori

[stiri-noi]

Sa stins din viaţă scriitorul George Bălăiță - Ziarul Evenimentul

[rudyroth79]

Știri: Scriitori contemporani la muzeu: Saviana Stănescu (11 august 2018, București) Saviana Stănescu vine la ”Scriitori contemporani la muzeu”, sâmbătă, 11 august 2018, începând cu ora 13.00, pentru a parcurge un tur ghidat al istoriei literaturii române, oferind vizitatorilor noștri și cititorilor săi experiența unei vizite unice printre manuscrisele, obiectele personale, obiectele de artă care au aparținut sau au fost colecționate de scriitorii români prezentați în expoziția de bază, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din București, str.

[ulivero]

„Pulsar”, cea mai nouă carte a lui Liviu Surugiu, împreună cu ediția de decembrie a revistei Știință & Tehnică

În luna decembrie, revista Știință & Tehnică te invită să descoperi cea mai nouă carte a unuia dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori de ficțiune români contemporani. Pachetul format din revista Știință & Tehnică, ediție specială „Top 100 descoperiri, invenții și evenimente științifice ale anului 2017”, împreună cu volumul de proză scurtă „PULSAR”, va […]

Articol original „Pulsar”, cea…

[andyviru]

„Pulsar”, cea mai nouă carte a lui Liviu Surugiu, împreună cu ediția de decembrie a revistei Știință & Tehnică

În luna decembrie, revista Știință & Tehnică te invită să descoperi cea mai nouă carte a unuia dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori de ficțiune români contemporani. Pachetul format din revista Știință & Tehnică, ediție specială „Top 100 descoperiri, invenții și evenimente științifice ale anului 2017”, împreună cu volumul de proză scurtă „PULSAR”, va […]

Articol original „Pulsar”, cea…

[erobertul]

„Pulsar”, cea mai nouă carte a lui Liviu Surugiu, împreună cu ediția de decembrie a revistei Știință & Tehnică

În luna decembrie, revista Știință & Tehnică te invită să descoperi cea mai nouă carte a unuia dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori de ficțiune români contemporani. Pachetul format din revista Știință & Tehnică, ediție specială „Top 100 descoperiri, invenții și evenimente științifice ale anului 2017”, împreună cu volumul de proză scurtă „PULSAR”, va […]

Articol original „Pulsar”, cea…

[semnebune]

„Dosarul unei vacanțe de groază: Al treilea caz al Detectivilor Aerieni” de Ana Rotea [fragment]

„Dosarul unei vacanțe de groază: Al treilea caz al Detectivilor Aerieni” de Ana Rotea [fragment]

Autor: Ana Rotea

Titlu: Dosarul unei vacanțe de groază: Al treilea caz al Detectivilor Aerieni

Ilustrație de copertă: Bilyana Velikova

Format: 16 x 20 cm

paperback, 208 pagini

fragment

Unii copii, auzind că scriu cărți despre aventurile Detectivilor Aerieni, m-au întrebat dacă ei chiar există sau dacă nu cumva i-am inventat.

— Există, există! i-am asigurat eu. Mâine vă voi face o surpriză și…

[timetvro]

„Pulsar”, cea mai nouă carte a lui Liviu Surugiu, împreună cu ediția de decembrie a revistei Știință & Tehnică În luna decembrie, revista Știință & Tehnică te invită să descoperi cea mai nouă carte a unuia dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori de ficțiune români contemporani.

[7estiasi]

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Nuruddin Farah

Nuruddin Farah si Vesna Goldsworthy

@ Nurrudin Farah unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani a povestit în timpul dezbaterilor Filit umilința la care a fost supus pe aerport În timp ce se deplasa spre Iași @ “M-au ținut inutil 25 de minute pe Aeroport punându-mi tot felul de întrebări fără noimă. Mă Întrebau dacă am de gând să imigrez În România, dacă am bani să traiesc în Iași”, a  povestit Nuruddin Farah

Mărturie șocantă făcută la Iași la Festivalul Internațional de Literatura și Traducere Iași (FILIT) de unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, candidat În mai multe rânduri la premiul Nobel pentru Literatură. Este vorba despre prozatorul și dramaturgul Nurrudin Farah care a povestit pur și simplu că a fost umilit pe Aeroportul Otopeni În timp ce se deplasa spre Iași pentru a participa la FILIT. Nurrudin Farah a arătat că a fost luat drept imigrant și din acest motiv un funcționar român l-a ținut inutil timp de 25 de minute pe Aeroportul Otopeni supunându-l unui tratament umilitor. “Am fost oprit pe Aeroportul Internațional din București imediat ce am vrut să intru În România. A venit un funcționar de la imigrări și m-a ținut inutil 25 de minute fără Aeroport, punându-mi tot felul de Întrebări fără noimă. Mi-a văzut pașaportul și a crezut  că sunt imigrant. M-a Întrebat dacă am bani să trăiesc la Iași și mi-a cerut să-i arăt. I-am spus că nu am bani dar am cărți de credit și că la Iași, cazarea și masa sunt asigurate. Nu m-a crezut deși i-am arătat cărțile de credit. Voia să vă apare pe voi românii de sălbaticul de mine”, a povestit Nuruddin Farah.

Scriitorul african a povestit incidentul răspunzând unei Întrebări adresate de o elevă a Colegiului Național Iași care i-a solicitat să defineață Într-o manieră personală termenul “toleranță”. Nuruddin Farah a arătat că s-a simțit discriminat de funcționarul de pe Aeroportul Otopeni.

“Pentru el a contat mai mult culoarea pielii”, a precizat Farah.

De precizat că Nuruddin Farah este un scriitor de origine somaleză dar trăiește În Republica Africa de Sud. Farah a  fugit din Somalia pentru că era persecutat politic.

  Întâlnire cu doi mari scriitori

  Născut În anul 1945, Farah public primul său roman “From a Crooked Rib În anul 1970, roman care Îi aduce Premiul Internațional Neustadt. În România a fost tradus romanul “Ascuns la vedere”, un roman “despre viața În umbra durerii”  după cum se arată Într-o recenzie publicată de Washington Post. Alături de Vesna Goldsworthy, autoarea cunoscutului roman Marele Gorsky, Nurrudin Farah a participat ieri la Filit, la o întâlnire  organizată de revista de literarură Alecart. Incidentul petrecut pe Aeroportul Otopeni a fost relatat în cadrul acestei întâlniri. FILIT este o inițiativă a scriitorului, în prezent și senator Dan Lungu. FILIT a debutat în anul 2013 devenind În numai 4 ani cel mai important eveniment cultural al Iașului.

Constantin MAZILU

    Scriitor de Nobel umilit de români pe Aeroport, în drum spre Iași. Mărturisirea a fost făcut la Filit @ Nurrudin Farah unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani a povestit în timpul dezbaterilor Filit umilința la care a fost supus pe aerport În timp ce se deplasa spre Iași @ "M-au ținut inutil 25 de minute pe Aeroport punându-mi tot felul de întrebări fără noimă.

[semnebune]

Că sunt eu supărată pe câteva chestii din industria de carte nu e o mare noutate. De ceva vreme, mă țin deoparte de lansări, evenimente, uneori nu prea îmi vine să cunosc nici oamenii din spatele cărților pe care le iubesc. Să zicem că sufăr eu de un soi de mizantropie literară sau de ceva cu „fobie” în coadă, care s-ar traduce prin „frica de a realiza că industria de carte e cam defectă și e al…

[semnebune]

De vorbă cu Bogdan Suceavă: Societatea românească este prinsă într-o spirală a dezintegrării

De vorbă cu Bogdan Suceavă: Societatea românească este prinsă într-o spirală a dezintegrării

Emigrarea românilor în străinătate este un subiect din ce în ce mai discutat, dar ce te faci când actualitatea unei situații care ia amploare din ce în ce mai mult se rezumă la câteva postări și repostări pe rețelele sociale, în care apar fotografii cu mesajul ,,Mi-e dor de tine”. Și României îi e poate dor, dar vede, în același timp, cum se transformă într-un sat de vacanță. Cum…

[semnebune]

Notă: citiți aici prima parte a Jurnalului de FILIT 2018

Jonathan Franzen la FILIT

Vineri, 5 octombrie 2018, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, pe seară, a avut loc mult așteptata întâlnire cu Jonathan Franzen, scriitor american care este deja un fenomen în literatura contemporană. Marius Chivu, gazda serii, a menținut un dialog viu și autentic cu Franzen în care au discutat despre necesitatea cărților, despre romanul de familie, despre anxietatea virtuală, despre cititorul serios, dar și despre subiecte mai prozaice precum privitul păsărilor, sau despre giumbușlucuri lingvistice precum „brânza ficțiunii” – sintagmă care a luat naștere dintr-o confuzie (Marius Chivu a folosit termenul „homage”, iar Franzen a înțeles „fromage”).

Una dintre temele literare abordate de Franzen este familia, însă acesta a recunoscut că scrierile sale sunt la limita dintre autobiografic și ficțiune, întrucât personajele sale sunt pe cont propriu și nu sunt neapărat inspirate din familia sa, ci e tot el sub diferite forme. De aceea, pentru a scrie o carte diferită, a trebuit să devină mereu o altă persoană. Franzen a discutat și despre necesitatea romanului în era digitală. Autorul consideră că internetul ne alienează și ne pune identitatea între paranteze, de aceea oamenii au nevoie de romane mai mult decât realizează. De exemplu, un cititor serios nu e, cum ne-am aștepta, un critic sau un filolog, ci un prieten care a făcut închisoare și care a depins de cărți.

Publicul a fost foarte încântat de prezența celor doi pe scenă, întrucât au depășit convenționalismul întrebărilor, iar Franzen a avut un spirit jovial și tonic în contrast cu aparenta sobrietate a lui Chivu, contaminat și el, în cele din urmă, de umorul lui Franzen.

După evenimentul cu Franzen, a urmat „noaptea îngrozitor de lungă a poeziei”, moderată de Claudiu Komartin, Cezar Paul-Bădescu, Cosmin Perța, Radu Vancu. La casa FILIT, scăldată într-o lumină verde smarald, mi-am creat propriul meu eveniment, întrucât nu am stat în mod convențional pe scaune, ci pe o pernă, pe jos, de unde am urmărit reacțiile publicului prin mișcările picioarelor. Cei care erau interesați de poezie și-au înrădăcinat picioarele ca niște caracatițe în jurul scaunului și nu l-au mai părăsit, în vreme ce alții băteau din picioare în ritmul poeziei sau când conținutul poemului avea ceva erotic, fie săreau de uimire sau de disconfort. Dacă ar fi putut să aplaude picioarele! Au citit poeți români de toate vârstele poetice, de la „maestrul yoda es. pop al poeziei noastre” (e vorba de Ioan Es. Pop), până la elevi de Licart. Am ascultat poezie pe bandă rulantă, uneori nici nu-mi dădeam seama când începe poemul pentru că unii vorbeau precum scriu, în vreme ce alții nici măcar nu începeau să recite vreodată.

Sâmbătă, 6 octombrie 2018, am fost la „Întâlnirile clubului de comunicare culturală Logos”, care a avut loc la Palatul Culturii din Iași, moderat de prof. Serinella Zara, cu un public foarte tânăr, format din liceeni. La eveniment au fost invitați Iuri Andruhovici, scriitor ucrainean, tradus la noi cu romanul „Moscoviada” și Roland Orcsik, scriitor sârb, mutat în Ungaria, tradus de Andrei Dosa cu cartea „Comandoul Fantomă”, alături de traducătoarele Dana Băbulescu și Oana Franțescu. Discuția a avut în vedere subiecte precum prietenia, pasiunile celor doi autori, solitudinea omului modern, despre cum putem avea grijă de educația spirituală a tinerilor și s-a încheiat cu o mică dezbatere propusă de elevi, despre suporturile moderne de lectură (telefon, tabletă, reader).

Întrebați cum împacă timpul liber și pasiunile cu munca, Iuri Andruhovici a precizat că el nu le separă niciodată, în vreme ce Roland Orcsik își găsește mai greu timpul pentru scris, familia împreună cu hamsterul și câinele ocupând un loc central. Însă, el își găsește material pentru scris din vise sau din ceea ce îi mai inspiră câinele său (toată sala râde), care, deși nu-i poate răspunde la telefon ca membrii familiei, e un agent literar de nădejde. Ambii scriitori au în comun și pasiunea pentru muzică și colaborările de ocazie cu câte o trupă rock sau punk. Iuri Andruhovici a povestit despre primele sale încercări care nu erau tocmai literatură, întrucât își imagina că scrie lyrics-uri pentru o formație rock. Între timp, a devenit poet și mai târziu a început să scrie proză, dar uneori mai colaborează mai mult sau mai puțin profesionist cu trupa poloneză Karbido. În privința vieții lor virtuale, Iuri Androhovici a mărturisit că nu folosește Facebok, în schimb petrece foarte mult scriind corespondență electronică și încearcă să răspundă fiecărui cititor care îi scrie. Roland Orcsik, pe de altă parte, e un consumator de conversații pe teme politice pe diferite grupuri de Facebook.

Am plecat de la eveniment cu gândul că am mai pus doi autori necunoscuți pe lista mea de lecturi, dar și cu întărirea bănuielii pe care o aveam de ceva vreme, și anume că scriitorii contemporani nu sunt niște somități (chiar dacă unii sunt clasici în devenire, asta e cu totul altă discuție) ci niște persoane pe care, asemeni personajului lui Salinger, îți vine să le suni ori de câte ori ai chef, sau să le dai un mesaj pe Facebook, prin care să îi întrebi ce mai fac, să ți-i apropii mental ca prieteni. Cred că ăsta a fost și sentimentul elevilor din sală, care păreau foarte relaxați în prezența celor doi și care nu au ezitat să intre în dialog cu ei.

La casa FILIT, mi-am continuat itinerariul literar cu o întâlnire între Domnica Drumea și Ioan Es. Pop, moderată de Radu Vancu, la care s-a discutat despre mediul ostil al poetului ca modalitate de dezvoltare, despre diferite pseudo-teorii inventate ad-hoc de Radu Vancu, care a fost țapul ispășitor al teoriilor despre poezie, chiar dacă la un moment dat l-a citat pe Naum cu „teoria strică omenia”  („și nici nu o întreține multă vreme”, adaugă Ioan Es. Pop), asta nu l-a oprit să se joace cu diferite sintagme năstrușnice cu aer de concept literare, precum „poeții anticorpi”, „poezia e un mare indisciplinator, după cum a spus Pessoa de la Craiova”, „poetul care duce pe un umăr un crin ca pe o pușcă” etc. – toate preluate de la poeți din diferite timpuri.  O discuție teoretică despre poezie trezește mereu ostilități, mai ales din partea poeților, însă Vancu a reușit să împace seriozitatea teoretică cu spontaneitatea.  Discuțiile au fost întrerupte din când în când de lectura celor doi poeți – foarte diferiți între ei ca formulă poetică.

This slideshow requires JavaScript.

Proust la FILIT

Seara s-a încheiat cu o întâlnire cu Veronica Roth la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, moderată de Iulian Tănase. Deși nu a fost atât de animată ca întâlnirea cu Franzen, metoda lui Iulian Tănase mi-a stârnit toată invidia, pentru că, recunosc, toată ziua mă gândisem la metoda asta (fără să știu ce planuri avea el pentru eveniment), și anume aceea de a lua cât mai multe interviuri atipice scriitorilor de la FILIT printr-un joc de societate popularizat de Marcel Proust încă din 1890 și care încă se mai practică. Metoda se numește Chestionarul lui Proust și constă într-un set de întrebări, în care convenția sincerității și a directeții trebuie respectate. Deși sala nu prea a fost receptivă la metodă (am auzit remarci de genul: parcă îi adresează întrebări de oracol), pe mine m-a umplut de entuziasm. Poate ce a greșit Iulian Tănase a fost faptul că nu a legat foarte bine răspunsurile de întrebări și totul părea dezlânat, dar eu m-am bucurat, repet, în secret pentru faptul că Iulian Tănase a pus în practică ideea care m-a urmărit toată ziua. În altă ordine de idei, ca orice idee suprarealistă, cum e și chestionarul lui Proust, ea poate opune rezistență uneori.

Altfel, Veronica Roth este o prezență foarte plăcută și elegantă, cu un aer firesc în ținută și comportament, dublate de umor și o anume volubilitate. Scriitoarea este una dintre cei mai cunoscuți autori de literatură young adult și a devenit cunoscută prin seria de romane distopice „Divergent”.

Autoarea ne-a împărtășit câteva dintre tehnicile ei de lucru ca scriitor: îi place să rescrie, dar mai ales să găsească momentul luminos în care decide să fixeze ceva ce nu plănuise. Înainte să se apuce să scrie profesionist, îi plăcea să îi imite pe alții (prima carte care a inspirat-o e o antologie de proză scurtă), dar odată ce și-a luat în serios munca a constatat că atunci când te apuci de scris, locuiești cu totul acolo. Printre autorii ei preferați se numără Alice Munro, îi place să joace jocuri video, iar atunci când scrie o inspiră Lady Gaga (sala râde puternic).

Eu mă bucur că Iulian Tănase a prezentat-o pe Veronica Roth prin Chestionarul Proust, printr-un dialogism atipic, chiar dacă publicul ieșean nu prea a simțit aerul suprarealist al dialogului, precum și ironia din tăcerile prelungi dintre cei doi interlocutori. Seara, la Casa Filit s-a lăsat cu discotecă.

Așa cum spuneam și în articolul anterior, Iașul este deschis coincidențelor stranii de tot felul, de la modul în care sunt invitați scriitorii, nu numai după afinități, dar și după o anumită „filosofie” sau „aer de familie” care poate veni dintr-o zonă din care nu te aștepți, cum ar fi pasiunea pentru un gen muzical sau anumite incidente biografice, până la evenimentele minore de peste zi care te trimit mereu la literatură și iar literatură.

Jurnal extim de FILIT (II) Notă: citiți aici prima parte a Jurnalului de FILIT 2018 Jonathan Franzen la FILIT Vineri, 5 octombrie 2018…

[stiri-noi]

A murit scriitorul George Bălăiță - Romania Libera