#FILIT Iași

[rudyroth79]

Știri: „Simfonia minciunii fără sfârșit” de Florentina Loredana Dalian, spectacol-lectură în premieră la Teatrul Național din Iași (24 aprilie 2023)

Teatrul Național din Iași și partenerii săi din cadrul proiectului „Lecturi³”, Muzeul Național al Literaturii Române Iași (Filit) și revista „Alecart”, invită publicul la noul spectacol-lectură, Simfonia minciunii fără sfârșit de Florentina Loredana Dalian, pe 24 aprilie, ora 19.00, la Teatru³. Textul câștigător al acestei luni este montat de Ion Sapdaru; lectura publică este oferită de actorii…

[semnebune]

De vorbă cu Svetlana Cârstean: ”Mereu există un autor plin de vitalitate stilistică, măcar unul, de care habar nu avem, care scrie undeva la masa sau în patul lui, în timp ce noi ne-am plictisit de literatură.”

De vorbă cu Svetlana Cârstean: ”Mereu există un autor plin de vitalitate stilistică, măcar unul, de care habar nu avem, care scrie undeva la masa sau în patul lui, în timp ce noi ne-am plictisit de literatură.”

“Nu vrei mai bine să ne întoarcem în ziua cu porumbeii şi să ne ascundem acolo fericite amîndouă pentru totdeauna? Cu mine e altceva cu mine poţi sta mult şi bine. Cu mine e invers. Să nu te atingi de broşa mea doare rău dac-o scoţi.”

SB: Cum ai defini spațiul în care se citește poezie?

Era cazul să se schimbe treptat și la noi percepția și viziunea despre unde putem citi poezie, în ce formule…

[mariancoman]

LATER EDIT: Unii dintre scriitorii pe care i-am întâlnit zilele trecute la Iași au fost întrebați dacă și-ar dori să viziteze un alt timp. Să trăiască și să scrie în trecut ori în viitor. Am auzit răspunsurile lui Mircea Pricăjan, Andrei Crăciun, Dănuț Ungureanu și pe cel al scriitoarei norvegiene Lari Fredrikke Brænne, la această întrebare.

Pe mine nu m-a întrebat nimeni, dar, iată, mă bag ușurel în seamă și zic că dacă ar fi făcut-o, i-aș fi răspuns cu mare drag că mi-ar plăcea tare mult să vizitez anul 1969 și să mă număr printre cei jumătate de milion de oameni care au asistat la Festivalul de la Woodstock. La cele ”Trei zile de pace și muzică” de pe pășunea lui Max Yasgur din America. Ba aș plusa cu dorințele (la urma urmei, dacă cineva mă poate muta în timp și spațiu, ar putea, frumușel, să-și facă de pomană și să mă înzestreze și cu o brumă de ureche muzicală) și aș cere să-mi fie permis să urc pe scenă măcar pentru un discret și anonim serviciu de backing vocals sau de cable guy. Nu ca să mă vadă lumea, ci să îi văd pe toți de acolo, înșirați cât vezi cu ochii, cu inimile interconectate.

LATER EDIT: Bang! Privind fotografia alăturată, se pare că într-un fel cu totul și cu totul miraculos, dorința deja mi s-a îndeplinit. Nu-mi amintesc dacă am urcat pe scenă, dar iată-ne în această imagine document pe 18 august 1969, după teribila furtună care a întrerupt recitalul nebunului de Joe Cocker. Cânta, probabil, ”I Shall Be Released” sau ”With a Little Help from My Friends”, cine mai știe cu exactitate? Mi-a rămas însă în nări mirosul ăla de ploaie, de ciuperci microscopice care, din cauza umezelii, își aruncă sporii pretutindeni cuprinse de o activitate sexuală efervescentă. Știți… mirosul ăla despre care zicem ”Mmm, ce frumos miroase a ploaie”. De fapt, miroase a ciuperci care și-o trag.

Tot așa, au mai trecut niște ani de-acum încolo și mi-am dorit tare mult să particip la ediția din 2017 a FILIT. A fost anul ăla în care la Iași, în România, au venit Gao Xingjian și Jeff Lindsay, Robert Șerban și Mircea Cărtărescu, Marius Chivu și Ioan T. Morar, Ioana Nicolaie și Ana Nicolau, Michael Hăulică, Ungureanu… ce mai tura-vura, a fost ediția aia cu zeci și zeci de invitați, cu mii de participanți, cu o armată de voluntari, toți unul și unul. A fost atunci când a cântat The Mono Jacks în cortul FILIT din Piața Unirii și când s-au citit poezii până spre dimineață. Anul ăla în care a venit și Rabi Lunatecul să stea la povești cu Florin Chirculescu, de ziceai că ies personajele din cărți, nu alta. No… și mi-am dorit atât de mult să ajung acolo, că m-am apucat să scriu aici, la fel cum am făcut atunci când am ajuns la Woodstock.

This slideshow requires JavaScript.

LATER EDIT: Am tot șters și adăugat la textul ăsta fiindcă nu mai știu când l-am început și când l-am terminat. Sau nu mai știu când l-am început fiindcă am tot șters și adăugat la el. Treaba e că am fost la FILIT și am urcat pe scenă așa cum am impresia că am făcut la Woodstock și am înțeles cine-s oamenii care fac lucrurile astea posibile. Și m-am bucurat de săli pline miercuri și joi. Și de întrebări minunate de la adolescenți, copii și tineri. Am vorbit despre Haiganu și despre HAC!, am întâlnit oameni faini și a plouat ca atunci, la Woodstock, de mirosea a ciuperci care și-o trag și a tei plouați ca-n cărțile lui Mike, chiar dacă teii nu mai au de-o vreme flori în Copou. Semn că atunci când te bucuri tare mult pentru ceva, vine primăvara peste tine și-n octombrie.

Așa că mulțumesc frumos Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici, Georgiana Leșu, Dan Doboș. Mulțumesc întregii echipe FILIT, văzută sau nevăzută, celor cu care am avut ocazia să vorbesc și celor cu care nu am vorbit. Mulțumesc că ați făcut povestea asta posibilă și că ne-ați adunat pe toți în cortul din Piața Unirii și în alte părți, așa, ca pe pășunea lui Max Yasgur din America, să ne interconectăm mințile și inimile.

LATER EDIT: Acum, ce să zic? O să zic că îmi doresc tare mult să ajung și în 2018 la FILIT și am zis să scriu aici, poate se întâmplă ca atunci când am ajuns la Woodstock, în 1969, sau la Iași, în 2017. Ba aș plusa și cu dorințele și aș cere să am și-o brumă de talent să scriu o carte, două, trei în anii ăștia care vor fi trecut în urmă, așa încât, când ne-om găsi, să vă citesc o poveste din ele.

LATER EDIT: Iar dacă nu mă credeți că am fost la FILIT, dar vreți să prindeți ceva din cum a fost la FILIT, aveți mai jos filmarea cu întâlnirea de la Casa Fantasy. Și niște poze ceva mai sus.

  (VIDEO) Mamă, am cântat la Woodstock! Sau cum a fost la FILIT LATER EDIT: Unii dintre scriitorii pe care i-am întâlnit zilele trecute la Iași au fost întrebați dacă și-ar dori să viziteze un alt timp.

[stiri-noi]

Un scriitor de Nobel, UMILIT pe un aeroport din România - Realitatea

[news24hrou]

Scriitorul american Jonathan Franzen – invitat FILIT Iași

Jonathan Franzen este considerat de mulți cel mai reprezentativ scriitor al literaturii americane contemporane.

A fost inițiatorul unui adevărat fenomen cultural odată cu apariția romanului său „Corecții”, care a atins o cifră impresionantă de vânzări.

Este câștigător al prestigiosului „National Book Award”, se află pe lista scurtă pentru premiul Pulitzer și este autorul favorit al fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama.

Abordează în romanele sale marile teme ale societății americane.

„Corecții”, „Libertate”, „Puritate”, „Cum să fii singur” – sunt câteva dintre cărțile care s-au bucurat de mare succes.

Jonathan Franzen deschide lista invitaților la ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, care va avea loc în perioada 3-7 octombrie.

Printre invitați se află mari autori, cu milioane de exemplare vândute în întreaga lume, laureați sau nominalizați ai National Book Award, Man Booker Prize, ai Premiului Goncourt, Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, Premiului Consiliului Nordic pentru Literatură etc.

Este vorba de Jón Kalman Stefánsson (Islanda), Kamila Shamsie (Marea Britanie), Sylvie Germain (Franța), Iuri Andruhovici (Ucraina), Eduardo Caballero (Spania), Evald Flisar (Slovenia), Catherine Lovey (Elveția), Lluis-Anton Baulenas (Spania), Goce Smilevski (Macedonia), Roland Orcsik (Ungaria), Sveta Dorosheva (Ucraina/Israel), Lorenzo Silva (Spania), Yannick Haenel (Franța), Tomas Zmeskal (Cehia), Carl Frode Tiller (Norvegia), Catherine Gucher (Franța).

Lor li se alătură importanți autori români precum Gabriela Adameșteanu, Irina Teodorescu, Liliana Lazăr, Carmen Firan, Augustin Cupșa, Dorina Rusu, Ana Maria Caia, Andrei Crăciun, Florina Ilis, Mihai Buzea, Iulian Ciocan,Tudor Ganea, Cristian Fulaș, Alex Tocilescu, Bogdan Răileanu, Adela Greceanu, Adelin Petrișor, Viorel Ilișoi, Eugen Istodor.

https://ift.tt/2oCL8KE https://ift.tt/2NLvE1O

[7estiasi]

Peste 30.000 de participanți la ediția de anul aceasta a FILIT. Nume mari ale literaturii universale au venit la Iaşi

Peste 30.000 de participanți la ediția de anul aceasta a FILIT. Nume mari ale literaturii universale au venit la Iaşi

Cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT, desfășurată în perioada 4-8 octombrie 2017, s-a încheiat duminică.

Datele preliminare arată că la evenimentele din cadrul festivalului au fost prezenţi peste 30.000 de participanți. Anul acesta, FILIT a însemnat peste 300 de invitați din întreaga lume, 150 de voluntari implicați și peste 100 de evenimente…

[biancaionel25-blog]

Ce trebuie să știi despre FILIT 2017?

Ce trebuie să știi despre FILIT 2017?

După articolul în care vă invitam la o vânătoare de cărți, astăzi revin cu mai multe detalii despre FILIT 2017, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași. 5 curiozități despre FILIT 2017 și edițiile anterioare FILIT 2017 se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Aceștia au mai avut o colaborare în 2014 și 2016. FILIT 2017 a…

[mybeautyideas]

Depre Filit si Iasi

Salutare, 

Luna octombrie începe cu vești bune. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași se va desfașura pentru a 5a oară la Iași în perioada 4-8 octombrie 2017. M-am bucurat foarte tare când mi s-a propus să fiu blogger acredit FILIT și cu mare drag am acceptat. 

Mereu mi-a plăcut literatura, să mă pierd prin provești împrumutate, să citesc gânduri diferite și să trăiesc momente unice din viața personajelor din cărți. 

Ideea de a avea un festival care reuneșete la un loc scriitori români și străini redă Iașului titlul de capitală culturală. Pe durata celor 5 zile, vă puteți întâlni cu scriitori români și puteti participa la diferite proiecții de filme. 

Dacă doriți să participați la festival vă las mai jos câteva detalii despre program

MIERCURI, 4 octombrie 2017

9.00-21.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Casa „Fantasy” Mari ecranizări – maraton Lord of the Rings (versiunile extinse) Intrare liberă

JOI, 5 octombrie 2017

9.00-21.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Casa „Fantasy” Mari ecranizări – maraton Harry Potter Intrare liberă

VINERI, 6 octombrie 2017

9.00-21.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Casa „Fantasy” Mari ecranizări – maraton Game of Thrones Intrare liberă

SÂMBĂTĂ, 7 octombrie 2017

9.00-21.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Casa „Fantasy” Mari ecranizări – maraton Saga Amurg Intrare liberă

DUMINICĂ, 8 octombrie 2017

9.00-21.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Casa „Fantasy” Mari ecranizări – maraton Marvel: Superman, Spiderman, Iron Man, Avengers Intrare liberă

Mai multe despre program puteti citi aici

[rudyroth79]

Știri: „Mansarda”, primul spectacol-lectură al stagiunii Naționalului ieșean (20 octombrie 2022)

Știri: „Mansarda”, primul spectacol-lectură al stagiunii Naționalului ieșean (20 octombrie 2022)

Primul spectacol-lectură din noua stagiune a Teatrului Național din Iași, Mansarda, va avea loc joi, 20 octombrie, ora 17.00, la Teatru³, în cadrul FILIT. Textul desemnat câștigător de juriul Lecturi³, luna aceasta, îi aparține lui Andrei Cotarcea, iar regia este semnată de Tatiana Ionesi. O lectură oferită de actorii: Dumitru Georgescu, Mălina Lazăr, Răzvan Conțu, Brândușa Aciobăniței, Dumitru…

[semnebune]

De vorbă cu Steinar Lone: Traducerea va fi întotdeauna o provocare

De vorbă cu Steinar Lone: Traducerea va fi întotdeauna o provocare

Să joci adevăr sau provocare cu o traducere nu e foarte ușor. De multe ori nu știi ce să alegi, pentru că te simți ușor intimidat, poți ezita sau te poți confrunta direct cu ea. În același timp, te poate pune pe gânduri, te poate provoca sau te poate lăsa să aștepți niște răspunsuri o perioadă lungă de timp.  Este acolo, în fața ta, dar niciodată nu poate atinge perfecțiunea. Și chiar dacă ar…

[semnebune]

De vorbă cu Andreea Răsuceanu: Literatura te face să fii mai atent la lucrurile din jurul tău

De vorbă cu Andreea Răsuceanu: Literatura te face să fii mai atent la lucrurile din jurul tău

Amintirea locului e o alegere. O alegere care se hrănește cu povești, istorii și mărturii. Te lasă purtat prin locuri, care nu ți s-au dezvăluit încă. Locuri labirintice, cu povești pe care s-au intersectat și unele dintre cele mai marcante personaje ale operelor românești din secolul XX. 

La FILIT, Andreea Răsuceanu mi-a povestit despre străzile Bucureștiului și despre cum istoria și ficționalul…

[semnebune]

De vorbă cu Jan Willem Bos: despre succes, Harap Alb și alte șocuri culturale

De vorbă cu Jan Willem Bos: despre succes, Harap Alb și alte șocuri culturale

„Succesul omului se măsoară cel mai devreme la mijlocul drumului, cel mai bine la sfârșitul drumului, dar niciodată la începutul lui.” – Jan Willem Bos

Dacă am lua o hartă a lumii în mână și am pune degetul pe orașul Amsterdam, ne-am gândi la grămezile de biciclete de pe străzi, la canalele pe malul cărora ne-am putea plimba sau la magazinele ale căror vitrine sunt pline de porțelanuri Delft.…

[semnebune]

De vorbă cu Diana Iepure, despre poezie, Nora Iuga și arta ca spectacol

De vorbă cu Diana Iepure, despre poezie, Nora Iuga și arta ca spectacol

”

Dimineața în metrou

femei în trecere, femei trecute

pungi sub ochi

femei obosite

tot mai lăsate, tot mai resemnate

și fete tinere, zvelte corporatiste

cizme 39

pe picior mărimea 37

în toate mall-urile e super mega discount

lângă mine o fată delicată cu nasul puțin coroiat

citește absorbită dintr-un kindle

din câte îmi dau seama, beletristică

ea cască brusc și dintr-o dată

un iz înțepător de…

[semnebune]

De vorbă cu Georg Aescht: În spațiul germanofon, literatura română continuă să fie o necunoscută

De vorbă cu Georg Aescht: În spațiul germanofon, literatura română continuă să fie o necunoscută

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere din Iași are de multe ori o baghetă magică de care se folosește pentru a transforma ceasul într-un obiect suprarealist, așa cum obișnuia Dali să o facă în picturi. Dar ce te faci când un personaj ca Georg Aescht apare punctual pentru discuție și îți descrie la fel de punctual toate micile detalii pe care nu le știai în legătură cu spațiul…

[semnebune]

Avanpremieră FILIT 2019: vânătoare de cărți la Iași

Avanpremieră FILIT 2019: vânătoare de cărți la Iași

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT și comunitatea locală de bloggeri Social Media Iași organizează o nouă vânătoare de cărți în orașul Iași, în pregătirea celei de a VII-a ediții a FILIT, ce va avea loc în perioada 2-6 octombrie 2019.

Provocarea adresată cititorilor este de a căuta cărțile ascunse de bloggeri prin oraș, de a le citi și, desigur, de a veni cu ele la…

[semnebune]

Notă: citiți aici prima parte a Jurnalului de FILIT 2018

Jonathan Franzen la FILIT

Vineri, 5 octombrie 2018, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, pe seară, a avut loc mult așteptata întâlnire cu Jonathan Franzen, scriitor american care este deja un fenomen în literatura contemporană. Marius Chivu, gazda serii, a menținut un dialog viu și autentic cu Franzen în care au discutat despre necesitatea cărților, despre romanul de familie, despre anxietatea virtuală, despre cititorul serios, dar și despre subiecte mai prozaice precum privitul păsărilor, sau despre giumbușlucuri lingvistice precum „brânza ficțiunii” – sintagmă care a luat naștere dintr-o confuzie (Marius Chivu a folosit termenul „homage”, iar Franzen a înțeles „fromage”).

Una dintre temele literare abordate de Franzen este familia, însă acesta a recunoscut că scrierile sale sunt la limita dintre autobiografic și ficțiune, întrucât personajele sale sunt pe cont propriu și nu sunt neapărat inspirate din familia sa, ci e tot el sub diferite forme. De aceea, pentru a scrie o carte diferită, a trebuit să devină mereu o altă persoană. Franzen a discutat și despre necesitatea romanului în era digitală. Autorul consideră că internetul ne alienează și ne pune identitatea între paranteze, de aceea oamenii au nevoie de romane mai mult decât realizează. De exemplu, un cititor serios nu e, cum ne-am aștepta, un critic sau un filolog, ci un prieten care a făcut închisoare și care a depins de cărți.

Publicul a fost foarte încântat de prezența celor doi pe scenă, întrucât au depășit convenționalismul întrebărilor, iar Franzen a avut un spirit jovial și tonic în contrast cu aparenta sobrietate a lui Chivu, contaminat și el, în cele din urmă, de umorul lui Franzen.

După evenimentul cu Franzen, a urmat „noaptea îngrozitor de lungă a poeziei”, moderată de Claudiu Komartin, Cezar Paul-Bădescu, Cosmin Perța, Radu Vancu. La casa FILIT, scăldată într-o lumină verde smarald, mi-am creat propriul meu eveniment, întrucât nu am stat în mod convențional pe scaune, ci pe o pernă, pe jos, de unde am urmărit reacțiile publicului prin mișcările picioarelor. Cei care erau interesați de poezie și-au înrădăcinat picioarele ca niște caracatițe în jurul scaunului și nu l-au mai părăsit, în vreme ce alții băteau din picioare în ritmul poeziei sau când conținutul poemului avea ceva erotic, fie săreau de uimire sau de disconfort. Dacă ar fi putut să aplaude picioarele! Au citit poeți români de toate vârstele poetice, de la „maestrul yoda es. pop al poeziei noastre” (e vorba de Ioan Es. Pop), până la elevi de Licart. Am ascultat poezie pe bandă rulantă, uneori nici nu-mi dădeam seama când începe poemul pentru că unii vorbeau precum scriu, în vreme ce alții nici măcar nu începeau să recite vreodată.

Sâmbătă, 6 octombrie 2018, am fost la „Întâlnirile clubului de comunicare culturală Logos”, care a avut loc la Palatul Culturii din Iași, moderat de prof. Serinella Zara, cu un public foarte tânăr, format din liceeni. La eveniment au fost invitați Iuri Andruhovici, scriitor ucrainean, tradus la noi cu romanul „Moscoviada” și Roland Orcsik, scriitor sârb, mutat în Ungaria, tradus de Andrei Dosa cu cartea „Comandoul Fantomă”, alături de traducătoarele Dana Băbulescu și Oana Franțescu. Discuția a avut în vedere subiecte precum prietenia, pasiunile celor doi autori, solitudinea omului modern, despre cum putem avea grijă de educația spirituală a tinerilor și s-a încheiat cu o mică dezbatere propusă de elevi, despre suporturile moderne de lectură (telefon, tabletă, reader).

Întrebați cum împacă timpul liber și pasiunile cu munca, Iuri Andruhovici a precizat că el nu le separă niciodată, în vreme ce Roland Orcsik își găsește mai greu timpul pentru scris, familia împreună cu hamsterul și câinele ocupând un loc central. Însă, el își găsește material pentru scris din vise sau din ceea ce îi mai inspiră câinele său (toată sala râde), care, deși nu-i poate răspunde la telefon ca membrii familiei, e un agent literar de nădejde. Ambii scriitori au în comun și pasiunea pentru muzică și colaborările de ocazie cu câte o trupă rock sau punk. Iuri Andruhovici a povestit despre primele sale încercări care nu erau tocmai literatură, întrucât își imagina că scrie lyrics-uri pentru o formație rock. Între timp, a devenit poet și mai târziu a început să scrie proză, dar uneori mai colaborează mai mult sau mai puțin profesionist cu trupa poloneză Karbido. În privința vieții lor virtuale, Iuri Androhovici a mărturisit că nu folosește Facebok, în schimb petrece foarte mult scriind corespondență electronică și încearcă să răspundă fiecărui cititor care îi scrie. Roland Orcsik, pe de altă parte, e un consumator de conversații pe teme politice pe diferite grupuri de Facebook.

Am plecat de la eveniment cu gândul că am mai pus doi autori necunoscuți pe lista mea de lecturi, dar și cu întărirea bănuielii pe care o aveam de ceva vreme, și anume că scriitorii contemporani nu sunt niște somități (chiar dacă unii sunt clasici în devenire, asta e cu totul altă discuție) ci niște persoane pe care, asemeni personajului lui Salinger, îți vine să le suni ori de câte ori ai chef, sau să le dai un mesaj pe Facebook, prin care să îi întrebi ce mai fac, să ți-i apropii mental ca prieteni. Cred că ăsta a fost și sentimentul elevilor din sală, care păreau foarte relaxați în prezența celor doi și care nu au ezitat să intre în dialog cu ei.

La casa FILIT, mi-am continuat itinerariul literar cu o întâlnire între Domnica Drumea și Ioan Es. Pop, moderată de Radu Vancu, la care s-a discutat despre mediul ostil al poetului ca modalitate de dezvoltare, despre diferite pseudo-teorii inventate ad-hoc de Radu Vancu, care a fost țapul ispășitor al teoriilor despre poezie, chiar dacă la un moment dat l-a citat pe Naum cu „teoria strică omenia”  („și nici nu o întreține multă vreme”, adaugă Ioan Es. Pop), asta nu l-a oprit să se joace cu diferite sintagme năstrușnice cu aer de concept literare, precum „poeții anticorpi”, „poezia e un mare indisciplinator, după cum a spus Pessoa de la Craiova”, „poetul care duce pe un umăr un crin ca pe o pușcă” etc. – toate preluate de la poeți din diferite timpuri.  O discuție teoretică despre poezie trezește mereu ostilități, mai ales din partea poeților, însă Vancu a reușit să împace seriozitatea teoretică cu spontaneitatea.  Discuțiile au fost întrerupte din când în când de lectura celor doi poeți – foarte diferiți între ei ca formulă poetică.

This slideshow requires JavaScript.

Proust la FILIT

Seara s-a încheiat cu o întâlnire cu Veronica Roth la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, moderată de Iulian Tănase. Deși nu a fost atât de animată ca întâlnirea cu Franzen, metoda lui Iulian Tănase mi-a stârnit toată invidia, pentru că, recunosc, toată ziua mă gândisem la metoda asta (fără să știu ce planuri avea el pentru eveniment), și anume aceea de a lua cât mai multe interviuri atipice scriitorilor de la FILIT printr-un joc de societate popularizat de Marcel Proust încă din 1890 și care încă se mai practică. Metoda se numește Chestionarul lui Proust și constă într-un set de întrebări, în care convenția sincerității și a directeții trebuie respectate. Deși sala nu prea a fost receptivă la metodă (am auzit remarci de genul: parcă îi adresează întrebări de oracol), pe mine m-a umplut de entuziasm. Poate ce a greșit Iulian Tănase a fost faptul că nu a legat foarte bine răspunsurile de întrebări și totul părea dezlânat, dar eu m-am bucurat, repet, în secret pentru faptul că Iulian Tănase a pus în practică ideea care m-a urmărit toată ziua. În altă ordine de idei, ca orice idee suprarealistă, cum e și chestionarul lui Proust, ea poate opune rezistență uneori.

Altfel, Veronica Roth este o prezență foarte plăcută și elegantă, cu un aer firesc în ținută și comportament, dublate de umor și o anume volubilitate. Scriitoarea este una dintre cei mai cunoscuți autori de literatură young adult și a devenit cunoscută prin seria de romane distopice „Divergent”.

Autoarea ne-a împărtășit câteva dintre tehnicile ei de lucru ca scriitor: îi place să rescrie, dar mai ales să găsească momentul luminos în care decide să fixeze ceva ce nu plănuise. Înainte să se apuce să scrie profesionist, îi plăcea să îi imite pe alții (prima carte care a inspirat-o e o antologie de proză scurtă), dar odată ce și-a luat în serios munca a constatat că atunci când te apuci de scris, locuiești cu totul acolo. Printre autorii ei preferați se numără Alice Munro, îi place să joace jocuri video, iar atunci când scrie o inspiră Lady Gaga (sala râde puternic).

Eu mă bucur că Iulian Tănase a prezentat-o pe Veronica Roth prin Chestionarul Proust, printr-un dialogism atipic, chiar dacă publicul ieșean nu prea a simțit aerul suprarealist al dialogului, precum și ironia din tăcerile prelungi dintre cei doi interlocutori. Seara, la Casa Filit s-a lăsat cu discotecă.

Așa cum spuneam și în articolul anterior, Iașul este deschis coincidențelor stranii de tot felul, de la modul în care sunt invitați scriitorii, nu numai după afinități, dar și după o anumită „filosofie” sau „aer de familie” care poate veni dintr-o zonă din care nu te aștepți, cum ar fi pasiunea pentru un gen muzical sau anumite incidente biografice, până la evenimentele minore de peste zi care te trimit mereu la literatură și iar literatură.

Jurnal extim de FILIT (II) Notă: citiți aici prima parte a Jurnalului de FILIT 2018 Jonathan Franzen la FILIT Vineri, 5 octombrie 2018…