#nu te mai intoarce

[toxicsoulsblog]

O luna.

Cine si ar fi imaginat ca se pot intampla atatea intr o singura luna? Nu, nici eu.

Am suferit, am cazut grav la pamant, am vazut intunericul din mine, am vazut cine eram cu adevarat si am mai vazut cine a fost langa mine in acel moment.

O perioada grea, un iad mai bine spus si in acelasi timp o perioada de vindecare.

“A trebuit sa se intample”, imi repet, “asta a fost momentul”.

Momentul in care eu trebuia sa devin “femeie” in adevaratul sens al cuvantului, momentul in care trebuia sa aflu cine sunt cu adevarat, cum sunt eu.

Suna prostesc faptul ca “am devenit femeie” dar chiar asa e, eram o copila. Traiam ca in liceu cu copilariile mele si visam la un viitor cu casa, familie si copii langa un om la fel de imatur ca mine. Gandeam si nu actionam sau actionam si nu gandeam, iar acum stai si te intreaba. Cum adica? Iti spun acum.

Aveam momente cand gandeam ca un om matur dar nu actionam ca unul si momente cand actionam ca un copil si nu gandeam deloc matur. Eram total pe dos si ma enerva faptul ca mi dadeam seama de actiunile mele dar nu faceam absolut nimic sa remediez asta.

Traiam in intuneric. Cum asa?

Eram egoista, vedeam raul in oameni, toti imi voiau raul, asa gandeam. Ma vedeam o victima in momentele cele mai nepotrivite, am fost victimizata constant de propria persoana. Prea multa neincredere de sine si prea mult contam sa ma ajute altul.

Cam asa definesc eu intunericul. Tu?

O singura persoana mi a fost alaturi si aia e chiar mama mea, omul pe care o sa l iubesc o viata intreaga chiar si dupa ea. Mi a vazut propriul iad si a intrat cu talpile desculț in el. Mi a dat cele mai grele palme ca sa mi revin, a tras de mine pana in ultimul moment si m a sustinut iar cand ma scapam de sub control imi tinea fraul, i am provocat rani adanci deoarece nu ma lasam asa usor…

Am multe regrete in viata dar singurul pe care nu o sa mi l iert e asta, faptul ca a trebuit ca ea sa ma vada asa.

Ti se pare penibil ce scriu? Ti se pare o poveste scrisa de o psihopata, ceva mitic?

Nu, chiar asta e realitatea, asta am trait, toate astea le am simtit. Fix acei termeni imi pot descrie povestea, poti tu mai bine? Scrie ti povestea, priveste inauntrul tau si incearca sa ti scrii povestea, vei descoperi multe, crede ma, odata ce ai inceput nu o sa te mai poti opri, e ca un drog, ca o tigara, odata aprinsa nu mai poti da inapoi, poti face pauze dar mereu te vei intoarce la ele.

Ah, uitasem, depinde si cat de puternic esti. Se pare ca eu nu sunt atat de puternica, tigara o mai aprind, de scris… mai scriu.

M am vindecat pe jumatate. De ce doar pe jumatate?

Am aflat cum sunt eu, m am cunoscut pe mine si am invatat foarte multe, acum stiu de ce sunt in stare si de ce nu. Sunt mai increzatoare, incerc desi gresesc dar ma ridic si o iau de la capat.

M am acceptat asa cum sunt, mi am acceptat greselile chiar si pe cele mai dureroase. Am privit pentru ultima data in urma si mi am promis ca nu o sa mai fie la fel, nu si de data asta, fata aia nu o sa mai existe.

M am videcat de mine cea cu “probleme”… dar nu m am vindecat de el, la naiba.

( Mi a scapat, scuze! :)) )

Am iubit si inca iubesc. Indiferent de actiunile mele eu chiar am iubit si aveam momente cand credeam ca el ma face o persoana mai buna. A fost prima persoana cu care am simtit acea conexiune, stiam ca noi trebuia sa ne intalnim, ceva m a impins sa i acord acea sansa si asta nu o s o regret. Nu pot si nu e momentul sa trec peste el, asta o sa mai dureze, o sa ma mai macine un timp.

Amintirile… ce mai mare durere e sa ai amintiri o gramada, cu carul mai bine spus, cu o anumita persoana. Cu greu scapi din inchisoarea asta. Ce denumire frumoasa, stiu :))).

O luna, mii de ganduri, cea mai grea durere si vindecata pe jumate

[sunkissed-dew-drop]

Oglinzi

Mi-aș fi dorit să nu fii fost in viata ta un simplu călător,

o frunza-n vant, un fir de praf in zbor.

Mi-aș fi dorit sa nu fii fost reflectia defecta din oglinda,

Nici a victimizării regină.

Stii, mi-a ramas totul pe retina,

fiecare gest si fiecare cuvant;

Mai, 22, inca te am in gand.

Spune-mi tu, care îmi mai e scopul,

Cand umbre apar și-ti anihileaza norocul,

Cand apar gemenii și rămâi fără rost,

Cand se intoarce fața cealaltă a cărții

Și te spargi în bucăți.

Ia-ma de mână să transformăm oglinda

In fire de praf, in frunze-n vant, in simple cioburi călătoare.

Ia-ma de mână și ridica-ma-n aer,

Ridica-ma spre cer si spune-mi ca n-a fost o clipă trecătoare.

[alexiahulea]

0,13 g N3BUN13

eternul infern in inima ce-ti sta,

e paradisul ce ti s-a scurs printre degete.

intr-o noapte la 0:13,

un tot intreg ce se cuprinde

in 13 ani, se face in 13 luni...

si se reintoarce la forma initiala in 13 secunde.

parca din cand in cand se intoarce sa te chinuie...

ca melancolia e mai chinuitoare decat durerea secatoare;

ca aceasta mistuie, insa aceea secatuieste.

energia calatoare, pribeag turist in inima ta...

ca mintea acum iti e plina, insa inima nu ti-a ramas goala.

si e lupta asta stupida... de a alege sa fii intr-o pseudo-pace

sau sa te joci cu focul, renascandu-te ca o pasare phoenix:

sa fii nebun intr-o societate mediocra sau sa palizesti in absolut.

A. H.

[ellacmn]

Ai plecat si nu te pot opri. Intoarce-te, te rog...

Ma gandeam oare cand vei pleca. Asteptam momentul asta, dar refuzam sa iti fac bagajele. Inca am tras de ele pana ai iesit pe usa si nu ai mai privit inapoi.Ma intreb si acum ce s-a intamplat. Probabil ca m-am inselat si esti ca toti ceilalti. Cel mai probabil m-ai folosit o perioada, cat te simteai singur, iar apoi, cand ai gasit ceva mai bun, ai plecat fara sa iti pese de sentimentele mele. Nu…

[anotherone69]

O să te aṣtept precum mi-ai promis o să treacă peste mine suflete lipsite de empatie dar nu o să le dau importanță fiindcă ştiu ce ai reuşit să clădeşti intr-un gol, lipsit de incredere ,fragil in care se oglindeau doar gânduri negre. Chiar daca aşteptarea o să pară eternă,ştiu că toată truda va merita,iți voi oferi timpul necesar ,iar din cenuşa aşternută sper să iți crească aripi ,atunci voi vrea să mai presar si foc ca nimeni niciodată să nu te poată intoarce din drumul tău fiindcă, tu, om bun, reuşeşti să resuscitezi intr-o clipă ce alţii nu au reuṣit in ani şi ani. Ai reuşit prin nebunie,sacrificii şi teroare să imbratişezi al tău om minute în şir fără sa il cunoşti sau să mai vezi; dar ai promis cand vei zbura ca vei lăsa in urma ta,fulgii crescuti pe aripi,nu o să uit ce mi-ai promis cândva.

[shopbutic]

Rafinamentul femeii se poate descifra inca de la prima vedere, privind cu atentie pantofii eleganti pe care ii poarta.Cu cat incaltamintea este mai potrivita persoanei, cu atat mersul, atitudinea, increderea vor creste si se vor reflecta in tot ce intreprinde ea.

Ce femeie nu isi doreste sa se simta ca o printesa din povestile pe care le citea in copilarie? Cine nu s-a simtit speciala precum Cenusareasa, dorindu-si ca perechea ideala de pantofi eleganti dama sa i se potriveasca exact ei.Bazarul online Shop Butic va ofere pantofi eleganti pentru femei, astfel incat sa devii regina petrecerii sau vedeta ocaziei pentru care care ii porti.

Este chiar foarte usor sa transformi visul in realitate cu noua colectie de pantofi dama eleganti pe care o oferim cu mare drag vizitatoarelor magazinului nostru. Increderea in sine de poate dobandi sau intari cu o alegere perfecta de pantofi cu toc gros eleganti plini de stil, care vor intoarce admirativ toate privirile.Completeaza-ti tinuta cu piese noi!

Descopera colectia de Pantofi eleganti cu toc pentru femei, pentru evenimentele deosebite din viata ta sau pentru completarea stilului tau vestimentar de zi cu zi.Bucura-te de confortul pantofilor eleganti de calitate, pe care ii punem la dispozitie in Bazarul Online Shop Butic.

Asorteaza-i usor in cadrul tinutelor tale si obtine un look feminin si usor de adaptat. Vizualizeaza intreaga colectie si alege pantofii eleganti ce iti vor completa tinuta vestimentara.

[life-is-bitchhh]

Ma doare atat de rau incat simt ca ma sufoc , am un nod in gat care nu ma lasa sa respir.

Sa imi pot oxigena inima , inima asta care a devenit atat de fragila. O simt atat de ranita , are o rana care sangereaza cate putin zi de zi .

Detest sentimentul asta , starea asta pe care nici eu nu o inteleg. E atat de trist incat as face orice doar ca sa nu mai simt ceea ce simt. Nu esti tu vinovat stiu , eu sunt pentru ca ma agat de orice urma de afectiune sau iubire. Eram oricum distrusa pe interior acum nu ai facut decat sa imi multiplici suferinta . Sau poate ca esti , pentru ca mi-ai dat urme de iubire si sperante amagitoare. Uneori ma intreb daca asa te comporti cu toate pe care le intalnesti , mi se pare cel mai rau lucru pe care l-ai putea face. Dar stii ca v-a veni si ziua cand toate se vor intoarce si chiar ma rog sa se intample asta , poate asa vei vedea si tu cum e sa te simti atat de rau pe interior. Sa vrei doar putina atentie si sa nu o primesti, sa vrei sa te trezesti mai bine , dar sa o iei de la capat. Ceva mai sfasietor nu cred ca e. Zile puse pe repet.

Va fi bine , eu voi fi bine cel putin asa sper, ca imi va trece.

[ddelusionalmind]

De ce nu ma mai vrei, imi pare rau, imi pare rau, chiar imi pare rau, te rog intoarce te inapoi

[pigeon-potato]

"Superputerea ta este faptul ca ma faci sa simt ceea ce simt"...am ramas fara aer dupa ce ti-am zis asta, te am privit pentru o secunda si am inteles ca nu ma mai pot intoarce, insa tu nu te ai multumit. Nu am fost indeajuns si totusi am fost prea mult, ceea ce simteam eu era important dar pana n final nu mai conta, pentru ca "nu este ceva stricat" doar ca un "multumesc" ti s a parut de ajuns si ai plecat.

[carteasecreta23]

@carteasecreta23

Oare v-ati intrebat cine e acel náscut in lumina?

( mereu sa va credeti in voi decât lucrurile altora pe care nu au fost fācut prin ei )

Cunoaste-ti lumea? Eu va zic e nevinovata, cine conduce ? Ha-Ha cei mari si cei mici s-au saturat de legile lumii si cei din spate s-au saturat de oameni care nu au cuvântul cheie, v-ati intrebat cine are acel cuvânt cheie ?

sa nu va fie teama de nimeni si sa nu va speriati de ceilalti) credeti-vã in dragostea voastrã

Pentru cã lumea se sperie, acest nãscut si venit din lumina doreascã sa va spunã ceva.

Voi zice si de acel simbol si despre secretul pâmântului nu va fi mâini murdare doar ca voi sa va linistiti

@carteasecreta23

Ar trebui sã aveti intotdeauna rabdare pentru a obtine ce doriti si spuneti-vã unul pe celälat ce simtiti cu adevarat, cine va obligat sa mintiti ? nimeni voi ati vrut. (intotdeauna sa spune-ti sincer ce aveti si ce simtiti, sa va fie dragostea voastrã) dacã nu ati face asa ceva veti pierde si veti suferi pentru ce ?

Mesajul lui pe care il a înteles a fost dragostea, dragostea e mai profund dacã vreti sa vedeti ce inseamna dragostea mai adevarata? V-ati intrebat cine bate întotdeauna in pieptul nostru 1 si 2 (1 se duce iar 2 se intoarce) intrând inäuntru si iesind stiu ca e greu dar nu ar trebui sa va fie greu pentru ca suntem finte.

(opriti-vã de toate ceea ce faceti nu uitati dragostea voastrã si gânditi bine si uitã-te cine bate si deschide usa cu cheia ta) cum sa iei cheia ?Ar trebui sã recunosti ce ai de spus pe cei care ai mintit, ar trebui sa le spui adevarul, si poti sà te linistesti simtindu-se ca pe o baie fierbinte farã sa faci baie apoi iti vei putea asculta si gasi cheia in minte, nu o sã vã mai fie teamã pentru ce ati facut veti simti mare bucurie si liniste când veti recunoaste adevarul ce simti ( sa recunoasteti întodeauna) dacã veti minti pentru cine? Nimeni nu va ajuta nici pe care fi ati ajutat de dragul vostru

@carteasecreta23

Comoara e ascunsa ( ce ? ) , da comoara gasità si ascunsa din nou placatà cu 3 stele (lumina, strálucirea si dragostea ) Nu va fi vândutã ( ce ?) stiu ca e greu sa întelegi, pune pe socializare si veti vedea ca se va întoarce celui fäcut (karma) , cei mari nu au putut explica totul (da) era o amenintare , asa ca eu nu pot cânta cu vocea dar voi cânta aici cu cel nãscut din

CLXI pe codul 010101001 ( cine e) e inimitabil sã intelegi, tineti compania altuia sã nu va infricosatii e cuvântul cheie sfânt

Cântati cu ce e scris aici tineti compania altuia (sa aflati cine e)

@carteasecreta23

Tine-te, tine-te, iti amintesti un semn (nu cred cã da) fäcând cu mâna pe stânga cu 3 degete si 0 pe acel folosind inelul si cel mic oare e greu sa fii tare nici, cel tare care este veti vedea infipt pe mâna dreapta si in inima (strigând vine), cel cu 3 semne de 6 e un triplu ( nu stiu ) veti vizita in centru (cum ) priveste in centrul ochiului si o sail cunosti (secretul ha-ha) asa va râde de voi, fiti tari si tineti-vã , spune sã se ocupe de treburile , noi in sentimentele noastre ( cine e ) te ai întrebat cât esti de jos sau cât esti de sus dar se sadà pe o carte simbolul carti e cheia ( poftim ) nu vã agitatii (vine, vine)

[bartholomaus]

Pentru că tot se discuta de zor zilele astea de biserica de rumeguș presat construită ilegal în Constanța. Am auzit destule voci care spun că ar trebui lăsată, că ea e casa Domnului, că îi reprezintă pe oameni această biserică. Hai să facem și o comparație. Cineva întreba unde se termină civilizația occidentală. Si i s-a răspuns foarte simplu: acolo unde e ultima catedrală gotică. Si ultima catedrală gotică pe aceste meleaguri e Biserica Neagră. Dupa ea, după munți, începe Balcaniul, Bizantul, lasă-mă să te las, merge și așa, asta e, n-ai ce-i face, a furat dar a și făcut, și, de ce nu, biserica de rumeguș presat atât de disputată azi, biserica pentru care IPS Teodosie a scris o întreagă epistolă primarului Constanței pentru a nu fi demolată ea fiind construita fără avize și fără niciun fel de autorizații. Cum arată o biserică dintr-un sat mic transilvan, Biertan și cum arată biserica BOR din Constanța construita în sec 21....

--

Drumurile judetene dintre satele Romaniei au ajuns gropi de gunoi. Oamenii nu mai arunca cate un suc sau un pachet de tigari pe geamul masinii. Acum strang gunoiul in casa si dupa aceea il duc cu sacul, in masina, si-l arunca pe campul altuia. Baietii care te "scapa" de deseuri de la constructii si renovari au si ei rolul lor. Ii gasiti pe olx. Si pe camp descoperiti de ce sunt asa de ieftini: ca nu platesc nicio taxa la o groapa de gunoi legala. Pentru ca Romania e groapa lor. A noastra, pana la urma. Am facut un experiment: am mers 10 km cu viteza mica si am reusit sa vedem ceea ce multi dintre noi au ajuns sa ignore: o catastrofa ecologica in plina desfasurare. Despre asta e acest film.

--

Opriti masina pe orice drum din Romania, dati-va jos si mergeti 10 metri pe marginea lui cu un sac de gunoi ca acela de acasa. Va garantez ca il umpleti. ORIUNDE. Trecem pe langa musuroaie si damburi de gunoi in fiecare zi. Asteptam sa devina munti? Cel mai mult gunoi nu e din orase. E de la de satenii care nu vor sau nu au bani de servicii de salubritate. Dar au bani de produse, ale caror ambalaje se arunca pe campul altuia, de obicei. Cat mai departe de casa... Ma bucur sa va arat ca cineva face ceva. Sigur, e o floare si sigur ca trebuie mai mult de atat ca sa se faca primavara. Si totusi... Peste 23.000 de elevi si profesori din 5 judete au participat la colectarea a peste 50 tone de deseuri de plastic din gospodariile lor. Ii vedeti in poze pe o parte din ei. Proiectul, la care au pus umarul si inspectorate scolare din Cluj, Bistrita si Salaj e si munca si educatie. E povestea Tașuleasa Social, in care s-a implicat si Coca-Cola HBC Romania. Si alti parteneri... Ce vedeti aici e ce-a strans o scoala. Au contribuit insa 174 de scoli. Ii ia cineva de exemplu?

--

A venit copilul de afara si-a deschis usa 10 secunde. Si-au intrat inauntru: 30 de ani de coruptie locala, in care companiile de gunoi si-au castigat contractele dubioase la primarie si mai sus la partid 20 de ani de lipsa de planificare, in care n-am fost in stare sa facem alte gropi de gunoi, mai departe 10 ani de populism, cu cetateni care vor sa li se ia gunoiul gratis si care nu inteleg ca totul are un cost, care se intoarce mai tarziu in plamanii lor Si inca mii de zile de indolenta din partea firmelor si a cetatenilor, care arunca tot si recicleaza prea putin Si pentru ca toate astea trebuie sa poarte un nume... In casa mi-a intrat, ca un spargator de bronhii, un pic de aer degajat de cadavrul incinerat al orasului meu, Bucuresti!

--

Cineva dintr-un minister m-a contactat sa facem o campanie "Nu mai arunca gunoiul" in genul celei "Excesul de sare si grasimi". Ma rog, am discutat, am povestit si din vorba in vorba am aflat ca mai incercase o data si ca unul dintre colegii functionari i-a taiat-o scurt: "Auzi, dar tu ce interes ai aici?" Retineti? Un om dintr-un minister cu atributii in domeniu il intreaba pe altul daca vrea sa-l ajute cu o initiativa omeneasca, de educatie, in care nimeni nu plateste nimic si toata lumea are de castigat... "Da' tu ce interes ai aici?" De-asta nu vreau sa mai lucrez cu statul roman. Pentru ca e bolnav de oameni care nu mai sunt oameni. Pentru ca e populat cu prea multi insi care nu mai inteleg in niciun fel, nu mai au niciun organ pentru intelesul cuvantului "Interes Public"! De-asta arunca toata lumea gunoiul pe unde apuca. Fiindca statul roman, in fibra lui, e de facto desfiintat.

--

Nu stiu alte zone cum sunt, dar tot sudul tarii e o cocina. Doar ca ne-am obisnuit. Avem ochi selectivi: nu mai vedem pet-urile, pungile, hainele rupte, pantofii, piesele de masina, pungile de detergent goale... sa continui? Repet: iesiti cu masina din oras. Mergeti 15 minute in orice directie. Dati-va jos cu un sac de 240 de litri. Garantez ca il umpleti in 100 de metri de mers. Romania e o hazna. O uriasa groapa de gunoi. Aruncat nu de autoritati, nu de politicieni, nu de presa sau procurori, nu de profesori sau educatori sau pe cine ne gandim sa mai dam vina ca n-a facut ce trebuia.   Nu, gunoiul e aruncat de noi. Cetatenii acestei tari. De la fumatorii cu chistocul pe geam si pana la betivii care strang pet-urile sa le duca in padure. Eu nu stiu alt popor sa isi iubeasca mai putin tara. Nu stiu popor care s-o violeze in ce are ea mai frumos, natura si iarba si campul. Nu stiu popor sa isi bata joc mai tare de ce-a primit, fara niciun efort, la nastere. Sa ne fie rusine.

Statul român nu are cu ce să măsoare, nu are bani, nu are resurse umane, nu are creier și nici inimă. Statul român e o carcasă goală din care banii curg în sacii celor care o manevrează și care merge mai mult din inerție.

--

Iesi din hotel, stracurandu-te pe pe langa cei mai grasi oameni in costum de baie pe care i-ai vazut vreodata. Dupa ce treci de tarabele cu zorzoane, pe langa cele cu magneti de frigider cu delfini, dupa doua mormane de gunoi cu rost de sens giraforiu, pe cararea ingusta marginita de saormerii, clatitarii, patiserii si inca vreo 10 rii, ajungi la nisip. La fel ca un calator prin Sahara, abia de aici incepe greul. Asuzi si impingi colace, saltele, vanzatori de porumb si seminte, fiind in acelasi timp atent sa nu calci pe vreun chistoc proaspat aruncat sau vreun ciob de la petrecerea de azi-noapte. Treci de zona libera si te infunzi in padurea de umbrele se sezlonguri, ca Hansel si Gretel. Si tot ca ei iti gasesti drumul mai departe dupa firimituri de gogosi, biscuiti si ambalaje de ciocolata. Si-apoi, incet-incet, zaresti o licarire de albastru. Te trage spre ea cu puterea amintirilor din copilarie, asa ca iti da si tie putere. Il impingi pe baiatul vanjos care iti cere taxa de sezlong, dai la o parte o naveta de bere si doua mingi dezumflate, treci peste ceea ce pare cadavrul unei balene australe (e doar un turist polonez care n-a gasit Bulgaria) si, in sfarsit, transpirat si rupt de efort, o vezi in toata splendoarea: Maaaaaaarea Neagraaaaaa! Bine ai venit pe litoralul romanesc.

[im-a-willow-tree]

cu toti avem nevouie da urlam. sa luam totate pietrele ce ni se aseaza pe suflet si sa le aruncam undeva in lume…. chiar daca stim ca se vor intoarce, perioada aia de timp in care isi parcurg drumul inapoi spre tine, este singura liniste pe care o vei gasii. dar este greu sa tipi iti este greu pentru ca "baietii nu plang" sau pentru ca daca lasi lumea sa afle ca te chinui sa te ridici din pat, inseamna ca de fapt nu ti-e greu, de fapt cauti atentie. atentie care ar trebui oferita persoanelor care chiar se chinuie. asa ca te dai batut. nu lasi pe nimeni sa afle ce se intampla cu adevar in interioarul tau. dupa destul timp nici tu nu mai vezi aceste pietre, incepi sa dezvolti metode de a uita sau ignora problemele interioare care cu adevarat te sperie. lucrurile merg bine 3 ani, mai sunt momente in care pietrele se aduna si mai au putin si se varsa. poate cateva chiar scapa, dar reusesti sa le tii sub control. apoi se intampla ceva. poate este o schimbare importanta in viata. poate esti fortat sa treci dintrun stadiu al vietii in urmatorul si brusc iti dai seama ca nu stii cine esti pentru ca pana acum te-ai definit pe baza stalpiilor pe care ti iai construit ca sa oferi iluzia fericirii si pacii interioare. . . . intr-o zi acei stalpi se prabusesc. ai pierdut tot. singura chestie care te mentine cat de cat cu capul pe pamant este un animal de companie sau persoana aia care insista sa fie langa tine. in fiecare dimineata te simti de parca ai cadea prin pamant. vrei sa plangi. vrei sa urlii sa tipi. dar oamenii care fac asta doar cauta atentie, astya ai auzit inca de la varsta de 10 ani. nu poti sa plangi. plus, nimanui nu-i va pasa. asa ca singurul mod in care poti sa dai afara aceste pietre pe care le-ai carat toti acesti ani este sa te inconjori cu oameni care au curajul sa strige si sa isi arate aceste pietre. de multe ori muzica este alegerea perfecta. acolo oamenii urla, dar ei nu o fac pentru atentie, este un til muzical :screamo, black metal, death metal, heavi metal, etc. oadat ce lasipe cineva sa tipe pentru tine, este mai usor sa tipi tu pentru tine. nu iti mai e frica pentru ca acum vezi aceste strigate nu ca unmod ce a cere atentie, ci ca un mod de a exterioriza tot ce s-a adunat in tine.

[unsimpluanonimnou]

For the love of my life part 3!

Si uite-ma iar aici scriind depsre viata mea, viata noastra povestea noastra si acum ceea ce pare a fi sfarsitul acestei povesti (ce cred eu ca va fi, se va intelege poate mai tarziu). Desi in momentul asta suntem despartiti am ales totusi acest titlu pentru asta simt, aj fost si vei fii mereu aceasta persoana in viata mea si momentan consider ca tu m-ai inteles cel mai bine mereu. Deja suntem despartiti de aproximativ 8 luni, nici nu imi dau seama cand a trecut timpul asta, cred ca amandoi am patit multe in perioada asta, multe lucruri pe care poate nu le stim unul despre celalat dar totusi am continuat sa vorbim si sa fim prieteni asa cat s-a putut. As fi facut postarea asta mai repede probabil dar in momentul despartirii nu am fost capabil de asa ceva si am tot amandat de atunci momentul acesta. In prima faza am crezut ca o sa treaca, ca ne vom intoarce unul la celalalt, incercand sa imi "traiesc viata la maxim" cum ar spune unii, dar eu nu sunt capabil de asa ceva, acea persoana nu eram eu, fugeam dupa ceva, dupa cineva care nu ma caracteriza, nu ma reprezenta. Am facut alegeri proaste, poate si cateva bune pe parcurs. Dupa ce am realizat ca nu sunt eu acea persoana cre ca am incercat sa umplu acel gol din sufletul meu, am cazut intr-un miraj, intr-o "poveste" care in cazul meu pare o minciuna, te-am facut si pe tine sa suferi si te-am chinuit. Am trecut si de partea aceea am incercat sa te uit. Am ajuns sa cunosc o persoana care pana la urma a reusit sa imi aduca o parte din fericire inapoi, am simtit o tensiune, o atractie, dar care in timp a inceput sa para mai mult fizica. Pana la urma a fost mai mult decat fizica, nu am de ce sa mint, simt ca mi-am lasat garda jos, ca am facut o gresala pe care mi-am spus ca nu am sa o fac, m-am lasat prada sentimentelor, m-am deschis in fata cuiva numai ca apoi sa fiu ranit din nou, nu înțeleg cum am reusit sa fiu ranit din nou dar asta este o poveste care trebuie sa poarte alt tiltu. In aceasta poveste este despre noi. Incep sa sint in ultima vreme ca ai vrea sa 1fim din nou un tot sa ne regasim cumva si ce ma sperie cel mai tare e faptul ca si eu simt asta uneori. Dar in momentul de fata balanta inclina mai mult in alta directie. Simt ca nu as mai putea, nu as putea fii ca inainte am realizat anumite lucruri despre ce aveam noi si nu cred ca era foarte sanatos, poate ca nici unul din noi nu observa fiindca eram prinsi in vraja iubirii dar acum cred ca amandoi putem realiza ca lucrurile nu erai tocmai bune si perfecte. De asta simt ca nu am putea sa ma intorc acum dau curand, cel putin nu fara o schimbare pe care sa o vad in tine, schimbare pe care inca nu o simt acolo. Acum ceva timp am vazut un tiktok care simteam ca ma reprezinta foarte mult. Spunea ceva de genul " Cel mai nasol sentiment e atunci cand esti obligat sa treci de la unde vrei sa mancam azi sau ce vrei sa gatim azi sau cand mai mergem la bunici la discutii precum Ce zodie esti? sau Care e culoarea ta preferata? sau Care sunt florile tale preferate?". E foarte adevarat, e un lucru care te doare si care te face sa crezi ca nu vei mai reusii niciodata sa fii fericit cu cineva, dar cine stie cand se intampla. Poate pentru mine a fost prea devreme ultima intamplare. In celalte parti spuneam cum nu credeam ca as putea traii fara tine, aparent am ajuns sa o fac si chiar daca a durut pot spune ca lucrurile merg decent, nu pot spune ca sunt fericit dar nici distrus complet. Cum imi place sa definesc si tatuajul meu, cu timpul toate lucrurile trec pe planul lor normal si toate durerile isi gasesc alinarea.

In momentul de fata tind sa cred ca asta va fi ultima parte a acestei povesti. Nu am ce decizie sa te rog sa nu iei, decizia a fost luat, mai mult sau mai putin de comun acord, dar a fost luata si poate e mai bine asa. Mereu am tinut si o sa tine la tine si vei avea un loc special in inima mea, inima mea care momentan nu este intreaga dar care la un moment dat poate va fi.

Poate o sa inceapa un nou capitol cine stie, imi place sa imi vars sufletul aici, e un loc in care povestile pot sa ramana eterne.

[12iul-ie]

Crima nu este doar fizică, este și psihică, este și spirituală.

[ionutabobocioaie95]

Timpule, haide să facem schimb de timp,

Intoarce-mă în trecut să nu mai pierd timp,

Iți dau înapoi orele când iroseam minutele,

Iți înapoiez și zilele în care îmi beam mințile,

Tu dă-mi clipele înapoi să le investesc în noi

Să nu mai pierd timp cu aventuri temporare,

Să-i ofer doar ei, inima și toată iubirea,

Timpule, dă-mi timpul ce l-am pierdut,

Oprește-te când la ea în brațe-mi zâmbește inima,

Când liniște îmi invadează camera,

Când ea zace la mine pe torace,

Oprește-te atunci când inima mea bate mai tare,

Când îmi sopteste ca-s singurul cu care le-ar face pe toate,

Oprește-te când îmi spune că mă iubește.

Timpule, hai sa facem un pact de dragoste,

Eu promit să fiu al ei întotdeuna,

Tu o lași în brațele mele pentru totdeuna.