#pot dar nu vreau

[definitely-a-photo-blog]

[barnbridges]

the most awful thing is to see accounts that promote themselves as local voices to disabled people very visibly and blatantly promoting one fakers two a very shallow understanding of autism... and not even fighting against practices that harm autistic people....

[blueloveonly]

Mi-ai scris azi, și în locul amintirilor cu noi care îmi treceau prin gând ca un tren prin fața ochilor, de data aceasta am simțit doar pace. Mă bucur că ești bine, si eu mă mai gândesc la tine, dar de data aceasta nu pot spune ca aș mai sari în sus de fericire la mesajul tau, sau că aș plânge pentru ce am fost.

De data aceasta te-am iertat și sunt împăcată cu sfârșitul nostru. De acum îți doresc tot binele, însă nu vreau să aud vreodată de el.

[goodeevilgirlintentions]

Ce faci?

- Mă gândeam la tine, dar tu?

- Pot spune același lucru. Tocmai îmi apare acum în minte momentul pe care l-am avut acum ceva timp.

- Aş da orice să fi acum aici, să îmi săruți sfârcurile întărite, apoi să mă răsfeți cu săruturi peste tot.

- Ce porți pe tine acum? iubita mea.

- Aceeași rochiță pe care ai sifonat-o mai devreme, iubitul meu.

Râd la acest apelativ folosit de ea, căci din Daddy nu m-a scos până acum, dar îmi plăcea.

- Ridică-ți rochița. Imaginează-ți că sunt acolo și fac asta în locul tău. Masturbează-te pentru mine! Vreau să-ți aud gemetele pe care le ador atât de mult. Îmi spune că a făcut tocmai cum i-am spus, ceea ce mă bucură.

- Desfă-te și tu la pantaloni, daddy!

Imaginează-ți cum mână mea este în jurul tău îți provoacă plăcere. Cum, apoi îmi apropii gura de capul tău roz. Cum, fără rețineri îți ling lungimea. Îşi iau membrul în gură și continui cu mişcările limbii. Tu, mă tragi de păr și îmi spui ce gură fermecată am. Te tachinez și te scot din gura mea, apoi te bag la loc. Ştiu cât de mult te aprinde asta. Continui cu mișcările du-te-vino și ești foarte aproape. iți dai drumul in gura mea păcătoasă. Doar imaginează-ți toate astea, iubitule. Imi imaginez ceea ce spune, și fără să îmi dau seama, fac mişcările din ce in ce mai rapide, dar mă opresc..vreau să ne dăm drumul în acelaşi timp.

- lar tu, iubito, imaginează-ți urmatorul scenariu: eu, un animal flămând, te gust fără ruşine. Încep cu sfârcurile pe care le tachinez minute întregi. Nu mă grăbesc, căci meriți tot timpul din lume. Continui cu săruturile pătimaşe, oprindu-mă pe abdomen. După care, fără rețineri, cobor spre zeița ta. Încep cu săruturi mici, ca să te aprind mai tare decât eşti deja. Te ling, te gust, te sug..iar tu gemi foarte frumos. Mă opresc la centrul plăcerii, clictorisul. Il iau între dinți și îl tachinez. Limba mea se mișcă circular în jurul lui in timp ce două degete intră si ies din tine. Îmi strigi numele cât poți de tare și mă tragi de păr. Te simt udă, moale si excitată sub gura mea. Limba mea continuă cu mișcarile ei păcătoase..măresc mișcările.Te strângi în jurul degetelor mele când îți dai drumul. Ca orice bărbat care-şi iubeşte femeia, îmi duc cele doua degete la gură, doar ca să te simt că ești mereu atât de dulce. lar atunci, îmi dau seama că ești întotdeauna atât de pregătită pentru mine, eşti pregătită să te fut. Imaginează-ti asta, baby girl.

O aud cum geme în urechea mea și îmi dau seama că acum, degetele ei lungi îi provoacă plăcere în lipsa mea. Am nevoie doar de imaginea asta și deja îmi dau drumul. Ființa asta mă omoară. Este perfecă pentru mine!

- Te aștept acasă să mă fuți cât poți tu de bine, daddy!

- lar eu aștept să vin acasă să te fut cât pot de bine!

lar cu astea apelul nostru se încheie 🔞🖤

[nparadox]

20 august, 19:32

Știu că sunt plecat, din nou sunt departe de tine și mi-aș fi dorit să te am lângă mine. Însă, ți-ar fi fost greu, plus, ai și tu treburile tale la tine acasă.

Îmi e greu să vin la Vaslui, să îmi văd bunica din ce în ce mai bătrână, satul din ce în ce mai părăsit. Știu că îi fac mereu o bucurie atunci când o sun, iar atunci când o vizitez, plânge săraca de fericire.

Azi m-am gândit mereu la tine, mi te-am imaginat cum fumezi pe prispa casei, cum te joci cu cățelul din curte, cum îmi zâmbești și cum îmi râzi că m-ai bătut din nou la remi. Într-o zi, voi lua o mașină și vom face o excursie aici. E izolat, câteodată nu ai semnal la telefon și doar gălăgia mașinilor de la strada principală trădează o liniște extraodrinară.

Azi, povestind despre tine, am realizat că eu am ajuns să te iubesc din ce în ce mai tare. Realizez asta, trecând timpul, iar dacă îți spun eu asta acum, s-ar putea să nu mă crezi. Frica din mine îmi dă motive ca nici eu să nu mă cred. Și când spun că am ajuns să te iubesc, n-o spun ca să te apropii mai tarede mine sau să te cuceresc sau că nu am ceva mai bun de făcut. Nici nu cred că are legătură cu mine. Să știi că eu te iubesc pentru ceea ce ești, pentru ceea ce încerci să fii. Ți-am văzut bunătatea, empatia și puterea. Încă îmi e greu să înțeleg multe din ce se întâmplă în viața asta, dar pe tine, viața te-a făcut mai puternică.

Toți trecem prin perioade mai grele sau mai puțin grele. Eu acum sunt într-un rollercoaster, dar voi răzbi, pentru mine. Știu că și tu ai o perioadă cât de cât confuză, nu prea știi pe ce drum să o iei, încotro să te îndrepți.

Oriunde ar fi direcția ta, oricare ar fi direcția ta, țintește cât mai sus, către stele. Ai puterea și capacitatea să obții totul. Iar dacă ai nevoie vreodată de direcție, de puțin ajutor, eu sunt aici și voi da absolut 300% din ceea ce pot. Știu și sper că într-o zi, voi avea curajul să îți spun și să îți arăt asta. Încerc să fiu mereu constant, mereu acolo, indiferent de locul în care sunt pe pământ. Vreau mai mult să îți arăt decât să o spun și mă țin de chestia asta.

Vreau să știi că indiferent de cât a trecut de când ne-am cunoscut, parcă a trecut de două ori mai mult. Iar asta spune ceva. Eu sunt aici, rămân aici.

Te sărut, abia aștept să te văd și să mă ții de mână.

[arhitectul]

dacă te iubesc, să te aștept? așa ar trebui? așa te aștepți să fac? dar eu nu pot, căci eu te vreau acum, nu într-un viitor incert în care voi fi în alt colț de lume interioară, explorându-mă la brațul unei alte femei. eu n-am timp să aștept, n-am răbdare și ochii mei s-ar decolora privind înapoi. n-am speranța atât de puternică încât să stau mai mult de-o săptămână într-un loc în care obișnuiai să vii. deci, am să te aștept, o săptămână, după care, nu te mai cunosc.

@arhitectul

[doareusblog]

Ești în mintea mea și nu știu cum să  te scot de acolo, nu știu nici dacă chiar vreau sa o fac. Am avut un trecut tumultuos, care pana și acum își manifesta influentele în prezentul meu, încă hoinăresc prin haosul pe care tu începi să-l  stăpânești.  Reușești sa îl calmezi prin simpla ta prezență, care îmi e atât de necesara în aceste momente. Am nevoie de tine, am nevoie sa ai nevoie de mine, am nevoie sa ma îmbrățișezi și să-mi injunghii inima cu pumnalul iubirii tale ascunse după un câmp magnetic al întunericului.  Când dezorientare era cuvântul care ma definea ai apărut tu prin câteva coincidențe stranii și m-ai  luat de mana aducandu-ma pe drumul pe care trebuia sa nu îl părăsesc.  M-ai  făcut să-mi regăsesc o parte din mine, o parte de care aveam cea mai mare necesitate în aceasta perioadă. Încă mai am părți împrăștiate prin univers, încă ma cufund în haos și gânduri întunecate,  dar momentele acestea devin din ce în ce mai rare și cu o durabilitate nesemnificativa, ținând cont ca înainte eram pierdut chiar și pentru câteva săptămâni prin lumea mea. Nu ai venit și mi-ai aruncat în fata ceva de care nu aveam nevoie, ci acel ceva care ma fascinează,  misterul. Gândul ca trebuie sa se ascundă ceva după aceasta carapace a trupului tau sensibil mi-a  accentuat motivația de a rămâne lângă tine, iar acum încep sa nutresc și sentimente.  Încă nu am făcut un inventar al lor, dar sunt complexe și încărcate, nu as vrea sa le stric strălucirea întinzând mana după ele prin interiorul meu.Îmi vine cam imposibil sa cred, dar cu toate  ca am avut doar câteva momente împreună,  chiar și asa , acelea și-au lăsat adânc  imprimata amprenta pe ființa mea, încât acum îmi e dor, atât de dor încât as fi în stare sa merg pe jos toți kilometrii care ne despart  doar pentru a-mi găsi liniștea în brațele  tale. Căci atunci când ma cuprind, haosul meu se ia de mana cu al tău și pleacă la plimbare, lăsându-ne în infinitatea momentului nostru, care trăiește veșnic  în gândurile noastre. Mi se sparg celulele în mine când le lipsește parfumul tău care le-a îmbălsămat și le-a făcut baie cu petale de trandafir, când erau toate pline de petrol. Vreau sa fii aici din nou pentru a ma asigura ca nu te mai las sa pleci, sa te joci o infinitate prin parul meu, să-mi săruți buzele înfometate și sa lași totul în jur sa moara,  noi doi fiind singurii supraviețuitori ai unui dezastru inevitabil- legarea inimilor noastre cu frânghii rupte din cer și legate cu noduri pescărești pentru a nu se mai desface.Ma recompui de parca as fi o melodie stricata și ma faci sa nu știu cum sa va opresc din a te vrea, nu pentru a te avea, ci pentru a-ți arăta  frumusețea întunericului meu pe care sper ca îl vei înțelege. Probabil ca oricât m-aș  strădui sa îmbrac sub alta formă aceste cuvinte, nu ar avea același efect decât apariția lor în mod clasic aici. *M-am  îndrăgostit de tine* și nu știu cum sa ma opresc, nu pot sa o fac. E greșit,  e complicat, dar îmi semnez condamnarea la o poveste noua, plina de imprevizibil

[inabusire]

Îmi vine să le șterg pe toate, să ard caietele și tot ce-am simțit în ultimii 3-4 ani, să le las în urmă. Să accept că nu e vina nimănui. Că așa funcționează - și viața lasă urme de neșters pe noi, peste care nu ne rămâne decât să creștem iarăși carne, să oprim pârjolul și să privim cu milă tot sângele scurs. Regret că am suferit atât de mult, că m-am încăpățânat la nesfârșit să zgândăr cicatrici, să rup cu ură coaja doar ca să mai simt iarăși ceva, să nu pic în golul din inima mea, în inerție. Am preferat mereu să sufăr decât să nu simt nimic, dar la ce bun? De ce să tot stai într-un loc sufletesc ce ți-a devenit mai mult iad decât refugiu? Regret că am lovit orbește în mine, că am vrut să mă anihilez, să nu mă mai simt greșită simțind mereu mult prea mult; am urât că sunt om, că simt, că m-a pricopsit Dumnezeu cu o armă cu două tăișuri, pe care am ajuns s-o folosesc tot contra mea. Mă uit spre el și nu mai am nimic de zis, privind cu ochi goi, triști, cu dezamăgire, n-a fost niciodată acolo ceva ce m-ar fi putut mângâia. Am crescut prin durere, devenind una cu monstrul pe care l-am urât atât, de care am fugit și m-am temut. L-am privit în ochi, nu mă mai înfioară, i-am strâns mâna cu forță, sfidându-l; ce putere ar mai avea în fața mea, copil crescut într-o casă scăldată în flăcări? Am obosit să urăsc, vreau curajul de a ieși din casă, de a păși pe prispă, inspirând aerul nocturn, să-mi clătesc plămânii de fum și-apoi să calc timidă iarba, cu pași strâmbi, de om obișnuit cu teroarea; să plec, lăsând în urmă scânduri pârjolite, scântei și table ce pocnesc arzând. N-am avut curajul să sper că-mi va fi bine. Am așteptat să-mi garanteze alții asta. Am plătit câteva clipe sporadice de iluzorie iubire cu zeci de nopți crunte, în care simțeam că mă sfâșii, cu depresii și fantezii sinucigașe, cu ambiții alimentate de ură. Pentru ce atât tumult, atâta agitație? Nici nu mai contează cine pe cine și de ce, răspunsul e simplu și vreau doar să... iert și să uit. Să pot zâmbi, să pot râde, căci am trăit atât de mult purtând un zâmbet vag, înveninat. Am îmbrăcat mantia tristeții și mi-am făcut o casă din ea. E 2:22. E-o liniște stranie în mine, și toate parcă se sting. A fost frumos, într-un fel. Mă uit la el, cel în care am crezut și căruia i-am dat puterea de a mă modela; ce mai poți face tu acum din mine? Ce din tine ar mai putea fi vreodată pe măsura mea? Ce cuvânt, ce promisiune?

[knowitall-ro]

Being in your 20s

Nici nu știu dacă mai folosește cineva tumblr în prezent, eu una nu l-am folosit de ani de zile. Aveam 15, poate 16 ani când postam aici și mă simțeam bine - mă simțeam înțeleasă.

Acum am 22 de ani. It fucking sucks. Vreau să fac o carieră din ceea ce îmi place - dar nici măcar la internship-uri nu mă vrea nici dracu. Nu știu cum să gestionez situația, nu știu cum să mă mai împart să le fac pe toate. Am un job de rahat cu un salariu și mai de rahat.

Nu mai suport. Nu mai pot. Simt că tot ce fac, fac degeaba. Nimic nu are sens. Simt că viața asta nu are sens. Trăiesc ca să plătesc facturi. La 22 de ani, deja mi-a ajuns. Sincer, am ajuns în punctul în care vreau să treacă un tren peste mine. Nu pot să fac nimic, nu pot să am nimic din ce-mi doresc, nici măcar nu pot să strâng niște bani ca să ies din casă din când în când.

Chirie, facturi, mâncare. Am 22 de ani și abia supraviețuiesc.

[confesiunile-unei-nefericite]

Vreau sa va împărtășesc ceva care m-a scos din minți, dar acum ca m-am calmat, ma amuza.

Interacțiuni cu clienții ca barman/ospătar part 1

Ma duc sa iau comanda. 2 doamne la masa

Eu: Bună ziua, cu ce va pot servi?

Dna nr 1: o limonada simpla

Dna nr 2: o limonada

Eu:Simpla sau cu arome? (încep sa ii enumăr aromele)

Dna nr 2: Da cu aroma de lămâie aveți?

Stau 2 secunde sa procesez

Eu: Pai știți... E făcută din lămâie, automat are aroma de lămâie

Dna nr 2: Pai eu vreau fără aroma de lamaie

Eu: Cum adică? Pai... Nu am cum. Sa va aduc doar apa?

Dna nr 2: Nu, nuuu. Limonada, dar fără aroma de lamaie

Dna nr 1: Fata limonada e făcută din lămâie, nu are cum sa... (renunță când vede fata prietenei, în semn ca și-a dat seama cu cine vorbește)

Eu: Doamne, nu se poate. E făcută din lămâie stoarsa, nu am cum sa ii scot aroma de lamaie

Dna nr 2: Bine, atunci vreau cu căpșuni

Merg în bar, fac limonada și o duc la masa

Dna nr 2: Asta e?

Eu:da

Dna nr 2: Dar de ce e roșie?

Eu facepalm în gand: pentru ca e cu căpșuni, căpșunile sunt roșii..

Dna nr 2: Da eu nu vreau sa fie roșie, scoateți culoarea

Eu facepalm în minte din nou: Doamna, ce îmi cereți este imposibil, doar dacă doriți alta aroma, care nu va provoca aceasta culoare

Dna nr 2: Nu. Eu vreau cu căpșuni, da sa nu fie roșie

Dna nr 1: Lasă fata asa, ca e mai dragu (făcându-mi semn ca e ok sa plec)

Vreau sa va spun ca am rămas proasta. Atât!

[viatainpasidecuvinte]

E una din zilele în care mă simt tristă. Motivul? Parcă îl știu și parcă totuși nu îl știu. Sunt o mulțime de lucruri în mine care mă fac să fiu tristă. Am o mulțime de vise în mine care așteaptă să înflorească, să fie împlinite și eu nu fac altceva decât să stau pe loc. Simt cum mă prafuiesc încet în timp ce aștept o schimbare care pare să nu mai vină. Sunt naivă, n-am nicio rușine să recunosc asta. Sunt lașă, pentru că îmi e frică să rănesc. Am fost rănită de atâtea ori de atâția oameni și situații încât să provoc asta altora mi se pare de-a dreptul scârbos. Și totuși o fac și ma urăsc pentru asta. Ma urăsc pentru multe lucruri. Mă urăsc pentru omul în care m-au transformat alții oameni. Ma urăsc pentru că oricât de hotărâtă sunt ca persoană îmi e frică să iau decizii care ar putea afecta viața altora. Mă urăsc pentru că nu pot să spun tot timpul ce mă apasă și pentru că mereu am crezut ca mă pricep să aleg oamenii care să facă parte din viața mea. Mă urasc și pentru că mi-am dovedit singură ca nu știu să aleg oamenii. Sunt chiar nepricepută .

Mi-am promis mie de multe ori că pot trece peste orice și mi-am dovedit că pot face asta. Dar vine vorba de iubire și acolo sunt cel mai dezamăgită de mine. Am crezut că pot să am o iubire ca în poveștile de adormit copilul idiot care eram altădată. Credeam că voi găsi un om care va fii pentru mine, care va știi ce simt, ce vreau și ce ma supără. Care mă va iubi necondiționat așa cum o fac eu, care nu contează câte ruine vom reclădi ,va rămâne lângă mine neobosit. Ei bine și aici m-am înșelat.

Am trăit prin alții atât de mult timp încât am uitat cum mai e să fiu eu. Am uitat ce-mi mai place, am uitat ce mai vreau să fac și ce nu, am uitat cum să mă trezesc fără sa ma gândesc la altcineva decât la mine. Am uitat să trăiesc pentru mine.

Azi mă simt tristă...

[confesiunianonime]

E prima dată când scriu o scrisoare "de adio" și mă gândesc serios să o fac. Poate faptul că scriu aici demonstrează că nu vreau cu adevărat să mor, căci dacă eram hotărâtă, nu spuneam nimic.

Dacă aș ști că nu ar suferi nimeni în urma acestui gest, nu aș ezita. Dar din păcate sau din fericire, am câțiva oameni care ar fi distruși și nu pot să le fac asta, așa că mă voi chinui în continuare să exist până când uită de mine. Sper să nu fie cazul și să nu fac asta, dar dacă va fi, îmi pare rău.

#confesiunianonime

[goodeevilgirlintentions]

Alarma suna la 5 fix. O închid repede sa nu te trezească și ma duc sa pregătesc micul dejun.

E gata așa ca vin să te trezesc cu sărutări din ce în ce mai apăsate "Bună dimineața, Soare ☀️!"...niciun răspuns de la tine 😁mormăi ceva, te întinzi ca o pisica și te întorci cu spatele la mine dezvelindu-ti fundul 🤤... Ma abțin sa îl degust asa ca iti dau o palma peste el...deschzi ochii așteptând o continuare dar.. "n-avem timp acum roșcato, ți-au ajuns 2h ore aseară 😁, hai sa plecam ca se face lumina"

Peste 30 de minute suntem deja pe autostrada în drum spre mare... Ești încă somnoroasa, asa ca deschid geamul un pic cât sa iti fluture prin par, ne privim și dam muzica tare, îți desfaci centura și te apropii periculos de mine cu gura la ureche și o mana între picioare 🙈. "O sa iti placa weekend-ul asta... Promit! " aud în urechea dreapta și privirea ta îmi spune ca ma paște o surpriză. 🥰.

Ajungem în Vama și e surprinzător de liber, Soarele abia răsare... Asa ca te rog sa cumperi niște apa, iar eu ma apuc de instalat cortul pe plaja. Avem noroc sa fim primii lângă apa 🤩 asa ca usa cortului va fii mereu deschisa.

Începe sa fie cald, am transpirat și tu nu mai apari🤔. Scot telefonul și pana sa apelez aud din spate "Edddd!! Ia uite ce am gasit!!!". Ma întorc și va vad... Tu și Blondi, buna ta amica😈, va țineți de mana, iar sticlele de apa rece v-au udat tricourile pe sub care nu v-ati obosit sa purtați sutien 🤦🏻‍♂️.

"Heyy! Ce faci Blondie? De unde ai apărut și ce e cu ghiozdanul asta?

Blondi sare la gatul meu, ma pupa, ca și cum eu sunt BFF-ul ei, nu tu😁, ii simt o mana cum ma strânge de spatele transpirat și îmi spune nonșalant "Pai mă plictiseam acasă, am luat un tren și un microbuz și uite-ma! 😂 Doar ca n-am cazare și nici bani asa ca dorm la voi😁. Ce părere ai? "

Zâmbesc și ma uit la tine, îmi faci cu ochiul și deja am un feeling ca stiu ce surpriza ma asteapta😈. "Da normal, nu e prea mare cortul dar are vedere la mare 😂, și eventual dacă nu e loc dorm eu în masina🤪"

Va uitați una la alta și incepeți sa râdeți 😂

"S-o crezi tu!" se aude la unison. Iti dai hainele jos, prin spate ii dai și ei tricoul jos fix în fata mea, o iei pe Blondie de mana și fugiți amândouă semigoale în apa... 🥰

Eu va urmăresc cu privirea și deja imaginile sunt în slowmotion cu voi doua ca să va pot admira sanii și bucile cum se misca în alergare 🤤... Mi se scoala instant... 🤦🏻‍♂️ Asa ca ma întorc la treaba fără sa știu ce aveam sa patesc la noapte.

Pe zi am stat la plaja, am ras și am glumit toți 3, v-am privit cum va dădeați sanii cu crema una alteia🤤 și ne-am împrietenit cu o gasca de studenți cu care am baut câteva beri pana a apus soarele.

Ne întoarcem la cort și adormim toți 3 răpuși de căldură...

La miezul nopții ne trezește muzica de la clubul de pe plaja și decidem sa mergem sa dansam un pic.

Va trageți câte o rochita pe voi sub privirile mele socate ca ati decis împreună să nu purtați chiloți și pornim către plaja de unde vine muzica.

După câteva pahare și dansuri împreună ne așezăm sa ne tragem sufletul pe o barca trasa la mal. Ne aprindem câte o țigară.

" Ma duc sa mai iau o sticla, vreau sa îmi fac de cap pana dimineața" zice Blondi și pleacă către bar. Nu face doi pași iar tu sari pe mine și ma săruți flamanda, îți simt căldură ce vine de sub rochita și deja regret ca nu am 3 mâini cu care sa iti ating atât sanii cât și dulceata. "Edd vreau sa adorm în orgasme în noaptea asta, du-te după Blondi și hai în cort".

Te privesc și deja înțeleg ce îți dorești. Asa ca având aprobarea ta alerg către bar înainte sa apuce Blondie sa comande. Ajung înainte ca barmanul sa ii ia comanda asa ca o cuprind pe la spate și ii șoptesc la ureche "Blondo, lasa bautură, prietena ta ne vrea în cort pe amândoi, acum!"

O vad cum zâmbește și face ochii mari, apoi îmi ia o mana și ma pune sa ii ating interiorul coapsei pana sub rochita, lăsându-ma sa descopăr cum sucul ei s-a prelins deja pe picior "Credeam ca nu ma mai invitați odată! "

Ajungem în cort și te găsim goala pe spate atigandu-ti clitul și jucând-te cu unul din sfarcuri, ne spui "sunteți cam îmbrăcați pentru ce urmează dragilor! "

Asa ca dintr-o mișcare ii ridic rochita Blondei, iar ea ma scăpa de pantaloni și tricou într-o secunda, cuprinși de dorința o apuc pe la spate începem sa ne sarutam în timp ce eu ii masez sanii iar ea își scuipa în palma și începe sa mi-o frece violent... Nu-mi vine sa cred ca fac asta în fata ta 🙈, dar te privesc cum te arcuiesti uitând-te la noi și îmi dau seama cât de mult iti place.

Ne faci semn cu degetul sa ne apropiem, iar Blondie mi-o ia înainte și se napusteste între picioarele tale unde începe sa sărute și sa lingă tot ce ai tu mai dulce...

Am în fata o roșcată hot linsa de o blonda voluptoasa cu fundul spre mine... Nici nu știu cu care sa încep...

Imi aduc aminte totuși ce umeda e gura ta asa ca ti-o aduc deasupra capului, iar tu fără sa eziți ii iei capul în gura după ce ii dai de câteva ori târcoale cu limba, mana ta îmi strânge coaiele ușor și le trage spre tine asa încât pula mea e toată la tine în gura pana în gat... 🥰. Nu mai poți respira asa ca ma retrag repede admirând toată saliva dintre gura ta și pula mea. O mai iei de câteva ori asa și simt cum Blondie își face treaba bine acolo jos pentru ca de fiecare data când îți suge și musca clitul... Tu iti inclestezi maxilarul și asta creează o senzație grozava pentru mine care sunt adânc în gura ta...

Te arcuiesti, dar vreau sa te mai chinui un pic asa ca ma duc în spatele blondei care nu se mai satura de mierea care izvorăște continuu din tine, ii dau câteva palme peste fund sa știe ca urmeaza ea, iar după ce ii trag de par capul pe spate, ca să se oprească din lins, întru încet dar adânc în ea. Tu ii vezi ochii mari și surprinși și zâmbești în timp ce o tragi spre tine ca să va puteți săruta flamand cum ti-ai dorit de când ai văzut o azi. "Am udat-o bine înainte? " o întrebi, iar ea printre răsuflari, pentru ca încep sa ma mișc din ce în ce mai rapid și mai adânc iti zice ca "As vrea sa o uzi mereu pentru mine dacă se simte asa, promiti sa îmi faci bucuria asta mai des?" zâmbești, ii bagi mâinile în par, ii sugi limba și ii spui "bucură-te de moment și mai negociem, Edd e cel ce are ultimul cuvant😈"

Înnebunit de discuția și privirile voastre simt cum se apropie extazul maxim asa ca încetinesc ritmul, o scot din Blonda și o bag în tine, suficient cât sa dai ochii peste cap surprinsa de mișcare dar nu pt mult timp pentru ca o surprind înapoi le Blondie și alternez între florile voastre ca o albină, minunadu-ma cât sunteți de ude amândouă și cât nectar de al vostru e la mine pe pula🤤.

Obosesc puțin și tu ma simți, ii șoptești ceva blondei la ureche și ma trezesc deodată trântit pe spate, tu lingadu-ma pe lungime de tot lichiorul blondei "Blondie, dar ce aroma bună ai!" după care te așezi ușor pe vine și ți-o potrivești în asa fel încât atunci când te lași de tot, eu sunt adânc în tine... 🥰 Nu apuc sa ma bucur de priveliște ca ma trezesc cu fagurele Blondei deasupra gurii mele, pe care încep sa îl gust fără retineri. Nu vad dar simt. Tu sari înnebunită în mine, iar blonda și-o freacă de fata mea înainte și înapoi, și aud cum va sărutați ca și cum ar fi prima oara. Gemetele noastre se aud probabil pana în Mamaia, dar nu va pasa, sunteți înnebunite de moment iar Blondei se freacă din ce în ce mai tare, limba mea e adânc în ea, nasul meu ii masează cercul maroniu iar clitul se atinge de barbă... O simt cum nu mai rezista și explodează într-un squirt pe pieptul meu, e de vis🥰... Întinzi tot lichidul pe abdomenul meu și te opresti din mișcări. - "E delicios Blondo!" - "E rândul tău Roșcato!

Imi place când cooperati, și în timp ce Blondie se așează la loc pe fata mea, tu te lași ușor pe spate sprijinita într-o mana și începi sa te misti la fel de adânc.. Simt cum te contracti și cum capul pulii mele iti cauta punctul ala 😈... Nu durează pana îl găsim iar în timp ce te masezi la clit...izbunesti într-un squirt exploziv de care Blondie se bucura în hohote și care odată prelins de pe sanii ei îmi ajunge și mie în gura 🤤. Suntem un triunghi perfect❤️

Îți tremură genunchii așa ca te lași pe spate, iar Blondie ca o prietena buna se napusteste asupra ta într-un 69 perfect. 😈. O vad cu cata pofta te savurează iar și nu vreau sa o întrerup, eu sunt norocosul care mai primește și acasă zilnic desert din asta🤤, asa ca ma pun în spatele ei și întru cu pula în ea și cu un deget umed ii masez cercul maroniu care o face sa scoată un sunet diferit dar la fel de sexy😈... Tu te bucuri de priveliște și decizi sa iti plimbi limba peste coaiele mele provocându-mi senzații noi😈... Te simți nebunatica și limba ta explorează și mai mult... Nu rezist mult și la ultimele mișcări adânci Blonda cedează lăsând-se cu toată greutatea pe tine iar eu din câteva zvacniri o umplu cu crema ta preferata ieșind ușor din ea și lăsând soarele care tocmai răsare sa îmi ofere cea mai buna priveliste: sperma mea se revarsă din Blondie direct pe limba ta care așteaptă insetata🤤🤤🤤😈😈😈. Ma las răpus pe spate, iar voi ca doua prietene bune veniți peste mine de-o parte și de alta și împărțiți dulceata printr-un sărut suculent❤️.

"Mâine vă duc la munte fetelor :))!" e tot ce mai pot zice înainte sa va privesc cum adormiți în bratele mele.

[nparadox]

1 octombrie 2023, 17:27

Mi-am gătit azi niște orez obosit și piept de pui cu ardei. Doar orezul e obosit, aparent încă mai am de învățat la capitolul gătit. Credeam că știu să fierb un orez. Nu a ieșit extraordinar, dar din greșeli învăț. Mai ales dacă e vorba de gătit.

Începe toamna, încet încet. Acum ceva timp fiecare dintre noi intra pe porțile facultății și pășea sfios, confuz, neștiind ce îl așteaptă. E și vremea frunzelor, iar din păcate, temperaturile scăzând, nu o să te mai văd purtând rochiile tale frumoase, colorate, în care ador să te văd.

Ție îți stă bine oricum, indiferent de cum te îmbraci, dar în rochie ești magnifică. Elegantă, simplă și cuceritoare. Și da, m-ai cucerit. Sunt complet cucerit, să știi.

Ți-am luat o rochie, e mai de vară și îți stă foarte bine. Abia aștept ca soarele să pună din nou stăpânire pe țara noastră și să te văd în ea, să te țin de mână în curtea ta și să sărim pe trambulină. Atunci când mă ții de mână, lumea devine mai liniștită, mai bună. Chiar dacă genunchiul meu nu prea îmi permite asta, atunci când sunt cu tine pe trambulină, parcă Pământul nu se mai învârte. Nimic nu mai contează. Suntem doar noi doi, vântul ce bate prin copaci și din când în când Gin care vine să ne cheme la joacă.

Ești frumoasă în rochie. Și cele elegante, și cele de noapte, dar și cele de zi. Ești frumoasă ca om, să știi. Reușești să mă supra-motivezi, cumva, nu știu cum. Sunt motivat de mine însumi să devin o versiune mai bună a mea, iar alături de tine, ca partener, simt că am loc unde să cresc, unde să mă cunosc și unde să te cunosc.

Te văd și cred că se întâmplă ceva cu tine. Te întreb cum ești și parcă nu-mi răspunzi. Dar sunt aici. Sunt aici să te ajut, să fiu stâlpul tău necondiționat. Chiar dacă nu-mi ceri asta. Sunt dispus și sunt aici să te ajut cu orice element cu care te pot ajuta, indiferent de natura lui. Nu fug, nu plec nicăieri. De câteva luni, știi bine, ai atenția mea, inima mea și pot să spun că și o parte din sufletul meu angrenat în această furmoasă călătorie. Dacă din momentul acesta simți că te pot ajuta într-o anumită direcție, las totul baltă și trag de tot și toate ca să fie bine, să ne fie nouă bine.

Lucrez la mine, săptămână de săptămână, zi de zi. Pot da 400% în fiecare zi, pentru că indiferent de toate, tu ești partenera mea. Am ajuns departe singur, sunt într-un punct bun. E timpul tău să strălucești, iar eu sunt aici. Cu toate armele mele, de partea ta.

Ceea ce vreau să-ți spun, fără să te sperii, e că eu te iubesc, țin la tine. Nu spun ceea ce spun ca să te schimb, ci spun doar ca să fim noi înșine o versiune mai bună.

P.S: În curând vei citi tot ce am pus aici. M-am apucat să le pun într-un word, dar mai am de scris. Și cred că voi lega într-un fel de jurnal. Ca să îmi ai gândurile printate, scrise, nu doar într-un calculator. Ca o Cutie a Pandorei.

[crisas8]

E ultima dată când te mai scriu!

În decursul unui an am tot scris despre tine, am tot promis că nu te mai scriu, m-am mințit pe mine însămi că nu te mai iubesc, că nu te mai vreau, dar adevărul adevăr este că tot anul te-am vrut, nu am putut renunța la tine și tocmai de asta am profitat de fiecare ocazie. Acum sunt pregătită să te las și mai mult uitării, să rămâi al doilea meu iubit ( și primul pentru care chiar am luptat). Sunt conștientă de faptul că fiecare merită acea persoană care să-i fie ,,jumătate”, în continuare cred ca tu îmi ești asta, dar nu mai pot continua așa. Sunt conștientă că în locul meu va apărea o altă ea, iar în locul tău un alt el (abia după ce în gândurile mele nu ai să mai fii tu).

Ambii vom fi de neînlocuit unul pentru celălalt.

Eu voi continua să mă vindec de liniștea din brațele tale, de vocea și gândirea puternică, de tot ceea ce ești tu. Te voi privi cu iubire și cu întrebarea: ,,cine ești?”. Pentru că vreau să mi te scot de tot din minte, dar nu și din inimă.

Rămâi cu bine, idiotul meu iubit și poate într-o zi ne vom revedea și vom zâmbi și iubi din nou, dar într-o variantă mai bună a noastră.

Te sper, nu am cum să neg asta, dar nu te mai aștept atât de mult pe cât am continuat s-o fac până în acest punct.

[moon-child03am]

01:00 ceva ce simt

Nu credeam vreodată ca o sa am nevoie de altcineva.Știam mereu ca o sa fiu doar eu,singura și eram atât de sigura ca e cel mai bine așa.Simțeam ca in viața asta nu o sa fiu înțeleasă de nimeni,pentru ca așa a fost.

Nu am fost inteleasa,nu am fost acceptata,mereu când încercam sa fie bine,nu era,pentru ca “eu eram problema”.

Nu ,nu eu eram problema.Persoanele cu care stăteam erau problema.

Am ajuns acum ceva timp sa cunosc un băiat care mi-a dovedit ce înseamnă iubirea,ce înseamnă sa stii ca te poți baza pe cineva,ca e acolo când ai nevoie de el.De multe ori am crezut ca am găsit persoana asta,dar ghici ce, nu ,nu a fost.Dar omul asta a fost sincer,drăguț,inteligent,înțelegător și tot ce mai vreți voi.Greu de ajuns la el ce e drept,dar a meritat fiecare secunda.Asta e persoana care îmi poate fi prieten,iubit,(sa speram soț),prieten de bârfa și orice altceva.Știu ca e acolo oricând îl sun și ar face pe dracu-n patru sa fie bine.

Da exista așa om și da nu e nevoie sa te bazezi doar pe tine ,deși destui ani am crezut ca ma pot baza doar pe mine,și e greu,foarte greu sa fi singura împotriva lumii,stresului,nervilor,serilor nedormite in care plângeam și nu înțelegeam ce făceam greșit.Doar ca am găsit persoana asta in momentul in care chiar nu mai voiam pe nimeni in viața mea,gen sa imi fie prieten /iubit sau o persoana căruia ma pot deschide.Pentru început am fost distanță și voiam doar sa fac mișto ,dar cea mai buna alegere a fost sa vorbim și sa încep sa îl cunosc.Am viața mult mai frumoasa de atunci și ma simt mult mai bine.A meritat sa îmi calc pe promisiunea făcută mie ca nu o sa mai accept pe nimeni in viața mea.

DA,câteodată merita sa dai o șansa unui om,nu stii ce îți aduce viața,dar merita maxim 2 șanse ,dacă îți greșește in amândouă,pleacă și caută pe altcineva.

Da o șansa băiatului ăluia de te tot caută,(dar nu care te caută in modul dubios),vorbește,întreabă-l ce îți trece prin cap,fa o lista cu intrebi și vezi cum e,trăiește viața.Și dacă ai găsit persoana potrivita încearcă sa te bucuri de voi,de timpul petrecut impreuna.

Dacă simți nevoia stai singur,încearcă sa te cunosti pe tine,asculta muzica,desenează,încearcă sa te plimbi,sa te cunosti și sa stii ce fel de persoana esti și ce fel de persoana ai nevoie lângă tine.

Prin tot ce am scris aici vreau sa ii multumesc acestui băiat pentru ca e un iubit minunat care mi-a dovedit ca merita sa iubești și sa te iubești pe tine însuți.