#octave lua

[local-hyena]

GUYS ! FRIENDS ! FOUND AN ENGINE FOR 3DS GAME HOLD ON

I stupbled upon a video on youtube titled "Making a New MMORPG for 3DS"

And this guy is doing exactly that. He is using an engine called "Octave Lua" which is a 3d engine for 3DS, Wii, GameCube, Linux, Windows and Android. Here's the GitHub link !! He actually IS the maker of that engine !! CHECK HIS CHANNEL OUT HE TALKS ABT ITTTT

Words cannot express how exited I am !!! When I first decided I would become a game developper, I was 8, and I thought I'd be developping games on the 3DS, since that's the console I was playing at that time. With time, I understood that it would become impossible and scrapped that idea. But not anymore !!!!!!

[nabaart]

WIP tag game: You are given a word - share one sentence/excerpt from your wip(s) that starts with each letter of that word.

(I was never tagged, just saw this in my dash and it looked fun so I'm joining in and using the previous poster's NAME word)

I had way too many wips to choose from. I may have a WIP problem.

N: "No no no, oh dear, no. This," She gestured to the things we had set for the summoning ritual in the same way my grandma would point at my splayed out toys when I forgot to tidy them up when I was little. The hands just a little too pale and nails just a little too sharp somehow enhanced that effect. "This setup let you summon a demon. You would need either a personal belonging from one of us or at least something strictly associated with only one of us to specify which demon, and there's nothing like that at all here."

A: And I finally found it in me to ask, what was it all for? Was I betraying myself, destroying myself, for nothing?

M: Melody glanced at Illaile for a short moment, then turned her attention back to Lua. "That's the closest you could get to being a lesbian without being a lesbian." "Excuse me?" The elf blurted, his voice rising half an octave in indignation. "Ignore her," Lua pleaded, patting his shoulder soothingly. "She's an asshole, so everything she says is shit."

E: "End this now," the redhead whispers "before our story itself reaches its ending, and maybe it would be mercy. But maybe tomorrow will be better, just maybe. And there's no way to know for sure except through living it."

Tags (if you want): @aealzx , @meadow-roses , @masterfuldoodler , @pundermuffin and anyone else who'd like a little creative exercise.

Your word is LEAF.

WIP tag game

you are given a word - share one sentence/excerpt from your wip(s) that starts with each letter of that word!

@possibility-left tagged me. And what compelling excerpts we got for their WIP. Lots to look forward to. TYVM. The word I was given is KNOW. Let's see if I can find an appropriate snippet for each letter. Damn, "K" was tough. I had to cut out some text to make it work.

K: "Knob."

"Quite. I wouldn’t have chosen that precise word myself but I can’t say I disagree with the sentiment.

N: Now he was going to make a total bellend of himself falling in the drink because he couldn’t step 3 feet up onto the vessel from a dinghy. 

Aziraphale pulled the kill switch on the outboard and stood to hitch the painter to the midship cleat. He sat again to keep the vessel steady and motioned to Crowley. 

Was that a gleam in his eye? It couldn’t be. No one would be that much of a bastard. Normally, Crowley would grab the stanchions and take a big step up onto the boat deck. But there was no way his legs would allow that encased in tight, waxed denim.

He had thought it almost worth the discomfort of a 6-hour drive in his tightest jeans and snakeskin boots for the looks he got when he stepped out of the car. But why had he not thought of what it would take to board an anchored boat when he could barely move?

O: "Oh my, not on a first date. I'm not some kind of trollope. But perhaps if you share a good story, I'll keep it in mind for later," Aziraphale flirted back.

W: What? Were those someone’s hands on his arse? Pushing him upright and onto the boat? 

No pressure tags for: @anatomic-girl, @klikandtuna, @caedmonfaith, @searching4sarahtonin and anyone else who wants to play. And your word is FLIP.

[kamalshakoor]

Machine learning

ML is a locality of machine science that deals with the analysis and interpretation of patterns and structures in massive volumes of information to assist learn, reason, and to support business deciding while not or with little or no want for human interface. Machine Learning permits users to feed massive volumes of information to a pc algorithmic rule which will analyze and generate data-driven choices and suggestions. If there square measure any errors or outliers in info known, the algorithmic rule is structured to require this new info as associate input to boost its future output for recommendations and deciding. AI may be thought of as a superset of machine learning or machine learning that has its own human-like intelligence.

Best Python framework for artificial intelligence :-

ScikitLearn:

ScikitLearn leverages Python’s breadth by building on prime of many existing Python packages, NumPy, SciPy, and matplotlib for scientific discipline and science work. The ensuing libraries may be used either for interactive “workbench” applications or be embedded into alternative computer code and reused. The kit is accessible underneath a BSD license, therefore it’s totally open and reusable. Scikit-learn includes tools for several of the quality machine-learning tasks (such as agglomeration, classification, regression, etc.). And since scikit-learn is developed by an oversized community of developers and machine-learning specialists, promising new techniques tend to be enclosed in fairly order.

Shogun:

Shogun is among the oldest, most venerable of machine learning libraries, potentate was created in 1999 and written in C++, however isn’t restricted to operating in C++. due to the SWIG library, potentate may be used transparently in such languages and environments: as Java, Python, C#, Ruby, R, Lua, Octave, and Matlab. potentate is meant for unified large-scale learning for a broad vary of feature varieties and learning settings, like classification, regression, or alpha knowledge analysis. Read more

[irandrura]

re: lua, just to try to cut down on the absurd thread length.

I’m no musicologist, but when I compare ‘Beautiful Princess Elincia’ and ‘Sorrowful Prince Pelleas’, quite apart from the similar names, I feel like there are some similarities? If you compare sheet music (googling gives me this and this, though they both seem to be fan transcriptions), I notice that they’re both very quick flurries of quavers in the upper octave. It gives them both a light and airy feel.

That said if you want to call me out, I’ll accept the correction and note that perhaps I am just influenced by the similar names.

On Micaiah’s loyalty to Pelleas/Daein:

I would argue Micaiah’s loyalty to Pelleas as an evolution of some of the tensions in PoR. You can interpret PoR as a conflict between the perspective that sees legitimate authority as based on blood or hereditary succession and the perspective that sees legitimate authority as based on strength or merit. It’s just that the game does not neatly put all adherents of each perspective on the same side. The laguz kings are all on the strength side, but so is Ashnard. Meanwhile Elincia and Sanaki both initially appear quite weak, and their claim to authority is based on blood or divine right. The irony at the centre of the plot is that even though Ike is temperamentally on the strength/merit side of the debate, he spends the entire game fighting for the blood/divine-right side, against the meritocratic Ashnard. (Plus, you know, Ike only gets to be in charge of the Greil Mercenaries because of blood.) Ike is unable to fully commit himself to the hereditary or aristocratic approach, and so leaves Elincia’s service at the end of PoR. Ike will fight for Elincia for the sake of Crimea, but he won’t become a lord or really affirm this system of nobility.

Micaiah is an interesting contrast to that. FE10 introduces Micaiah as basically a Daein Ike, but where Ike left the service of his princess after restoring her to power in order to maintain his freedom, Micaiah enters the service of her prince after putting him in power, with the result that she is bound to certain tasks she would rather not do.

Why does Micaiah do this? Well, the story-external answer is fairly clear – you can’t investigate these issues of loyalty and authority if you don’t have an authority ordering someone to do something they don’t want to – but for story-internal, I think you have to presume some identification of Daein and Pelleas. Micaiah believes, correctly, that Pelleas has Daein’s best interests at heart, and presumably also that Pelleas is intelligent and brave enough that he’s genuinely seeking those interests and not just being manipulated. Micaiah has made the decision that Daein’s interests are best-served by obeying Pelleas, and this in turn implies a character judgement made of Pelleas.

As you say, when push comes to shove she probably ranks the people above the monarch, yes. Micaiah’s loyalty is not like Bryce’s, which prizes the continuity of the king’s bloodline above the nation and even to an extent above the king himself.

But I think this actually fits fairly well into the theme of loyalty or service? Micaiah’s still quite young: I’m not sure she’s worked out in her own mind where her ultimate loyalty lies, whether to people in general, the people of Daein, the idea of Daein as a country, or to Pelleas as a person. All those factors are in the mix somewhere, and it’s interesting to see how Micaiah prioritises those factors when she’s put under extreme pressure.

Finally, re: Australia:

I think the core thing about military history is that we have an underdog narrative, but unlike the usual American underdog narrative (but perhaps similarly to the Southern narrative?), we don’t expect the underdog to win. Our defining bit of military mythology is the Gallipoli campaign in the First World War, which turned out to be a costly failure. Thus our national pride could not be taken in winning, as such. Rather, our pride was in doing our part. We stepped up and did our duty to the empire, even though it meant taking extreme losses. Peter Weir’s Gallipoli is a good example of the mentality. Thus the virtues we tend to exalt are endurance, courage under fire, camaraderie and dedication to one’s fellows (‘mateship’; look up Simpson and his donkey if you’re curious), and willingness to sacrifice one’s own life. There’s a distinct martyr element to Australian war mythology, as if the nation came of age through the willingness of its young people to bleed and die at Britain’s call.

And to a greater or lesser extent that idea has followed us into every subsequent war: WWII (Tobruk, Kokoda), Vietnam, and most recently Afghanistan. Our allies call, we go and fight for them, we die, but we did our job. Indeed, we frequently did our job better than our allies. (That’s a common element to the mythology at well: foreign commanders praising how tall and strong and disciplined and courageous the Australians are. The overall battles might have been lost, but the Australian soldiers were better. We were fitter and braver than the British on the Western front, we were more professional than the Americans in Vietnam, and so on. There are various historical reasons for that: basically WWI Australian volunteers, raised in the country, did look different to poor urban conscripts from Britain.)

I find the comparison to America fascinating, because the American war mythology is similar in some ways… except Americans expect to win. The American story is supposed to end in victory: hence Americans being so awkward and ashamed about Vietnam. But the South is even more interesting, because the South’s dominant experience of war is losing. It’s just complicated again because it’s generally accepted that the South’s cause was evil, whereas we don’t believe that about our wars.

[arashtadjiki]

Final Project Write-Up

My final project for class is complete. A target practice game with MIDI audio, collisions, and controller input! A video with sound is available in the YouTube link below.

Download & Instructions: 

The application can be downloaded here. 

Press the spacebar to shoot, and the arrow keys to move the gun up and down. If you have an XBox controller connected, you can also shoot using the right trigger and move the gun using the left analog stick. 

Overview:

As I mentioned in my previous posts, the final project includes my MIDI system, as well as Luis Garcia Remes’ collision system, and Hitesh Mitapelly’s xbox input system. The player must fire a projectile and hit a moving target on the other side of the screen. There are three stages in the game, each adding a moving obstacle to hinder the player. On completing all three stages, the player can press the fire button to restart the game. 

MIDI:

The game makes extensive use of my MIDI system. Since integrating it into the game I made some major changes to improve performance and have a better, cleaner implementation overall. In my previous version, I was opening and closing a port to the MIDI synthesizer every single time I was playing a note, which noticeably slowed down the game as the main thread would have to stall until the device would connect and disconnect. Now, the port is opened on initialization, and closed during cleanup. To stop notes, I am instead sending a MIDI Note Off messages when notes have reached their durations. Sending Note Off messages was a little tricky as I had to also create a running queue to contain information for all the notes I was sending. A Note Off message must also contain the correct octave and key, or else a note will play indefinitely. To get around this, I kept a dictionary of <Octave, Note> pairs, corresponding to a duration curation, as well as the total duration of that note. On update, I iterate through every note pair in the queue, and send a stop for all the ones that have expired, before removing them from the queue. This system ended up working and the game can now play sounds simultaneously without any real latency or hiccups! If I had more time, I would have also have implemented another queueing system for sequences, so that users could set a list of notes and commands and send it through the system. This would allow users to play more complex pieces of music instead of single notes, as they currently can. I also wish I had allowed the user to manipulate the synth settings. Along with Note On and Note Off, there are also commands in MIDI for pitch changes, tremolo, etc. It would have been a cool idea for a Lua-based settings file to configure the MIDI synth with. 

Using External Systems:

One of the most exciting parts of the final was integrating other students’ projects into my own game. Throughout the semester we have all been working with the same base game engine, but most of us have different interpretations of geometry, game objects, and so on. That being said, both projects I used were not only platform-independent, but had very well abstracted interfaces for sure, in that I didn’t have to worry about what was going on behind the scenes. 

Collisions:

To handle collisions, I used Luis’s 2D Collider project (linked above). I’m thankful that Luis made the colliders with the same patterns in mind as other classes we worked on this semester. Similar to the rigidbody class, a collider merely needs to be initialized, disposed of, and updated by your application for use. Then, you can easily query the Collision system for the data you need. With more time, i would fully integrate the collider into my game object class the way I did with geometries or effects. It would be cool to create and destroy it behind the scenes and not have to worry about making the correct calls in your game code. I also wish Luis’s system had something in the real of callbacks or messaging, so that instead of having to manually check a list of colliders against each other for possible collisions, you could override a OnTriggerEnter or OnTriggerExit method like in Unity. All in all though, working with it was extremely straight forward!

Gamepad Input: 

Using the gamepad input project by Hitesh was really a simple, plug and play experience. Following his instructions, I added some update calls to the application project in my engine, and was able to query the system in my game’s update call without any hitches. I like that he made the interface as abstract as possible, I didn’t have to do anything beyond specifying what button I wanted, just like you would in any commercial engine. 

Lessons This Semester:

Going back to my first posts from early in the semester, it’s amazing seeing how basic our assignments once were. As you create systems and fold them into new ones, you forget how big of a foundation of code you’re working on. Making the target practice game for this final project wasn’t especially difficult, but it relied on many other systems that we created in preparation for this. Game engines are complex, but organized so that on the highest level, everything else is so abstracted that you only have to deal with game logic, instead of engine logic. For example, I only had to think about making a gun or projectile move around the screen, and didn’t have to worry about vertex arrays or shaders or reference counting. I could rely on the engine systems below to simply do their job and handle those complex, low level components correctly. 

I also learned a great deal from the assignment dealing with handles and reference counting. I didn’t understand the importance of why we needed them until later, when multiple systems were all interacting with the same geometry or game object. C++ can be a hazardous language to work with, and having a safeguard in place gives you a lot of peace of mind. It also gave me a lot more perspective into things like allocating and freeing memory, and when these operations occur. The most interesting part of using binary files for geometries and effects was that we could read the binary data straight from the file instead of copying the data. Methods like this that save time and data are fascinating to me, and why I admire game engines. I try to keep these design practices in my mind when working on my own personal projects, by being smart with references and never doing anything more than once if I don’t have to. 

[solaceinfotechpvtltd]

Best Machine Learning Software and Tools To Learn in 2019

Data scientists need an efficient and also effective machine learning software, tools or framework. For developing the system with the required training data to erase the drawbacks and make the machine or device intelligent. Just a well-characterized software can develop a productive machine. However, nowadays we develop our machine such that, we don’t need to give any instructions about the surroundings. The machine can act by itself, and also it can understand the environment. So we don’t need to guide it. Let us see the top 10 best machine learning software and tools.

Top 10 best machine learning software and tools-

1. Apache Mahout-

Apache Mahout is a mathematically expressive Scala DSL and a distributed linear algebra framework. It is a free and open source venture of the Apache Software Foundation. The aim of this framework is to implement an algorithm rapidly for data scientists, mathematicians and also statisticians.

Features-

This framework used to build scalable algorithms.

Implementing machine learning techniques such as clustering, recommendation, and classification, collaborative filtering.

It includes matrix and vector libraries.

Run on top of Apache Hadoop using the MapReduce paradigm.

2. Shogun-

It is an open source machine learning library. This tool is written in C++. Literally, it provides data structures and also algorithms for machine learning problems. It supports many languages like Python, R, Octave, Java, C#, Ruby, Lua, etc. Shogun is easy combination of multiple data representations, algorithm classes and general purpose tools for rapid prototyping of data pipelines.

Features-

For large scale learning, this tool can be used.

Mainly, it focuses on kernel machines like support vector machines for classification and regression problems.

Allows linking to other machine learning libraries like LibSVM, LibLinear, SVMLight, LibOCAS, etc.

It can process a vast amount of data like 10 million samples.

It provides interfaces for Python, Lua, Octave, Java, C#, Ruby, MatLab, and R.

3. Amazon Machine learning-

It is a robust and cloud-based machine learning software which can be used by all skill levels of developers. For building machine learning models and generating predictions, this managed service can be used. It integrates data from multiple sources: Amazon S3, Redshift or RDS.

Features-

Amazon Machine Learning provides visualization tools and wizards.

AML supports binary classification, multi-class classification, and regression.

It also allows users to create a data source object from the MySQL database.

It permits users to create a data source object from data stored in Amazon Redshift.

4. Google cloud ML engine-

Cloud Machine Learning Engine is a managed service that allows developers and data scientists to build and run superior machine learning models in production. Cloud ML Engine offers training and prediction services, which can be used together or individually. It has been used by enterprises to solve problems ranging from identifying clouds in satellite images, ensuring food safety, and responding four times faster to customer emails.

Features-

It provides ML model building, training, predictive modeling, and deep learning.

Cloud ML Engine has deep integration with our managed notebook service and our data services for machine learning.

Training and Online Prediction support multiple frameworks to train and serve classification, regression, clustering, and dimensionality reduction models.

The two services namely training and prediction can be used jointly or independently.

This software is used by enterprises, i.e., detecting clouds in a satellite image, responding faster to customer emails.

It can be used to train a complex model.

5. Accord.Net-

It is a .Net machine learning framework combined with audio and image processing libraries written in C#. This framework consists of multiple libraries for large number of applications, i.e., statistical data processing, pattern recognition, and linear algebra. It includes the Accord.Math, Accord.Statistics, and Accord.MachineLearning.

Features-

This framework is used for developing production-grade computer vision, computer audition, signal processing, and statistics applications.

It includes more than 40 parametric and non-parametric estimation of statistical distributions.

Also contains more than 35 hypothesis tests including one way and two-way ANOVA tests, non-parametric tests like Kolmogorov-Smirnov test and many more.

It has more than 38 kernel functions.

6. Apache Spark MLlib-

It is a machine learning library. Apache Spark MLlib runs on Hadoop, Apache Mesos, Kubernetes, standalone, or in the cloud. It can access data from multiple data sources. It has several algorithms are like – logistic regression, naive Bayes, generalized linear regression, K-means, and many more. Its workflow utilities are Feature transformations, ML Pipeline construction, ML persistence, etc.

Features–

It is easy to use.

Apache Spark MLlib can be usable in Java, Scala, Python, and R.

MLlib fits into Spark’s APIs and inter-operates with NumPy in Python and R libraries.

Hadoop data source like HDFS, HBase, or local files can be used. So it is easy to plug into Hadoop workflows.

It contains high-quality algorithms and outperforms better than MapReduce.

7. Apple’s Core ML-

Apple’s Core ML is a machine learning framework which helps to integrate machine learning models into your app. You have to drop the ml model file into your project, and the Xcode create an Objective-C or Swift wrapper class automatically. Using the model is straightforward. It can leverage each CPUs and GPUs for maximum performance.

Features:

This library acts as a foundation for domain-specific frameworks and functionality.

Core ML supports Computer Vision for image analysis, Natural Language for natural language processing, and GameplayKit for evaluating learned decision trees.

It builds on top of low-level primitives.

8. TensorFlow-

TensorFlow is most popular and lovable by machine learning users. It’s an open source machine learning library which helps you to develop your ML models. Google team developed TensorFlow. It has a flexible tools, libraries, and resources that allows researchers and developers to build and deploy machine learning applications.

Features:

An end-to-end deep learning system.

Build and train ML models effortlessly using intuitive high-level APIs like Keras with eager execution.

Highly flexible.

Performs numerical computations using data flow graphs.

Run on CPUs or GPUs

Run on mobile computing platforms.

Efficiently train and deploy the model in the cloud.

9. Azure Machine Learning Studio-

Microsoft Azure Machine Learning Studio is a collaborative, drag-and-drop tool used to build, test, and deploy predictive analytics solutions on your data. This tool publishes models as web services that may be consumed by custom apps or BI tools.

Read more at- https://solaceinfotech.com/blog/best-machine-learning-software-and-tools/

[arkanasrising]

Intro

Raman underground ca increderea in sine

Raman un Do-Re-Mi apatic

Printr-o multime de alte note muzicale prinse-n octave gresite

Si solfegii firave de mana a doua invechite

Viata-i jucata mai prost ca o farsa

Te duci la scoala sa-nveti cum sa pleci de-acasa

Preda stafeta, nu te uita la zdrente

Ti-ai vandut familia pe note bune si absente

Am o flacara-n mine ce arde ca Pompei

Nivel toxic ridicat in aer ca-n Bombei

Acelas monolog

Ma tot intreb ce bei, ce vrei, ce faci si ce se va-ntampla cu anii mei

Ma uit in jur si nu am ce sa observ

Pe zi ce trece imi scot de pe coloana cate un nerv

Am febra, ma dor dintii, inghet la 40 de grade

Daca incerc ceva mai tare stiu sigur ca ma va arde

Nimic nu conteaza in prezent

Trebuie doar sa observi si sa fii atent

Sa nu delirezi ca altfel indirect vei lua direct mare contact cu un maldar de ciment

Ma loveai cu sete in timp ce-ti valorai averea in vise stinse si regrete

Esti moale, n-ai nici planuri, nici pietre de pus la cale

S-ar putea s-o iei pe coaja ca un pepene la vale

Stau ca o unghie in carne

Astept sa ti-o dau de jos, sa pici de sus

Sa n-ai nimic de spus

Sa vezi ca nimic nu-i pe dos

Totu-i cum ar trebui sa fie

Adica bine

Nu pretuiesti crezand ca tot ti se cuvine

In fine

Te rog nu te lupta cu mine ca pierzi timp pretios

Si o sa fac tot ce imi convine 

Intr-o industrie de perle, Rubine, Ine, Corine

Vorbeste gura fara tine

Si nu dau eu sfaturi, dar mai bine te-ai abtine 

Si inainte sa arati cu degetul si sa te incrunti 

Citeste o carte care sa te-nvete mai intai s-asculti

Ma hranesc cu vise de copii desculti

In timp ce sec mari, beau oceane si demolez munti

Sap morminte, infund poteci si scufund punti

Omor prunci, jefuiesc morti si distrug nunti

Profanez blestemuri si niciodata nu crut

De ai avea maine lumea pe maini, ce-ai face? 

As fi primul pe care l-ai vinde sau am da la pace? 

Daca ai fi eu ce ai face? 

Zi-mi ca nu ne aude nimeni

Probabil ca te-ai sinucide

Fie...

[masaa-ma]

gibo - プロジェクト用の.gitignoreを生成

from http://www.moongift.jp/2019/06/gibo-%e3%83%97%e3%83%ad%e3%82%b8%e3%82%a7%e3%82%af%e3%83%88%e7%94%a8%e3%81%ae-gitignore%e3%82%92%e7%94%9f%e6%88%90/

Gitでソースコードを管理する際、必ず必要になるのが.gitignoreでしょう。これがないと余計なビルドファイルやログファイル、OSの隠しファイルなどが入り込んでしまいます。かといって、.gitignoreの設定をプロジェクトごとに個別に設定するのは面倒なものです。

そこで使ってみたいのがgiboです。プログラミング言��に合わせた.gitignoreを生成してくれます。

giboの使い方

giboはdumpコマンドを使って出力します。言語や環境は複数指定できます。

$ gibo dump Swift Xcode ### https://raw.github.com/github/gitignore//Swift.gitignore # Xcode # # gitignore contributors: remember to update Global/Xcode.gitignore, Objective-C.gitignore & Swift.gitignore ## Build generated build/ DerivedData/ ## Various settings *.pbxuser !default.pbxuser *.mode1v3 !default.mode1v3 *.mode2v3 !default.mode2v3 *.perspectivev3 !default.perspectivev3 xcuserdata/

Javaの場合はこんな感じ（途中で省略しています）。

$ gibo dump Java ### https://raw.github.com/github/gitignore/310f125d232a837c93f482bc8b8703227b312419/Java.gitignore # Compiled class file *.class # Log file *.log # BlueJ files *.ctxt

giboが対応している言語、フレームワークです。

$ gibo list Actionscript Magento2 Backup Octave Julia ROS Ada Pimcore Bazaar Otto KiCad Ruby Agda ThinkPHP BricxCC Patch Kohana Rust Android Puppet Calabash PSoCCreator Kotlin Sass AppceleratorTitanium JupyterNotebooks Cloud9 PuTTY LabVIEW Scala AppEngine Nikola CodeKit Redcar Laravel Scheme ArchLinuxPackages Racket CVS Redis Leiningen SCons Autotools Red DartEditor SBT LemonStand Scrivener C++ Splunk Diff SlickEdit Lilypond Sdcc C Xilinx Dreamweaver Stata Lithium SeamGen CakePHP Composer Dropbox SublimeText Lua SketchUp CFWheels Concrete5 Eclipse SVN Magento Smalltalk ChefCookbook Coq EiffelStudio SynopsysVCS Maven Stella Clojure CraftCMS Emacs Tags Mercury SugarCRM CMake CUDA Ensime TextMate MetaProgrammingSystem Swift CodeIgniter D Espresso TortoiseGit Nanoc Symfony CommonLisp Dart FlexBuilder Vagrant Nim SymphonyCMS Bazel Delphi GPG Vim Node Terraform InforCMS DM Images VirtualEnv Objective-C TeX Kentico Drupal JDeveloper Virtuoso OCaml Textpattern Phoenix Eagle JEnv VisualStudioCode Opa TurboGears2 AtmelStudio Elisp JetBrains WebMethods OpenCart Typo3 IAR_EWARM Elixir Kate Windows OracleForms Umbraco Exercism Elm KDevelop4 Xcode Packer Unity Hugo EPiServer Lazarus XilinxISE Perl UnrealEngine JBoss4 Erlang LibreOffice Go Perl6 VisualStudio JBoss6 ExpressionEngine Linux Godot Phalcon VVVV Cordova ExtJs LyX Gradle PlayFramework Waf Meteor Fancy macOS Grails Plone WordPress Nuxt Finale MATLAB GWT Prestashop Xojo NWjs ForceDotCom Mercurial Haskell Processing Yeoman Vue Fortran MicrosoftOffice Idris PureScript Yii Snap FuelPHP ModelSim IGORPro Python ZendFramework Logtalk Gcov Momentics Java Qooxdoo Zephir Bitrix GitBook MonoDevelop JBoss Qt CodeSniffer Anjuta NetBeans Jekyll R Drupal7 Ansible Ninja JENKINS_HOME Rails Magento1 Archives NotepadPP Joomla RhodesRhomobile

giboはプログラミング言語はもちろんのこと、フレームワークやソフトウェアにも多数対応しています。GitHubが生成してくれる.gitignoreはプログラミング言語向けですが、giboと組み合わせることでより強力な指定ができそうです。

giboはShellスクリプト製のオープンソース・ソフトウェア（Public Domain）です。

simonwhitaker/gibo: Easy access to gitignore boilerplates

[torontohypnotherapist]

"The ray of creation like every other process which is complete at a given moment can be regarded as an octave. This would be a descending octave in which do passes into si, si into la and so on.

"The Absolute or All (world 1) will be do; all worlds (world 3)―si; all suns (world 6)― la; our sun (world 12)―sol; all planets (world 24)―fa; the earth (world 48)―mi; the moon (world 96)―re.

“The ray of creation begins with the Absolute. The Absolute is All. It is―do.

"The ray of creation ends in the moon. Beyond the moon there is nothing. This also is the Absolute―do.

"In examining the ray of creation or cosmic octave we see that 'intervals' should come in the development of this octave: the first between do and si, that is between world 1 and world 3, between the Absolute and 'all worlds,' and the second between fa and mi, that is, between world 24 and world 48, between 'all planets' and the earth. But the first 'interval' is filled by the will of the Absolute. One of the manifestations of the will of the Absolute consists precisely in the filling of this 'interval' by means of a conscious manifestation of neutralizing force which fills up the 'interval' between the active and the passive forces. With the second 'interval' the situation is more complicated. Something is missing between the planets and the earth. Planetary influences cannot pass to the earth consecutively and fully. An 'additional shock' is indispensable; the creation of some new conditions to insure a proper passage of forces is indispensable.

“The conditions to insure the passage of forces are created by the arrangement of a special mechanical contrivance between the planets and the earth. This mechanical contrivance, this 'transmitting station of forces' is organic life on earth. Organic life on earth was created to fill the interval between the planets and the earth.”

...

“O raio de criação, como qualquer outro processo que é completado num dado momento, pode ser considerado uma oitava. Será uma oitava descendente na qual o dó passa a si, si a lá e assim por diante.

“O Absoluto ou o Todo (mundo 1) será dó] Todos os Mundos (mundo 3) serão si] Todos os Sóis (mundo 6) serão lá; nosso Sol (mundo 12) será sol; Todos os Planetas (mundo 24) serão fá] a Terra (mundo 48) será mi] a Lua (mundo 96) será ré.

“O raio de criação começa no Absoluto. O Absoluto é o Todo. Ele é dó.

“O raio de criação termina na Lua. Além da Lua há Nada. Isto também é o Absoluto: dó.

“Examinando o “ raio de criação” ou “ a oitava cósmica” , vemos que haverá intervalos no desenvolvimento dessa oitava; o primeiro entre dó e si, isto é, entre o mundo 1 e o mundo 3, entre o Absoluto e Todos os Mundos; e o segundo entre fá e mi, isto é, entre o mundo 24 e o mundo 48, entre Todos os Planetas e a Terra. 0 primeiro “intervalo” é preenchido pela vontade do Absoluto. Uma das manifestações da vontade do Absoluto consiste precisamente cm preencher esse intervalo pelo aparecimento consciente da força neutralizante que preenche o “ intervalo” entre a força ativa e a força passiva. No segundo “ intervalo”, a situação é mais complexa. Falta alguma coisa entre os planetas e a Terra. As influências planetárias não podem passar plena e imediatamente à Terra. É indispensável um “ choque adicional” ; é necessária a criação de algumas novas condições para assegurar uma passagem adequada das forças.

“As condições que permitem assegurar a passagem das forças são criadas pelo estabelecimento de um dispositivo mecânico especial entre os planetas e a Terra. Esse dispositivo especial, essa “ estação transmissora de forças” , é a vida orgânica sobre a Terra. A vida orgânica sobre a Terra foi criada para preencher o intervalo entre os planetas e a Terra.”

~ George Gurdjieff

[monstersofheaven]

In naivitatea lui, cultivata atent de Consiliu, Harry a crezut ca atacul Intunecatilor se rezuma doar la vrajitoare si pana atunci chiar asa se parea ca merg lucrurile. Doar ele ii impiedicau sa ramana la suprafata si sa transforme pamantul intr-un loc asemanator Iadului in timp ce inchideau ochii in cazul celorlalte creaturi supranaturale pentru ca se confruntau cu acelasi dusman si erau de multe ori atat de salbatici si de slabi incat piereau din proprie prostie. A descoperit in zilele care au urmat ca treaba nu mai statea deloc asa si ca lumea supranaturala a devenit un talmes balmes in care demonii cautau sa preia titlul de rasa conducatoare. Deveneau din ce in ce mai indrazneti si totul sub nasul neinstruit al celor fermecate si al Batranilor. "A fost un macel." Privirea lui Harry ratacea de la un intelept la altul atras de indolenta lor si apoi se opri pe singurul loc ramas liber din cercul aparent perfect. Imediat ce a aflat stirea cu incidentul din Venetia Harry a fugit intr-un suflet la ei ca sa le ceara ajutorul. A fost intampinat de acelasi raspuns de care intr-un final s-a si saturat si de aceasta data nu a mai putut sa taca. "Ceea ce vreti voi sa le invat pe protejatele mele nu o sa le ajute sa tina piept fortelor intunecate." Vocea lui crescu doua octave si ii lua prin surprindere pe toti. Calmul ii era o calitate de nadejde, dar si furia lui cand isi facea prezenta, uimea pe toata lumea. Doar ca rabdarea lui ajunsese la limita si Batranii incepeau sa il calce serios pe coada. "Ai grija, Greenwood." L-a avertizat un Batran pe un ton amenintator. Altadata si-ar fi cerut iertare pentru lipsa lui de respect, acum insa avea in grija lui trei tinere femei care nu primeau nici un alt ajutor in afara de al lui, iar el avea puterile limitate, in timp ce Consiliul alegea sa propovaduiasca vorbe linistitoare in speranta ca vor rezolva astfel toata situatia si pe ele le aglomerau cu vraji inutile. "Cele Fermecate sunt in pericol. Calauzele sunt in pericol. Voi..." Facu semn spre locul in care, la intalnirea convocata in urma cu cateva zile, a stat o femeie bruneta care semana cu foarte mult cu Cher. "Usor, Harry. Nu te forta prea mult sa intelegi ceva ce nu ti-e dat sa intelegi. Sunt probleme cu care nu ar trebui sa te confrunti tu..." Treptat, furia lui Harry se domoli, doar ca sa nu fie aruncat afara din incapere, la interior insa fierbea in continuare si era sigur ca nu ii trebuia decat un *nimeni nu se afla in pericol* ca sa isi dezlantuie toate frustrarile asupra Consiliului. "Matthew si-a pierdut protejata imediat dupa ce alte doua vrajitoare au pierit de mana demonilor. Una dintre acele doua vrajitoare a fost mama celor fermecate. Acum ... Macelul din Venetia ar trebui sa ne ridice serioase semne de intrebare, mai ales cand s-au auzit vorbe despre Raul Absolut..." Observa schimbarea de pe chipul Batranilor si cativa dintre ei au disparut imediat din cercul format. Liderul lor, ramas in urma, s-a apropiat de Harry si Calauza a ochit toiagul din lemn in varful caruia statea o bila de lumina portocalie. Se imagina punand mana pe el si reducand la cenusa toata rasa demonica de pe pamant. In realitate insa doar s-a holbat un minut absorbit de frumusetea luminii.

"Ai dreptate. Surorile Vera au nevoie sa se poata apara in eventualitatea unui atac al Intunecatilor. Lasa vrajile usoare deoparte, am inteles ca se descurca cu ele. Ajuta-le sa le tina piept Intunecatilor." Batranul se apleca spre urechea lui Harry si isi sopti cu voce grava: "Ma tem ca ce se intampla acum e mult prea periculos pentru ele dar nu exista nimeni altcineva care sa poata restabili echilibrul dintre lumi. Nici macar noi nu mai suntem atat de puternici, Harry." Cu inima ingreunata de aceasta discutie, Harry s-a intors la protejatele lui si le-a spus ca a venit intr-un final timpul sa treaca la artileria grea. “Au hotarat Batranii, pur si simplu, ca am crescut si ca nu ne mai putem juca?” a comentat Ivy. Se cocotase pe spatarul canapelei langa pisicuta familiei si o mai mangaia din cand in cand in momentele in care avea nevoie sa o simta torcand ca un motoras. Harry inconjura cu pasii moi sufrageria, tinandu-si tot timpul mainile la spate ca un dascal. “Cu siguranta a fost o surpriza si pentru mine.” Ii marturisi Calauza si Ivy si-a dat ochii peste cap. Iris si-a asezat capul in poala lui Izzy si incepu sa se joace cu o suvita din parul surorii ei. “Asta inseamna ca o lasam balta cu cele 20 de tipuri de ceaiuri care ar putea sa adoarma un nevinovat si ne apucam sa invatam lucruri mai normale?” Pentru Harry cele 20 de tipuri de ceai mentionate de Iris erau un lucru normal. Pentru fete … Vestile despre crime, intunecati la tot pasul si un Consiliu absolut inutil era normalul lor. “Nu o sa ne mai ia pe nepregatite.” Le-a spus el, increzator. Ivy l-a aprobat, fara sa zica nimic altceva in afara de faptul ca I se pare o idee buna sa invete sa se lupte, dar Iris i-a aruncat o privire atotstiutoare si mezina a trebuit sa isi lase ochii in pamant ca sa nu se dea prea mult de gol. Doamne ajuta ca nu putea nimeni altcineva din familia ei sa mai citeasca ganduri, altfel tot planul pus la cale cu Connor s-ar fi dus dracului si bratarile aurii care ii legau puterile s-ar fi intors pe incheieturile ei. Macelul din Viena a marcat inceputul unei saptamani pline cu toate ca imediat dupa el atacurile au parut sa inceteze ca prin minune. “E ca si cum si-au luat cu toti o vacanta.” Reflecta Iris intr-o dimineata. Isi beau cafeaua impreuna in bucatarie si il asteptau pe Harry care intarzia deja de cateva minute bune. Cazusera de acord sa il invete sa foloseasca un telefon mobil sau macar sa inventeze o vraja prin care Calauza lor sa le anunte cand e prins cu treaba. “Nu toti.” Bombani Ivy in cana ei de cafea. Connor nu isi luase liber si ea suferea de pe urma lui. Soldul drept inca o mai durea de cand a facut o miscare gresita la unul dintre antrenamentele cu el, iar bratul stang ii era bandajat tot cu un pansament imbibat cu aloe vera si o alta potiune care mirosea vag a pamant. Ca sa isi ascunda rusinea, purta un hanorac cu maneci lungi si destul de gros pentru cat de cald era afara. Nimeni insa nu bagase prea mult in seama alegerile ei vestimentare. Atat timp cat nu mai lasa capacul deschis la cutia Pandorei din sufletul ei, toti se bucurau pana si daca ar fi purtat un sac daca asta o facea fericita.

In momentul in care ajungea pe taramul lui Connor, isi lepada hanoracul si se ruga ca demonul sa fie mult prea plictisit de viata si de rolul lui de instructor ca sa ii mai dea bratului ei importanta. I-a pasat atat de mult incat a reusit sa o faca sa se raneasca si la celalalt brat. “Te. URASC!” i-a strigat Ivy cu lacrimi furioase in ochi. O obosise peste masura si isi coordona cu greu miscarile. O durea fiecare muschi din corp, soldul drept ii trosnise la un moment dat atat de tare incat a crezut ca o sa ii zboare din incheietura si nemernicului nici macar nu i se deranjase un fir de par din cap. Isi cerceta julitura de pe antebrat si atinse cu grija locul. Va trebui sa imprumute din nou din potiunea care mirosea a pamant si sa poarte bluze cu maneci lungi pe 30 de grade. "De ce nu taci?" i-a sugerat Ivy, taioasa cateva minute mai tarziu, dupa ce a fost obligata sa ridice sabia de la pamant si sa il atace pe demon a mia oara. Simtea cum furia zgaria capacul cutiei in care a ascuns-o dorindu-si sa iasa la suprafata si sa mistuie totul in jur si Ivy se temea ca nu va astepta prea mult dupa ea. Incerca o vraja care sa il dezarmeze dar nu a facut decat sa ii loveasca varful bont al sabiei cu o serie de scantei mov. Connor veni rapid si incredibil de silentios in spatele ei si intr-un final si-a pierdut propria arma, facandu-l pe demon sa rada batjocoritor. S-a intors sa ii dea replica si s-a lovit de privirea lui intunecata, de ochii intunecati ca un abis. Acelasi abis in care se visa ca pica fara sa se mai poata opri. Ca de fiecare data cand venea atat de aproape de ea ramanea in imposibilitatea de a mai rosti doua cuvinte coerente. O intimida de cele mai multe ori incercand sa ii arate cat de miseleste puteau sa atace cei de teapa lui. "Am nevoie sa respir, badaranule." I-a dat peste mana si suvita s-a intors la locul ei, pe langa obraz. Intentionat l-a calcat cu calcaiul pe varful pantofilor sport si a mormait un *asa iti trebuie*, dar a avut grija sa ia aminte la toate sfaturile lui, amintindu-si si de celelalte lectii pe care le-a primit de la Connor. "Illusion is the first of all pleasures." l-a citat pe Oscar Wilde. Gasindu-se din nou lipita de el, Ivy l-a luat drept un atacator real si l-a lovit cu cotul in coaste. "Tot nu inteleg de ce insisti?" A facut pumnalul sa pluteasca deasupra capului lui Connor si s-a strecurat pe sub bratul lui ca sa i-l traga mai apoi la spate. A intins mana dupa pumnal, prinzandu-l direct de lama, l-a intors pe celalalta parte si i-a impins putin varful in umar. "Nu stiu daca mi-ai dat invitatia pentru ca nu vrei sa te plictisesti la propria petrecere sau ca vrei sa le arati tuturor ca ai pus gheara pe o vrajitoare Vera." Era greu sa se elibereze din plasa privirii lui si ca sa rupa vraja s-a uitat la pumnalul mic pe care il cantari din nou in mana. "Nu mi-ar pasa atat de mult daca nu m-as gasi inconjurata de atatea creaturi supranaturale care sunt probabil de parere ca ma aflu acolo ca sa ii ucid." Pe de alta parte, ii era frica sa isi piarda viata.

Surorile ei nu ar fi iertat-o niciodata iar Iris s-ar fi invinuit o eternitate pentru ca a lasat-o sa se intalneasca cu el. "Si voi fi singura, Connor. Singura intre atatia ... demoni si tu esti doar unul. Nu ii poti opri pe toti." Connor l-a adus in discutie pe David si Ivy ofta. Nu au mai petrecut nici macar o secunda singuri si relatia lor se baza acum pe scuze si minciuni nerusinate. "Esti mai nenorocit astazi decat in toate celelalte zile." A paralizat-o de frica atunci cand i-a invadat mintea, il simtea in fiecare coltisor, ca un intuneric vascos, care o impiedica sa mai respire. Dupa asta a privit-o amuzat si i-a dat cateva ordine din scaunul lui. Ochii lui Connor devenira rosii ca sangele si vorbi despre cum ii cunoaste interesul, dar Ivy nu il mai asculta. Capacul sub care statea ascunsa toata furia ei a fost dat la o parte si l-a invaluit pe Connor intr-un cerc orbitor de lumina. Nu isi imagina ca furia putea sa arate asa dar a vrut ca demonul sa simta ceea ce a simtit ea in momentul in care a speriat-o si l-a prins de gat cu toata puterea. "Do that one more time and I will destroy your soul, demon." I-a dat drumul cand a simtit ca strangea prea mult si toata acea lumina orbitoare s-a retras usor usor catre marginile cutiei in care a stat inchisa. Apoi i-a infipt pumnalul in picior si s-a indepartat de el stergandu-si mainile pe pantalonii de trening. "Sunt sus daca ai nevoie de mine." i-a strigat relaxata si s-a indreptat schiopatand spre camera ei unde avea de gand sa faca o baie lunga si fierbinte. Ajunsa in camera, si-a dorit pentru prima data de cand se afla acolo sa poata tranti usa atat de tare incat sa cutremure toata imparatia demonului. Din pacate nu avea nici o usa care sa ii ofere macar si 15 minute de liniste si izbucni in lacrimi. Voia sa plece de acolo si sa nu il mai vada niciodata. Voia sa uite ca i-a intrat vreodata in minte si ca i-a violat intimitatea in acel mod. Voia sa il striveasca cu puterea ei dar nenorocita aparea doar cand i se parea ei convenabil. Voia sa tipe de nervi dar nu i-a dat satisfactie. Voia sa doarma si nu putea din cauza ranilor. Voia sa ... Voia sa alerge in bratele mamei ei si sa o auda pe Ingrid spunandu-i ca o sa fie bine. Dar Ingrid murise si ea a ramas singura la mila unui demon care se distra intrandu-i in minte. Nu era deloc protejata de el. Niciodata nu a fost. Doar i-a oferit lui Connor acces mai usor la propria minte. S-a asezat in patul care nu ii mai oferea acum nici un confort si a inchis ochii, obosita. O durea fiecare muschi din corp, dar nimic nu se compara cu ce a simtit cand intunericul i-a invadat mintea. “Harry!” a strigat fara incetare dupa el, dar Calauza nu i-a raspuns niciodata. Era prea ocupat sa ajunga la Isabel dupa ce a fost strigat si de catre ea. Oricum nu ar fi putut sa o auda din Iad... Legile Batranilor nu mai functionau acolo. Harry a prins-o pe Isabel in brate tinand-o la pieptul lui cu o mana si cu cealalta deschizand usa de la baie ca sa il zareasca pe nenorocitul care i-a atacat protejata. In afara de cateva lucruri deranjate de la locul lor incaperea era cufundata intr-o liniste mormantala.

Nu o atacase nimeni. Nici un demon nu trecuse de vrajile de protectie aruncate in jurul casei. Isabel nu era in pericol decat sa prinda o raceala daca mai statea mult cu picioarele ude pe podea. “Sunt aici. Sunt aici, acum. Nu se intampla nimic. Nu e nimic.” I-a repetat el in timp ce o conducea in dormitorul ei. Nu se aflase decat o singura alta data acolo si nu a stat decat 2 secunde cat sa recupereze un telefon uitat aiurea pe noptiera. Era un spatiu personal pe care nu voia sa il ia cu asalt pentru ca ii apartinea cu desavarsire doar lui Isabel. Acum a indepartat regula pe care si-a impus-o si s-a asezat cu Isabel pe marginea patului. “Nu stiu ce se intampla, dar vom afla imediat.” Un glob de marimea unui ou de gaina i se materializa in palma dreapta si pe suprafata de un alb murdar se desena orasul San Francisco asa cum aparea pe harta Americii cu fiecare straduta desenata in miniatura. In cealalta mana ii aparu un ac subtire si o privi pe Isabel. “Imi permiti?” ii intepa usor degetul aratator si lasa sa cada cateva picaturi de sange pe globul micut dupa care rosti o incantatie si astepta sa i se dezvalui locul in care isi facea Santiago Vera veacul. “Vraja e foarte simplu de facut. Nu iti trebuie decat o harta a Americii si o picatura de sange al celui pe care vrei sa il gasesti.” Ii spuse si cuvintele incantatiei si apoi se facu disparut doar ca sa il aduca inapoi pe Santiago cateva secunde mai tarziu. “Nu o sa ii spun unde te-am gasit daca ne spui de unde a primit puterea de a chema focul la fel ca un demon.” Il tinea strasnic de gulerul de la camasa si il zdruncina putin ca sa il trezeasca la realitate. Departe de drama de acasa, Iris si-a facut curaj sa o caute din nou pe Maya. Ii promisese ca se va intoarce a doua zi, dar a doua zi nu a putut si a doua zi asta s-a transformat intr-o saptamana in care nu a pus deloc piciorul in prag. Nu ii luase numarul de telefon, nu ii stia nici macar numele de familie, dar slava cerului ca nu uitase unde lucreaza. S-a apropiat zambind de tejghea si s-a proptit peste ea ca sa ii fure un sarut barmanitei. “Ce ziceam despre familie? Mi-au mancat ficatii.” Se servi cu doi covrigei sarati dintr-un castron de plastic si o invita pe Maya la o plimbare. “Hai cu mine. Esti prea frumoasa ca sa stai in camera asta obscura.” Nu mai avusese nici un noroc cu barbatul misterios din vis caci nu i-a raspuns deloc la chemare asa ca voia sa ii dedice Mayei tot timpul din lume. “Te rooooog!”

Magia avea o pret pentru fiecare creatura care ajungea sa fie sclavul ei, indiferent ca erau de partea binelui si a raului. Intotdeauna ajungeai sa pierzi ceva. O viata, caci nu ii puteai salva pe toti nevinovatii; o farama din suflet, deoarece Intunericul punea stapanire pe ceea ce ai fost candva sau mai rau, deveneai o gazda pentru Raul Absolut. Dupa ce a adus-o pe Ivy acasa, Connor si-a schimbat costumul de zi, alegand un smoching potrivit pentru o gala. Purta o masca simpla, neagra, un papion negru si butonii potriviti - din onix, cu montura de platina - toate de la un designer cunoscut. Fara sa mai stea pe ganduri, barbatul s-a teleportat in Venetia, fix in inima distractiei, unde o sumedenie de creaturi magice s-au strans la balul organizat de un print local. Cladirea venetiana era decorata cu aur si piese scumpe - statui si tablouri care ar fi fost tocmai bune de expus intr-un muzeu, iar doi dintre peretii salii de bal erau alcatuiti din arcade care se deschideau spre noapte facand din incapere un glob de aur asezat intre apele negre si cerul intunecat. Podeaua era ca o intindere albastra, care semana cu apele unui lac in timpul verii, iar candelabrul era o cascada de stele cazatoare. Pacat, gandi el. Afisand un zambet sarmant, Connor se pierdu prin multime. Varcolaci. Vampiri. Vrajitoare. Toti erau adunati sub acelasi acoperis. Toti, cu exceptia demonilor. Mastile se ridicau sau se lasau, tortele ardeau ca niste panglici de foc, iar reflexele argintii facute de apa luminata de luna dansau pe pereti. Ochindu-si tinta, Connor se apropie de tanara vrajitoare, atingandu-i delicat spatele expus si o invita la dans. Aceasta il privi cu ochii mari, analizandu-i trasaturile, apoi zambi capituland. Ii cazuse deja in capcana! In acea noapte nu era Connor Turner pe care il vazuse Ivy, ci demonul pornit pe dezastru. Cei doi si-au lasat paharele de sampanie pe cea mai apropiata masa si au pornit tinandu-se de mana, alunecand pe ringul de dans la fel de gratios ca si celelalte cupluri, in vreme ce candelabrul revarsa o lumina anormala asupra lor. Fermecata, tanara vru dintr-o data mai mult si-si apropie chipul de al sau, iar Connor si-a aplecat capul si buzele lor s-au atins. “Cine esti?” sopti ea. Connor ii zambi fara sa mai zica altceva. Apoi s-a auzit un zgomot puternic si s-a vazut o perdea de foc, ca si cum un meteorit ar fi aterizat in mijlocul salii de dans. Muzica a incetat, cladirea s-a cutremurat si toti cei prezenti au fugit care incotro. “Moartea,” rosti triumfator Connor inainte sa ii smulga inima din piept si sa o urmareasca cum se prelinge pe podea. Bucati din plafon au inceput sa cada, amenintand sa ii ingroape de vii pe toti cei prezenti. Connor isi sterse mainile insangerate, calm, ca si cum ar fi avut tot timpul din lume si porni spre iesire. 

Creaturile supranaturale se luptau sa iasa, iar demonii le tineau piept, oprindu-i ca intr-o cusca. “Mi-ai stricat smochingul preferat,” i-a reprosat Connor demonului care a detonat sala de bal. “Planuiam sa il folosesc si cu alte ocazii. Finish the job!” ii ordona el si disparu intr-un fum negru, in zgomotul tipetelor celor care voiau sa isi salveze vietile. Fusese o zi mult prea lunga, iar Ingrid Vera nici nu s-a racit in mormant. Aveau nevoie de timp pentru a invatat ce sunt si cum sa isi controleze puterile nou dobandite. Pentru inceput, odihna era cel mai bun remediu, apoi vor aborda fiecare problema una cate una. Insa, cum niciodata planul de acasa se potrivea cu cel din targ, fetele au fost puse deja fata in fata cu prima creatura intunecata care ameninta sa le puna capat zilelor si nu au stapanit deloc situatia, ci din contra, s-au lasat salvate de catre un alt demon. Izzy incerca sa nu se gandeasca la faptul ca surioara ei a fost prin cine stie ce bar, pentru ca simtise mirosul de alcool din respiratia ei de cum s-a apropiat de ea. Sincera sa fie, si ea avea nevoie de ceva tare pentru a-si limpezi gandurile - sau mai bine zis sa si le inece. Tipatul de ajutor venit de afara a fost ca un dus rece, caci stiau ca orice ar fi planuit pentru acea seara s-a dus pe apa sambetei. Era datoria lor sa salveze vietile nevinovate din mainile necuratului. S-au ingramadit cu toti pe usa care dadea spre gradina din spate, in cea mai mare liniste. Tot priveau nelinistiti peste umar, sperand ca David nu a auzit nimic. Fusese pus in pericol pentru o zi. Era de ajuns… Si pana nu vor gasi o cale sa il protejeze, Ivy va fi nevoita sa pastreze o oarecare distanta. “Este in regula, mija,” rosti Santiago in momentul cand Iris se ciocni de bratul ei. Priveau neputinciosi scena care se desfasura in fata lor. “Matthew,” l-au auzit pe Harry rostind de langa ei si Calauza alerga intr-un suflet la cel care parea prietenul lui. “Lumea va avea nevoie intotdeauna de Cele Fermecate,” a adaugat tatal lor, cu parere de rau. De acum incolo, vietile lor urmau sa fie puse pe planul secund. Primul care a luat initiativa a fost Santiago, barbatul intorcandu-se in casa la Ivy si David si ii anunta intr-un mod mai elegant ca distractia a luat sfarsit. “Puterile noastre au activat acest lant de orori?” se interesa Isabel, privindu-l intrebator pe Harry. De ce pana atunci nu a aflat despre aceste crime? Doar aveau loc cu sutele in fiecare zi. Sau si ele erau musamalizate? Aveau Batranii un mod de a acoperi teroarea pe care o semanau Intunecatii? “Imi pare rau pentru prietena ta,” spuse tanara, privindu-l pe Matthew cum o strange la piept pe vrajitoarea moarta. Se cutremura doar gandindu-se ca ar fi putut fi ea ori Ivy sau Iris. Calauza lor nu a mai pierdut timpul si ii atinse usor umarul amicului sau, transmitandu-i ca se afla printre prieteni. “Nu avem incotro,” spuse Isabel. Spera ca Santiago a reusit sa il faca pe David sa plece. 

Inauntru, David reusise sa se dezmeticeasca si o privi pierdut pe Ivy, care ii povestea ce s-a intamplat. “Dar eram bine,” bangui acesta. Ivy rosti din nou un *imi pare rau* sincer si ii cauta buzele, sarutandu-i-le scurt. Nu intelegea pentru ce isi cere iertare. Santiago intra inapoi in sufragerie si se oferi sa il conduca pe David. Tanarul se ridica de pe canapea, clatina usor din cap si o saruta inca o data pe Ivy. “Ai grija de tine,” i-a spus el inainte de a merge spre usa. “Te voi astepta…” Santiago si-a luat rolul in serios, pazindu-l pe baiat de toate fortele raului care s-ar fi abatut asupra lui. Purta din nou inelul pe care i l-a daruit Ingrid si ii acorda o oarecare imunitate in fata celorlalte creaturi supranaturale. Toate privirile s-au indreptat spre Ivy si Iris i-a spus cine era vinovatul. Un Intunecat. Un demon. “Vaneaza vrajitoare,” sopti Izzy atunci cand Matthew se opri o clipa ca sa isi potoleasca vocea. Ivy insista cu inca o intrebare si isi dori sa stie cum arata acest Intunecat. “Avem de-a face cu un demon… femeie,” a tras Izzy concluzia, dupa cele spuse de Matthew. “Raul Absolut? Inchis? Doar nu… Harry…” se uita la Calauza ei, asteptand o explicatie. Cand si-a dat seama de implicatiile spuselor lui, Harry le-a luat pe fete deoparte. “Lucifer? Lucifer exista? Bineinteles ca exista! De ce nu ma mir?!” se enerva Isabel. “Ajunge! Prietenul tau are nevoie de liniste. Femeie aceea… trebuie ingropata asa cum se cuvine. Nu putem sa stam aici si sa nu facem ceva.” In toiul discutiei, Ivy acuza o durere de cap si se strecura afara din bucatarie ca sa ia un analgezic. Connor se intorsese deja in apartamentul sau si isi lepada smochingul distrus cand telefonul a inceput sa ii sune. Citi mesajul, insa nu i-a raspuns nimic. Arunca telefonul pe canapea, ca si cum nu l-ar fi auzit. “Puterile mele mai putin obisnuite?” se uita cand la Iris, cand la Ivy. Poate ca nu era tocmai momentul potrivit sa le spuna ca poate crea sfere din foc pe langa faptul ca putea misca obiecte cu puterea minti. Izzy si-a invins demonii, a tras aer in piept si s-a apropiat de Matthew, punandu-i o mana pe umar. “Mary este intr-un loc mai bun, iar moartea ei nu va ramane in van. Acum este momentul sa ii eliberam sufletul de trup.” Le ruga apoi pe surorile ei sa aduca flori din vazele pe care le aveau prin casa si le-au asternut pe langa trupul neinsufletit al lui Mary. “Cinis, Cineris”, rosti Izzy cateva clipe mai tarziu. Tanara vrajitoare a creat o sfera de foc si a rostit: “lupta ta s-a incheiat,” apoi lasa flacara vie pe trupul vrajitoarei si in cateva secunde, aceasta a devenit cenusa, iar o adiere de vant le asigura ca aceasta isi gasise linistea. Izzy trase aer in piept si se oferi sa faca ceai pentru toti cei prezenti. Trebuia sa isi tina mintea ocupata. “Prietenul tau are nevoie de odihna…” i-a spus lui Harry, luandu-l mai departe de grup. 

[sffc-xyz]

Operational Tranformation in Redis

Originally posted on March 8, 2016.

Operational Transformation (OT) is a widely used algorithm for merging changes to the same file from two simultaneous users. It is used as a base for Google Docs and countless other real-time text editing programs.

There are only a few open-source implementations of OT, though, which means that we as developers are a lot more limited. One choice is ot.js, which is designed to run in the browser and Node.JS. Unfortunately, it is limited in the sense that the documents being edited are stored in the memory of the server process, so ot.js will not work out of the box across server restarts or with a clustered server setup.

In this blog post, I explain an approach to using OT through Redis, the popular high-performance server-side key-value store, including an implementation of OT in Redis's scripting language, Lua. The methods illustrated here are used in practice by thousands of Octave Online users every day.

Background: How ot.js Works

In ot.js, every change made by a user corresponds to a list of operations. That list of operations is designed to transform a base string into the new string. There are three types of operations: insert, delete, and retain. When reconciling the list of operations, OT creates a new, empty string, and prepares to read in the base string with a "caret" at the first character. When it reads an operation, it does the following:

delete (negative integer): Some number of characters at the caret are deleted. The caret is moved forward that many characters without copying.

retain (positive integer): Some number of characters at the caret are retained. The caret is moved forward the corresponding number of characters, which each character copied into the new string.

insert (string): A string of text is inserted. The inserted string is appended to the new string. The caret in the base string is not moved.

As an example, suppose we started with the string, Hello, world!, and let's suppose that our list of operations was:

[ 7, "Earth", -5, 1 ]

We start with an empty string. The first operation says, "keep the first 7 characters". We move the caret ahead 7 places, and our new string becomes Hello,.

The second operation says, "insert 'earth' at the current location". The caret stays in place, and our new string becomes Hello, Earth.

The third operation says, "remove the next 5 characters". The caret moves ahead, and our new string remains the same.

The fourth operation says, "keep the next character". The caret, which, in case you haven't been keeping track, is pointing to the exclamation mark, is moved ahead one more character, and the exclamation mark is copied into the new string, making Hello, Earth!. Since this was the last operation, we are now finished.

Where things get interesting is when two people change the document at the same time. How to you merge their changes together? The way that ot.js handles this is by associating a "document version" with each operations list. If two operations lists A and B reference the same document version, then ot.js performs some math to efficiently transform list B to reference the document version after list A would have been applied, giving it the name operational transformation. The magic behind the transformation is beyond the scope of this post, but it's rather easy to understand if you read through the source code.

Redis Architecture Overview

You have two users, Alice and Bob, editing a text file together. Alice is in New York, and is connected to a datacenter in US-East. Bob is in Paris, and is connected to a datacenter in Europe. Each datacenter is running a copy of your server application. However, both copies of the application query the same Redis database.

When Alice makes a change to the file, her change gets sent to the US-East datacenter, which is promptly forwarded to the Redis database. Redis performs the OT magic to merge Alice's change with any changes Bob may have recently made. Then, Redis broadcasts Alice's transformed change to the Europe datacenter, which forwards it to Bob.

The Code

I'm going to assume that you have ot.js set up on the client side and attached to some sort of text editor, either a bare textarea or something more sophisticated like an ACE Editor. I'm also going to assume that you are transmitting operations over some sort of socket connection to your server on ot.js's "sendOperation" callback.

In this example, I present Node.JS code, but your server doesn't need to be running Node.JS; it could be anything (Tornado, PHP, Rails, …) as long as it supports Redis and some way to quickly send messages back and forth to the client.

Below is a function that should be run on the server whenever a user makes a change to the document. It calls a pseudo-function called "runRedisScript", which should perform an "EVAL" operation on the Redis server. You could use redis-scripto, for example, to manage your Redis scripts.

function onOtChange(docId, opsJson, revision) { runRedisScript( 4, "ot:" + docId + ":ops", "ot:" + docId + ":doc", "ot:" + docId + ":cnt", "ot:" + docId + ":sub", opsJson, revision ); };

So, what we're doing is to run our Redis script (which I will show you soon). It uses four channels:

ops: A List containing JSON strings of every operation performed on the document.

doc: An up-to-date copy of the document, useful if you need to persist the document across sessions.

cnt: The latest revision number.

sub: A channel for Redis pub-sub notifications of new operations against the document.

Here is the code for the Redis script that will be run.

local ops = cjson.decode(ARGV[1]) local rev = tonumber(ARGV[2]) local ops_key = KEYS[1] local doc_key = KEYS[2] local sub_key = KEYS[3] local cnt_key = KEYS[4] -- Load any concurrent operations from the cache local concurrent = redis.call("LRANGE", ops_key, rev, -1) -- Transform the new operation against all the concurrent operations if concurrent then for i,cops in pairs(concurrent) do ops = transform(ops, cjson.decode(cops)) end end -- Save the operation redis.call("RPUSH", ops_key, cjson.encode(ops)) redis.call("INCR", cnt_key) -- Load and apply to the document local doc = redis.call("GET", doc_key) if type(doc)=="boolean" then doc="" end doc = apply(doc, ops) redis.call("SET", doc_key, doc) -- Publish to the subscribe channel redis.call("PUBLISH", sub_key, cjson.encode(ops))

First, we read the arguments. Then we load the concurrent operations lists from the ops key. Then we perform the OT magic. Then we save the new operation into the ops key, update the other keys, and publish the operation to the sub channel.

Where is the implementation of transform and apply, you ask? You can find it in my Gist in the file ot.lua.

Back in Node.JS, now, all we need to do is broadcast the operation to all clients. We can make a Redis client to subscribe to the "sub" channel, and whenever something comes through that channel, we broadcast it through all the websocket connections. When the operation gets to the client, we can apply it to the document by calling ot.js's "applyServer" command (or, if applicable, "serverAck" on the client that first produced the operation).

Caveat: UTF-8 Support

For the most part, my ot.lua is transcribing from ot.js. However, one thing that I discovered through that process is that Lua has really crappy support for unicode! Lua, which only knows about single-byte characters, would do ugly things like split multibyte characters in half. To solve this problem, I had to include some UTF-8 code that is capable of correctly calculating string length and substrings.

Caveat: Expiring Keys

In addition to the transform and apply operations, my Gist also contains the rest of the Lua code from this post, with the bonus feature of supporting ops lists that expire after a certain amount of time. This helps keep the amount of data stored in Redis is constant over time. When running the scripts, you should pass in additional arguments corresponding to the number of seconds to keep operations alive in the cache. A couple of minutes should be more than enough time.

Conclusion

I hope that this approach to using a Redis cache as an Operational Transformation server proves useful. OT sounds scary, but it really isn't.

If you like this post, let me know by commenting below!

[lupbiy]

为什么机器学习行业的发展离不开 “开源”

2016 年底，Google DeepMind 开源了它们的机器学习平台 — DeepMind Lab。尽管像霍金教授这样的专家曾就人工智能技术发出过警告，谷歌仍决定向其他开发人员开源其软件，这也是它们进一步发展机器学习能力的一部分。他们不是唯一一家这样做的科技公司，Facebook 去年开源了其深度学习的软件，Elon Musk 的非营利组织 OpenAI 也发布了 Universe，这是一个可用于训练 AI 系统的开放软件平台。所以，为什么谷歌、OpenAI，以及其他的公司或机构都选择开源了它们的平台，这将会对机器学习的采用产生怎样的影响？

为什么开源机器学习？

上面所提到的例子给了我们美好的愿景，其实如果仔细观察，会留意到机器学习一直是开源的，而且开放的研发是机器学习有如今这样关注度的根本原因。

通过向公众提供自己学习平台，Google 已经验证了其 AI 研究的意识越来越高。这样做其实有很多优点，例如可为 Alphabet 发掘到新的人才和有能力的创业公司。同时，开发者能访问 DeepMind Lab 将有助于解决他们研究机器学习的一个关键问题 —— 缺乏训练环境。OpenAI 为 AI 推出了一个新的虚拟学校，它使用游戏和网站来训练 AI 系统。

目前非常需要向公众提供机器学习平台这样的举动。

5 个开源机器学习项目的优势

重现科学的结果和公平的比较算法：在机器学习中，经常使用数值模拟来提供实验验证和方法比较。这种方法之间的比较是基于严格的理论分析的。开源工具和技术提供了一个机会，可以使用公开的源代码彻底地进行研究，而不依赖于提供方。

快速查找和修复 bug：当你使用开源软件执行机器学习项目时，易于检测和解决软件中的 bug。

以低成本、重用的方法加快科学研究的发展：众所周知，科学的进步总是以现有的方法和发现为基础，机器学习领域也不例外。机器学习中开源技术的可用性可很好地将大量现有资源投入研究和项目。

长期的可用性和支持：无论是个人研究者、开发者，还是数据科学家，开源可能都可以作为一种媒介，以确保每个人都可以在改变工作后使用他/她的研究或发现。因此，通过在开源许可证下发布代码可增加获得长期支持的机会。

各行业更快地采用机器学习技术：开源软件有显著的典范，它支持着创建数十亿美元的机器学习公司和行业。研究人员和开发者采用机器学习的主要原因是有免费提供高质量的开源实现。

加快开源机器学习的采用曲线

开源机器学习的进步将使得人工智能的采用曲线更加陡峭，从而促使开发者和创业公司努力使 AI 更智能。软件平台的可用性正在改变企业开发 AI 的方式，促使他们跟随 Google，Facebook 和 OpenAI 的脚步进行更透彻的研究。

开放机器学习平台的转变是确保 AI 可为每个人所用而不是只被掌握在少数技术巨头手中的重要阶段。

个人认为，科技巨头发布开源机器学习项目有三个原因：

雇佣已经与开源社区接触并通过开源项目建立了对机器学习的认识的工程师

控制一个机器学习平台，使它们为自己更广泛的 SDK 或云平台策略更好地工作

发展整个市场，因为他们的市场份额已经达到了饱和点

当一家创业公司发布一个开源项目时，它会引起注意，其中一些会被转化为付费客户和招聘。根据创业公司自己的定义，他们是尝试在特定市场上立足，而不是扩大现有市场。开源是无摩擦的，为另一个用户提供服务并使组织能够解决实际问题不会花费任何东西，从而使代码具有更大影响。

开源打破了建立专利技术的公司的限制。其中一个连锁效应可能是关注价值所在的转变，随着整个 AI 技术的商业化，关注点已从核心机器学习技术转向构建最佳模型，这需要大量的数据和领域专家来创建和训练模型。对于这点，具有网络影响力的大型企业具有天然优势。

开源机器学习中的最佳框架

现在有大量的开源机器学习框架，使机器学习工程师能够：

构建、实施和维护机器学习系统

生成新项目

创建新的有影响力的机器学习系统

一些重要的框架包括：

Apache Singa 是一个通用、分布式、深度学习的平台，用于在大型数据集上训练大型深度学习模型。它被设计有基于层次抽象的本能编程模型。支持各种流行的深度学习模型，包括卷积神经网络（CNN），受限玻尔兹曼机（RBM），以及循环神经网络（RNN）等能量模型。为用户提供了许多内置图层。

Shogun 是历史最悠久，也是最受尊敬的机器学习库之一。Shogun 于 1999 年创建，采用 C++ 编写，但不只限于在 C++ 中使用。感谢 SWIG 库，Shogun 可用于以下编程语言和环境：

Java

Python

C#

Ruby

R

Lua

Octave

Matlab

Shogun 旨在面向广泛的特性类型和学习环境进行统一的大规模学习，如分类、回归、降维、聚类等。它包含了几项独有的最先进的算法，如丰富的高效 SVM 实现，多内核学习，内核假设检验，以及 Krylov 方法等。

TensorFlow 是一个采用数据流图(data flow graphs)，用于数值计算的开源软件库。TensorFlow 使用数据流图进行数值计算，通过节点（Nodes）和线（edges）的有向图来阐述数学计算。节点在图中表示数学操作，也可以表示数据输入（feed in）的起点/输出（push out）的终点，或者是读取/写入持久变量（persistent variable）的终点。图中的线则表示在节点间相互联系的多维数据数组，这些数据 “线” 可以输运 “size 可动态调整” 的多维数据数组，即 “张量”（tensor）

Scikit-Learn 通过构建在数个现有的 Python 包（NumPy，SciPy 和 matplotlib）之上，用于数学和科学工作，充分利用了 Python 的广度。生成的库可以用于交互式 “工作台” 应用程序，也可以嵌入到其他软件中并重用。该套件在 BSD 许可证之下发布，因此它完全是开源和可重用的。Scikit-learn 包括许多用于标准机器学习任务（如聚类，分类，回归等）的工具。由于 scikit-learn 是由一大群开发者和机器学习专家开发的，所以新技术有希望会很快被引入。

MLlib (Spark) 是 Apache Spark 的机器学习库。其目标是使实用的机器学习具有更好的可扩展性和易于使用。它由常见的学习算法和实用程序组成，包括分类、回归、聚类、协同过滤、降维，以及较底层的优化原语和高层的管道 API。Spark MLlib 被认为是在 Spark Core 之上的分布式机器学习框架，主要由于其分布式的基于内存的 Spark 架构，几乎是 Apache Mahout 使用的基于磁盘的实现的九倍。

Amazon Machine Learning 是一项使任何技能水平的开发者都能轻松使用机器学习技术的服务。Amazon Machine Learning 提供了可视化工具和向导，指导你完成创建机器学习（ML）模型的过程，而无需学习复杂的 ML 算法和技术。它连接到存储在 Amazon S3，Redshift 或 RDS 中的数据，可以对所述的数据运行二进制分类，多类分类或回归，以创建一个模型。

Apache Mahout 是 Apache 软件基金会的一个自由开源项目。目标是为协作过滤、聚类和分类等多个领域开发免费的分布式或可扩展的机器学习算法。Mahout 为各种数学运算提供了 Java 库和 Java 集合。Apache Mahout 是使用 MapReduce 范例在 Apache Hadoop 之上实现的。如果大数据存储在 Hadoop 分布式文件系统（HDFS）中，Mahout 提供的数据科学工具，可以在这些大数据集中自动找到有意义的模式，从而将这些大数据快速轻松地转化为 “大信息”。

最后要说的

机器学习确实可以在开源工具的帮助下解决真正的科学技术问题。如果机器学习是为了解决真正的科学技术问题，社区需要建立在彼此的开源软件工具之上。我们认为，机器学习开源软件有一个紧急需求，它将满足多个角色，其中包括：

更好的方法来重现结果

为质量软件实施提供学术认可的机制

通过站在其他人的肩膀（不一定是技术巨头）上以加速研究过程

为什么机器学习行业的发展离不开 “开源”，首发于文章 - 伯乐在线。

[menungguminggu]

Elemen Naratif Dalam Video Game di Indonesia

Industri game di Indonesia mengalami perkembangan yang signifikan sejak beberapa tahun belakangan. Dirilisnya Dreadout pada dua tahun yang lalu serta munculnya banyak judul game komersial lain membuat banyak kalangan kini harus mengakui bahwa industri game di Indonesia memiliki potensi yang menjanjikan.

Di tengah tingginya animo para praktisi maupun game enthusiast tentang industri game di Indonesia setidaknya masih ada satu elemen yang masih kurang mendapat perhatian. Pengembangan elemen naratif game,atau yang biasa dikenal dengan storyline sangat jarang dibicarakan dalam industri game Indonesia. Hal ini sangat disayangkan mengingat Indonesia memiliki potensi yang besar untuk dapat memaksimalkan elemen cerita dalam industri game-nya. Sebuah game yang diluncuran developer KiDalang berjudul An Octave Higher pada tahun 2016 mendapatkan apresiasi internasional sebagai salah satu game dengan elemen naratif terbaik. Sayangnya game ini hanya sedikit mendapat perhatian di dalam negeri karena beberapa alasan. Walaupun demikian harus diakui bahwa Indonesia memiliki potensi yang luar biasa untuk mengembangkan sebuah game dengan alur naratif yang bagus, dan sudah seharusnya industri game Indonesia untu menggali potensi ini lebih dalam.  

Pertanyaan : Kenapa Cerita Penting Dalam Game ?   

Pertama-tama harus dipahami bahwa elemen naratif bukanlah bagian yang sangat vital dari kualitas game. Artinya, tidak semua game membutuhkan alur cerita agar menjadi game yang menarik (dan sukses). Game yang menekankan pada unsur gameplay seperti Minecraft dan Candy Crush serta kebanyakan game FPS multiplayer bertema militer, seperti ARMA misalnya, tidak terlalu membutuhkan elemen naratif yang kuat. Namun bagi jenis game lain elemen naratif dapat memberikan pengaruh yang luar biasa. Dari segi inovasi gameplay tidak ada hal baru dari Bishock atau the Last of Us, namun elemen cerita yang dalam dan captivating membuat kedua game ini sukses dan dicintai banyak penggemarnya. Game-game buatan Telltale malah secara eksklusif berfokus pada narasi dan pilihan pemain, seperti seri The Walking Dead dan Wolf Among Us. Kekuatan elemen naratif tidak dapat lagi dikesampingkan dalam produksi video game.       

Lalu mengapa developer game harus mulai mempertimbangkan untuk mengembangkan elemen naratif yang baik ?

Pertama elemen naratif memberikan sebuah konteks bagi jalannya permainan. Sebuah plot cerita yang baik memberikan sebuah sense of purpose bagi pemain. Ketika sebuah game mengharuskan pemain untuk membunuh sekian ratus musuh dalam sekian level, akan lebih ideal apabila pemain diberikan alasan kenapa mereka harus melakukan itu. Sense of purpose ini yang kemudian membuat pemain mau menginvestasikan waktunya utuk bermain dan akhirnya menyelesaikan game.

Alasan kedua ialah cerita yang baik membantu menciptakan ikatan emosional yang kuat antara pemain dengan game. Tahukah Anda kalau game fans Mass Effect 3 pernah melayangkan tuntutan hukum pada Electronic Arts karena ending game yang dianggap ‘mengkhianati ekspektasi’ pemain? Intinya, fans Mass Effect ini marah karena game tersebut tidak happy ending. Walaupun terdengar konyol, tapi itu terjadi dan membuktikan kalau cerita punya pengaruh yang kuat terhadap pembentukan emosional antara game dengan fans (dan Bioware akhirnya menyerah dan akhirnya meluncurkan revised-ending untuk  seri Mass Effect). Ikatan emosional ini merupakan investasi penting yang seharusnya selalu dicari oleh semua developer game. Ikatan emosional berarti fans yang loyal, dan fans yang loyal berarti pemasukan yang stabil. Salah satu pendapatan terbesar dari developer game Blizzard dan Bioware berasal dari penjualan merchandise karakter game yang mereka buat. Merchandise ini jumlahnya begitu beragam, mulai action figure, T-shirt, art book,hingga novel yang kesemuanya dibangun berdasarkan alur naratif game. Fans yang memiliki ikatan emosional dengan game tertentu tentu tidak akan ragu untuk membeli beragam pernak-pernik ini. Elemen naratif adalah bentuk investasi jangka panjang yang potensial bagi developer.

Mengembangkan Universe

Menurut saya untuk mengembangkan elemen naratif game bisa dilakukan lewat dua cara. Yang pertama ialah berfokus pada depth atau kedalaman cerita. Cara ini muncul dalam game the Last of Us dimana cerita berfokus pada dinamika hubungan atara kedua protagonis. Detail mengenai dunia dimana cerita the Last of Us terjadi hanya ditampilkan secara singkat. Cara kedua ialah dengan berfokus pada width atau keluasan cerita. Cara ini biasanya nampak pada game yang memiliki universe yang luas.    

Universe secara sederhana bisa diartikan sebagai kesatuan narasi yang membentuk semua elemen background dari sebuah game.  Universe secara gampang mungkin bisa disebut sebagai dunia dimana narasi utama game hidup. Ambil contoh seri game Fallout. Fallout Universe adalah semua narasi yang membentuk latar dimana game Fallout terjadi, mulai dari detail perang nuklir antara Amerika dan Cina pada tahun 2077, kemunculan Brotherhood of Steel dan Enclave, hingga detail kecil seperti jenis makanan dan pakaian yang tersedia di Wastelands. Jalinan cerita ini bersifat kontinyu dan saling melengkapi, dengan satu narasi dibangun di atas narasi sebelumnya sehingga pada akhirnya terbentuk sebuah jalinan cerita yang kompleks dan luas. Sebuah universe yang kaya, kompleks, dan menarik sangat disukai oleh fans. Contoh nyatanya : Star Wars, Lords of The Rings, dan World of Warcraft. Fungsi utama dari universe adalah untuk meyakinkan pemain bahwa sebuah game memang hidup dan bernapas.  Selain itu universe juga membantu developer untuk mengembangkan game. Informasi, tradisi, dan lore yang ada dalam universe bertindak sebagai pondasi dan pakem yang tinggal diterjemahkan ke dalam detail game yang ingin di-develop. 

Hal yang menarik mengenai pemain game adalah mereka bukanlah sebuah agregat yang bersifat uniform dan mudah untuk diidentifikasi. Pemain game dikenal memiliki preferensi yang beragam, baik dari sisi genre game yang dimainkan, platform, gaya, dan lain sebagainya. Namun dari seluruh perbedaan itu saya rasa semua gamer menyukai game dengan plot yang bagus. Itulah kenapa Blizzard mau menekankan elemen background-story pada game multiplayer shooter semacam Overwatch. Dengan kesatuan narasi yang ditawarkan, karakter yang dipilih pemain bukan hanya avatar yang tersusun dari pixel, tapi sebuah idea yang memiliki ikatan emosional dengan pemain.

Elemen Naratif Dalam Industri Game Indonesia

Harus diakui bahwa elemen naratif belum benar-benar dikembangkan dalam industri game Indonesia. Hal ini sebenarnya sangat disayangkan karena Indonesia sebenarnya memiliki potensi keunikan yang sangat luas untuk dikembangkan menjadi dasar cerita.    

Mungkin yang harus disadari pertama kali oleh developer game Indonesia adalah bahwa menulis itu tidak mudah. Membuat cerita yang menarik adalah sebuah craft, bukan sains. Artinya seorang penulis cerita harus terus belajar, menambah jam terbang sambil terus mengasah kemampuannya. Ia harus terus mau membaca begitu banyak bahan dan terus menulis untuk mengasah kemampuannya. Para developer game juga mungkin harus mempertimbangkan untuk mulai membuka posisi narative director alih-alih membebankan pembuatan narasi kepada tim yang juga bekerja di departemen art (atau malah programming!). Tidak semua orang memiliki kejeniusan sama seperti Hideo Kojima atau Todd Howard, yang memiliki visi naratif dan teknologis yang sama-sama luar biasa. Chris Metzen dari Blizzard dan Chris Avellone dari Obsidian adalah penulis novel dan komik, yang berdasarkan pengalaman mereka di kedua medium itu mampu menghadirkan game dengan cerita yang memorable seperti Starcraft series, Baldur Gate, dan Neverwinter Nights. Dua penulis utama dari seri Mass Effect bahkan memiliki gelar di bidang fisika untuk memastikan bahwa elemen science fiction di Mass Effect benar-benar meyakinkan.     

Narasi sebenarnya juga membuka kesempatan baru bagi developer Indonesia untuk membuat game yang kompetitif secara internasional. Saya rasa juga tidak adil untuk membandingkan game jenis AAA seperti Mass Effect atau Bioshock dengan game buatan developer kecil di Indonesia. Namun harus disadari bahwa kini para penikmat game banyak yang mulai mencari game-game buatan developer Indie yang unik serta memiliki narasi yang bagus. Contohnya mungkin game indie Braid dan Fran Bow. Keduanya dibuat oleh tim yang jumlahnya tak lebih dari 2 orang, namun berhasil menarik banyak fans karena elemen ceritanya yang kuat. Seri RPG Shadowrun juga dikenal memiliki fans yang fanatik karena memiliki universe yang luas dan mendalam walaupun dari sisi grafis termasuk biasa-biasa saja. Kemunculan ‘pasar online’ semacam Steam membuka peluang luas bagi para developer game Indonesia untuk terus berinovasi.    

Saya harapkan ke depannya muncul lebih banyak game buatan Indonesia yang memiliki narasi jempolan. Maju terus industri game Indonesia! :)    

[pastpresentfutureworld]

Pământul nu le mai aparținea de mult timp, devenind un loc sălbatic, deloc ospitalier cu locuitorii săi. Iar Daniel crezuse că miracolele nu mai există, însă văzuse cu ochii săi că Hope a supraviețuit​ cu toate că s-a născut înainte de termen, a avut deficiențe respiratorii sau mai bine spus, s-a născut moartă, căci în primele minute nu a scâncit, nu a respirat și s-au luptat să o salveze. Fix atunci, Jasper a pierit, alături de Ava, care a refuzat să plece de lângă el, chiar și în acele clipe finale. Două vieți au fost răpite, alta și-a făcut loc în lumea ostilă in care trăiau acum. Al doilea miracol, l-a experimentat chiar pe pielea lui, când a început să meargă. Mai încercase, dar ceva il oprea. Își pierduse dorința de a trăi. Speranța… dar cumva a regăsit-o! Vocea iubitei lui ii tremură, neincrezatoare. Refuza sa se intoarca de parcă i-ar fi fost teamă că va spulbera visul. Nu este nimic! El era acolo să îi demonstreze că nu își va pierde echilibrul, că o va susține și pe ea de acum încolo. “Remember who we are, Emma. It’s not a dream. Nor a fantasy. I am here… Walking. Well, sort of…” Începu el fraza care era menită să o trezească din transă. Deodată, Emma a trantit oglinda pe masa. S-a ridicat val vartej si s-a intors ca sa il priveasca cu ochii inlacrimati. “Shhhh… Let it go, Ems,“ rosti pe un ton blajin, dar totodată puternic și i-a cuprins chipul în căușul palmelor, sărutându-i lacrimile care nu mai conteneau să cadă. "Nu te mai gândi la trecut,” purta el oricum semnele acestuia. Aflase mai târziu, după ce și-a revenit din comă că a fost salvat chiar de Ava. Daca mai rămânea în spital, doctorii l-ar fi lăsat să moară, așa cum au procedat când a fost pe masa de operație. Îi sărută apoi buzele de parcă s-ar fi reîntâlnit după o despărțire de câțiva ani, dar iubirea rămăsese la fel de puternică. A dat drumul la baston, care a căzut pe podea și a prins-o de mijloc, apropiindu-i trupul de al său. "Mai vrei să te măriți cu mine?!" O întrebă câteva clipe mai târziu.

Ura să i se spună ce să facă. Ura să nu fie ascultată, dar mai ales, nu suporta gândul că bărbații de lângă ea credeau că dețin controlul. Astfel, Diana nu și-a ascuns frustrarea, fiind în dezacord cu Flynn. Îl trezise, putea foarte bine să se întoarcă la culcare și să o lase cu demonii ei. Nimic mai simplu. Nu îi datora nimic. “Flynn,” zise Diana, văzându-l cat de irascibil devenise, însă totul se datora stresului, oboselii, dar și lucrurilor incredibil de periculoase pe care le-au trăit în trecut. Oricum se lupta cu morile de vânt căci acesta nu ținea cont de replicile ei, s-a încruntat și a dat din cap încăpățânat, rugând-o să se oprească pentru o clipă. “Trebuie să strâng,” se aplecă din nou ca să strângă dezastrul pe care chiar ea singură l-a provocat, doar că a amețit. Flynn a pășit cu atenție prin spațiul dintre cutii, dar Diana ii ceru cu înverșunare să se oprească. “Ce vrei sa spui? Sunt bine…” continuă ea. Știa de ce suferă: era bântuită de vină, durere și remușcari și încă îi era greu să îi permită cuiva să intre în viața ei, chiar dacă acea persoană cunoștea prin ce trece mai bine decât oricine altcineva. Flynn a surprins-o in momentul in care a venit în fața ei și ii lua mainile intr-ale lui ca sa o liniștească, apoi o obligă să îl privească în ochi. Tocmai experimentase un atac de panică pe care l-ar fi evitat dacă încerca să nu își îngreuneze viața și mai mult. “Sunt bine,” de această dată a lăsat glasul cu două octave mai jos, știind și ea că este o minciună. Flynn continua să o privească și putea să jure că vede o sclipire dansând îndărătul ochilor săi căprui. Într-o secundă a fost acolo, apoi a dispărut. Poate că s-a înșelat. Dar avea dreptate, nu mai era singură și dacă el a făcut acest pas spre Diana, era momentul să înțeleagă odată pentru totdeauna că nu mai era singură împotriva tuturor.

Imediat ce au ieșit din mijlocul obiectelor sfărâmate, Flynn o ruga sa isi puna talpile peste picioarele lui, iar Diana îl privi neîncrezătoare, încruntându-se. “Bine! Bine! O fac!” I-a răspuns și îi urmă sugestia, cu toate că i se părea ciudată. Dansase așa în copilărie, alături de tatăl ei, care o învăța primii pași de dans, dar fetița nevinovată de atunci fusese lăsată în urmă, în orașul ei natal. Brațele lui s-au odihnit pe mijlocul femeii, prinzând-o ca sa nu se dezechilibreze si ii ceru sa își pună nădejdea in el că nu o va scăpa. “You’re a strange man, Alex Flynn,“ l-a complimentat, lăsându-l pe acesta să facă doi trei pasi, mai greoi ce e drept, pana cand s-a obișnuit​ cu greutatea ei, dar se redresa. Îi cerea să se încreadă in el, să se lase purtată de ecourile unei melodii pe care numai ei o auzeau, însă partea rațională o împiedica să se relaxeze, așa ca a deschis ochii, făcând un pas in spate, cât să coboare de pe picioarele lui Flynn. "Iar tu crezi ca știi deja cum să mă destresezi, nu?” Fie că îi plăcea, fie că nu, Diana se simțea mult mai bine, așa că a făcut din nou un pas in față și i-a luat mâna intr-a ei, împletindu-si degetele de ale sale, apoi continuă dansul început mai devreme, dar într-o manieră mai plăcută pentru amândoi. “Mulțumesc,” a rostit ceva mai târziu, când soarele începea să lumineze cerul dimineții. “Vezi, nu ești chiar atât de rău pe cat crezi,” optimismul se întorsese și el, odată cu speranța că vor reuși. Lumea putea fi schimbată, iar răul înlăturat înainte să își întindă tentaculele peste viețile lor. Plănuise ca în acea zi să se familiarizeze cu zona, școala unde ar fi trebuit să predea Alena și să învețe cat mai multe cuvinte. Ziua era ea lungă, dar trebuiau să își pregătească următoarele mișcări, așa că a vrut sa se îndepărteze. Uitase de degetele lor împletite, care o opriră și nu o lăsară să scape așa ușor, apoi și-a retras mâna, ușor stânjenită. Preț de câteva minute nu au existat decât ei, în afara timpului. “Fac cafea?!” Îl întrebă, schimbând subiectul.

~Inceputul~

[news24hrou]

Premiile decernate celor mai buni jurnaliști din 2018 la Gala Premiilor Superscrieri #8

Ediția #8 a Galei Premiilor Superscrieri, moderată de Amalia Enache și Tudor Mușat și organizată de Fundația Friends For Friends (ffff.ro) i-a premiat aseară, 25 martie, pe scena Teatrului Național București – Sala Studio, pe unii dintre cei mai buni autori din România care ne-au relevat aspecte importante ale realității anului 2018.

„După mine, un jurnalist adevărat ar trebui să îndeplinească următoarele calități: în primul rând să fie sincer, adică o transparență față de sine și de realitatea care îl înconjoară. În al doilea rând, să aibă curajul de a spune adevărul așa cum îl vede și, suplimentar, de a-l apăra în momentul în care i se contestă. Iar dacă e convins de contestatari că nu deține adevărul în întregimea lui, să accepte această situație. Adică să fie sincer până la capăt. Un jurnalist trebuie să aibă o agerime a cozii ochiului – să prindă toate aceste micro-formații ale cotidianului care tulbură viziunea și să aibă capacitatea de a le înlătura.” – Mihai Șora, filozof și eseist, cu un mesaj special pentru Gala Superscrieri.

Marele câștigător al serii a fost jurnalistul de investigație Victor Ilie, ale cărui investigații denunță corupția din interiorul sistemului medical românesc. „Spitalul meu de stat” și „Institutul de boli inventate”, publicate pe RISE Project au câștigat premiul I la categoria Investigație, iar cel din urmă și marele premiu Superscrierea Anului, în valoare de 1500 de euro, susținut din donațiile private ale comunității Romanian Business Leaders.

„Sunt super-fericit că am luat cel mai premiu dintre premiile pe care le poate lua un reporter în România, pentru că textele mele au mai ajuns la niște oameni. Dintre oamenii ăștia, dacă le place textul, sper ca macar 1 sau 2 își vor găsi curajul să povestească despre mizeriile pe care le văd la muncă, fie că lucrează într-un spital, într-o primărie sau în marile corporații globale.” – Victor Ilie, marele câștigător, în prezent jurnalist Inclusiv.

Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs a fost acordat redacției Să fie lumină, pentru întreaga activitate de documentare a cultelor religioase în anul 2018. „Foarte mulți dintre voi și dintre noi ne-am întrebat cum Dumnezeu am ajuns la referendumul de anul trecut. Dacă aveam proiectul Să fie lumină poate nu mai ajungeam.” – Teodor Tiță, director de știri Europa FM, membru al juriului.

Premiul Superscrierea Cititorilor, ales prin votare și susținut de cititorii care au cumpărat Cartea Superscrieri 2.0, a mers către redacția Recorder.ro, pentru materialul Catedrala Umilirii Neamului.

„Din peste cele 30 de premii din seara aceasta, unul singur a mers către presa tradițională. Mă gândeam că asta poate fi o știre, nu? Unul din 30 – restul e la „zona curată a presei noastre”. Zona curată a presei înseamnă să onorăm nu doar talentul, ci să onorăm publicul lăsând să ajungă la el acele articole care sunt cu adevărat cele mai bune, care exprimă cel mai bun, relevant și muncit dintre actele jurnalistice de pe parcursul unui an și nu ceea ce noi calificăm drept imaculat, pur și conform cu propriile noastre credințe.

Cred că așa îi respectăm cu adevărat pe cei despre care scriem sau relatăm. Ani de zile am citit zeci de materiale senzaționale la Premiile Superscrieri despre incluziune, despre acceptare, despre toleranță și despre gestul de a fi împreună. în același timp mi se pare că, an de an, Premiile Superscrieri par că exclud tot mai mult o parte a presei, care n-ar fi suficient de cinstită în ochii noștri, ai celor care facem selecția aici. Noi ca jurnaliști pledăm contra etichetărilor, contra categoriilor, dar atunci când vine vorba de aceste premii mă gândesc dacă nu cumva votăm în funcție de niște bariere ale corectitudinii și cinstei, care ne izolează de fapt.” – Cătălin Tolontan, redactor șef Libertatea, membru al juriului.

Lista de câștigători a fost selectată de juriu din cele peste 200 de aplicații înscrise de autori în competiție și acoperă presa scrisă, video și foto din anul 2018, preponderent independentă, dar și mainstream: Emilia Șercan – președinte juriu, Bogdan Dincă, Cătălin Tolontan, Dan Duca, Florin Negruțiu, Georgiana Ilie, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mary Vignoles, Mihnea Măruță, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Petruț Călinescu, Robert Schwartz, Teodor Tiță și Tudor Chirilă ca jurat special. Precizare: ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS – premiile I în valoare de 800 de euro fiecare au fost susținute de FAN Courier, Orange România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Kaufland și Enel. PORTRET- categorie susținută de FAN Courier PREMIUL I x2: Diana Meseșan, Ca pe tine însuți – Scena9 și Elena Stancu, seria „Aveți grijă de copii” – Teleleu.eu PREMIUL II: Irina Tacu, Nicăieri nu-i mai bine – Decât o Revistă PREMIUL III: Valentin Șchiopu, Dorina nu s-a dat cu Securitatea – PressOne

REPORTAJ – categorie susținută de Orange România PREMIUL I: Diana Meseșan, Sindromul Italia – Scena9 PREMIUL II: Nicoleta Rădăcină, fotografii de Andrei Pungovschi, Pentru tine, ceva veșnic – Decât o Revistă PREMIUL III x2: Andrei Crăciun, Profetul – Să fie lumină și Oana Moisil, Cei care pleacă – Recorder.ro

INVESTIGAȚIE – categorie susținută de Centrul pentru Jurnalism Independent PREMIUL I: Victor Ilie, Spitalul meu de stat și Institutul de Boli Inventate, RISE Project PREMIUL II: Bianca Felseghi, Suveica prin care guvernul Orbán finanţează campania de identitate a secuilor – PressOne și Liuba Șevciuc, Olga Ceaglei, Nicolae Cușchevici, Paradisul oligarhului – RISE Moldova PREMIUL III: Ovidiu Vanghele, Paula Căbescu, Omul nostru din Monaco – Să fie lumină

OPINIE – categorie susținută de Kaufland PREMIUL I: Oana Moisil, Pentru că nu e bine acasă – Decât o Revistă PREMIUL II: Smaranda Bălan, Statul în cap și statul în tăcere: două imagini cu copii din România, între Pitești și Sibiu – Republica.ro PREMIUL III: Andrei Crăciun, Basarabia e România, dar Republica Moldova nu e – Recorder.ro

TV&VIDEO JURNALISM PREMIUL I: Andrei Udișteanu, David Muntean, „Nu e nimeni acasă”, Recorder.ro Materialul a primit în urma acestui premiu invitația de a fi difuzat în cadrul TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania, alături de motivația organizatorilor: „este o temă de actualitate, care a apărut recurent în media din ultimul an și credem că e important să provocăm o dezbatere în acest sens.” PREMIUL II: Liuba Șevciuc, Iurie Sanduța, Brigada de mercenari – RISE Moldova PREMIUL III: Liviu Tofan, Brașov 1987. Doi ani prea devreme – TVR

FOTOJURNALISM – categorie susținută de Enel SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ PREMIUL I: Ioana Cîrlig, Nothing to Fear – ioanacirlig.ro PREMIUL II: Mircea Reștea, Oamenii de pe Pirita – DoR & Documentaria PREMIUL III: Octav Ganea, Emigranți – Inquam Photos SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DE NEWS PREMIUL I: Ioana Moldovan, Miss & Mister Down – ioanamoldovan.blogspot.com PREMIUL II: Ovidiu Dumitru Matiu, Lăsatul de sec – Inquam PREMIUL III: Radu Tuță, Protest Piata Victoriei 10 august 2018 – Agerpres

Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat împreună cu Tudor Chirilă, a fost oferit lui Mihai Alexandru Hash – o voce tânără care are potențialul de schimba percepții și își mobilizează comunitatea în scopuri sociale.

Foto: Liviu Florin Albei

https://ift.tt/2UY8bOu https://ift.tt/2CFkzfn

[rjfdalmeida]

LUA NOVA EM CÂNCER, 23/24 DE JUNHO 2017 This is the beginning, as well as the end, of a very intense passage that will help to anchor us on our transitional journey to a higher octave. It is with this New Moon in Cancer that we also enclose an old microcycle, at the same time we begin to navigate through a higher wave, experiencing a profound change of frequency, which will begin with the arrival of the solstice and will last throughout this period During the eclipse that we will face in August. Adavai Este é o começo, assim como o fim, de uma passagem muito intensa que ajudará a nos ancorar em nossa jornada transicional para uma oitava de dimensão superior. É com esta Lua Nova em Câncer que também encerramos um antigo microciclo, ao mesmo tempo em que começamos a navegar através de uma onda mais elevada, experimentando uma profunda mudança de frequência, que começará com a chegada do solstício e que vai durar todo esse período de verão, principalmente durante o eclipse que enfrentaremos em agosto. https://adavai.wordpress.com/2017/06/21/lua-nova-em-cancer-2324-de-junho-2017/