Tumgik
#voii lui Dumnezeu
ciochinaflorin · 5 months
Text
107 I 2024. ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ [2 Timotei 2.4 I Exod 5.9] 16 Aprilie 2024
107 I 2024. ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ I Podcast I Pasaje Biblice : II Timotei 2 : 4 I Exod 5 : 9 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 16 Aprilie 2024 I Între ciocan și nicovală. Este o expresie folosită pentru a arăta tensiunea existentă în viața cuiva la un moment dat, din cauză să se află într-o situație fără ieșire. Continue reading 107 I 2024. ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ [2 Timotei 2.4 I…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
dininimapentrumine · 6 months
Text
Doamne ai milă de noi!
Hanam este prototipul dușmanului copiilor lui Dumnezeu. Hamanul modern lucrează azi cu putere, el:1. DISTRUGE reputația slujitorilor.2. Produce DUREREA în suflet, rănind prin vorbe.3. DISPREȚUIEȘTE pe cei ce aleg să trăiască conform voii Lui DUMNEZEU.Cum ar trebui să reacționăm? Să ne speriem? Să ne supărăm? Să strigăm neputincioși? Nicidecum!Când Haman lucrează, noi Mardohei, ne plecăm genunchi…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
stiridinromania · 2 years
Text
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Ce nume se sarbatoresc astazi?
Tumblr media
Sfintii Arhangheli sunt numiți marii purtători de vești bune, ei fiind cei care au vestit-o lumii pe cea mai mare și mai slăvită dintre acestea. Slujirea lor (după cum spune Sfântul Dionisie Areopagitul) constă în descoperirile făcute profeților, cunoașterea și înțelegerea voii lui Dumnezeu pe care o primesc de la îngerii celor mai înalte Cete și pe care le vestesc celor mai mici, anume Îngerii, iar prin aceștia, oamenilor. Sfântul Grigorie Dialogul spune că arhanghelii îi întăresc pe oameni în credință, luminându-le mințile cu lumina înțelegerii Evangheliei și descoperindu-le adâncile taine ale credinței. Sfântul Arhanghel Mihail este unul din cei mai cinstiți dintre Îngeri și din ceata netrupeștilor puteri; el este numit Arhistrateg sau Mare Voievod, conducător al Puterilor cerești. Conform Sfintei Scripturi și Tradiției, el a mijlocit de multe ori pentru oameni și rămâne pe mai departe Apărătorul Credinței. Sfântul Arhanghel Mihail este cel mai adesea invocat pentru a păzi țara de invazii inamice și de războiul civil, precum și pentru obținerea biruinței asupra dușmanilor pe câmpul de luptă. Ziua lui de cinstire principală este 8 noiembrie, Soborul sau Sinaxa Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor netrupeștilor puteri cerești; în ziua de 6 septembrie se face pomenirea unei minuni înfăptuite de Sfântul Arhanghel în Colose. Sfântul Arhanghel Gavriil (sau Gabriel) a fost numit voievod (conducător) al oștirilor cerești; numele lui este asociat cu multe întâmplări din Sfânta Scriptură, și mai ales cu vestirea către Maica Domnului a zămislirii Domnului Iisus Hristos. Astfel, rolul său cel mai important a fost considerat cel de vestitor al mântuirii oamenilor. Biserica ține Soborul Sf. Arhanghel Gavriil pe 26 martie, în ziua următoare Bunei Vestiri, și iarăși pe 13 iulie; de asemeni, este sărbătorit împreună cu ceilalți Arhangheli pe 8 noiembrie.
Situatia statistica referitoare la numarul romanilor care isi sarbatoresc onomastica astazi (1.454.410 persoane), se prezinta astfel:
Prenume masculine (821.601 persoane) Gabi - 4.122 Gabita - 102 Gabriel - 319.293 Gavriil - 230 Gavril - 17.141 Gavrila - 6.105 Michi - 90 Mihai - 370.136 Mihail - 60.421 Mihaila - 674 Mihaita - 29.385 Mihalache - 1.447 Mihalcea - 72 Mihnea - 11.093 Mihu - 70 Misa - 54 Misu - 1.166 Prenume feminine (632.809 persoane) Gabi - 3.431 Gabita - 180 Gabriela - 253.517 Gavrila - 10 Michi - 12 Mihaela - 367.761 Mihaiela - 6.504 Mihaila - 793 Mihaita - 578 Misa - 22 Misu - 1 Sursa: orthodoxwiki.org, depabd.mai.gov.ro Read the full article
0 notes
Photo
Tumblr media
Apariția lui Dumnezeu a adus o nouă eră
În același timp cu înțelegerea arătării lui Dumnezeu, cum ar trebui să căutați urma pașilor lui Dumnezeu? Această întrebare nu este greu de explicat: unde există apariția lui Dumnezeu, veți găsi și pașii lui Dumnezeu. O astfel de explicație pare foarte simplă, dar nu este atât de ușor de făcut, pentru că mulți oameni nu știu unde Se dezvăluie Dumnezeu Însuși, cu atât mai puțin unde este El dispus sau trebuie să se dezvăluie pe Sine Însuși. Unii cred în mod impulsiv că acolo unde este lucrarea Duhului Sfânt este arătarea lui Dumnezeu. Sau altfel ei cred că acolo unde există înfățișări spirituale, există arătarea lui Dumnezeu. Sau altfel ei cred că acolo unde oamenii sunt bine cunoscuți, există arătarea lui Dumnezeu. Pentru moment, să nu deliberăm dacă astfel de convingeri sunt corecte sau greșite. Pentru a explica o astfel de întrebare, trebuie mai întâi să clarificăm un obiectiv: căutăm urma pașilor lui Dumnezeu. Nu căutăm făpturi spirituale, cu atât mai puțin urmăm făpturile celebre; noi călcăm pe urma pașilor lui Dumnezeu. Ca atare, din moment ce căutăm urma pașilor lui Dumnezeu, trebuie să căutăm voia lui Dumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu, cuvântările lui Dumnezeu - pentru că acolo unde sunt cuvintele noi ale lui Dumnezeu este vocea lui Dumnezeu și unde este urma pașilor lui Dumnezeu sunt faptele lui Dumnezeu. Acolo unde există expresia lui Dumnezeu, este arătarea lui Dumnezeu, și acolo unde există arătarea lui Dumnezeu, există adevărul, calea și viața. În timp ce căutați urma pașilor lui Dumnezeu, ați ignorat cuvintele că „Dumnezeu este adevărul, calea și viața”. Deci, când mulți oameni primesc adevărul, ei nu cred că au găsit urma pașilor lui Dumnezeu și, cu atât mai puțin, recunosc arătarea lui Dumnezeu. Ce greșeală serioasă! Arătarea lui Dumnezeu nu poate fi reconciliată cu concepțiile omului, cu atât mai puțin poate Dumnezeu să apară la porunca omului. Dumnezeu face alegerile proprii și are propriile planuri când El își face lucrarea; în plus, Își are obiectivele și metodele Sale. Nu este necesar ca El să discute cu omul lucrarea pe care o face sau să caute sfatul omului, cu atât mai puțin să informeze fiecare persoană de lucrarea Sa. Aceasta este firea lui Dumnezeu și, în plus, ar trebui să fie recunoscută de toți. Dacă dorești să fii martor la arătarea lui Dumnezeu, dacă vrei să urmezi pașii lui Dumnezeu, atunci trebuie ca mai întâi să-ți depășești propriile concepții. Nu trebuie să ceri ca Dumnezeu să facă acest lucru sau altceva, cu atât mai puțin ar trebui să-L plasezi în hotarele tale proprii și să-L limitezi la propriile tale concepții. În schimb, ar trebui să întrebi cum trebuie să cauți urma pașilor lui Dumnezeu, cum ar trebui să accepți apariția lui Dumnezeu și cum să te supui noii lucrări a lui Dumnezeu; asta este ceea ce ar trebui să facă omul. Din moment ce omul nu este adevărul și nu este posedat de adevăr, omul ar trebui să caute, să accepte și să se supună.
Indiferent dacă ești american, britanic sau orice altă naționalitate, ar trebui să treci dincolo de propriile granițe, să te depășești și să vezi lucrarea lui Dumnezeu ca o creatură a lui Dumnezeu. În acest fel, nu o să pui restricții pe urma pașilor lui Dumnezeu. Pentru că, astăzi, mulți oameni concep că este imposibil ca Dumnezeu să apară într-o anumită țară sau națiune. Cât de profundă este semnificația lucrării lui Dumnezeu și cât de importantă este apariția lui Dumnezeu! Cum pot fi măsurate prin concepția și gândirea omului? Și astfel zic că ar trebui să treci dincolo de concepțiile de naționalitate sau etnie atunci când cauți arătarea lui Dumnezeu. În acest fel, nu vei fi constrâns de concepțiile tale; în acest fel, vei fi calificat să întâmpini apariția lui Dumnezeu. În caz contrar, vei fi mereu în întuneric și nu vei avea niciodată aprobarea lui Dumnezeu.
Dumnezeu este Dumnezeul întregii omeniri. El nu se face proprietatea privată a nici unei țări sau națiuni, și Își face lucrarea din planul Său nerestricționat de vreo formă, țară sau națiune. Poate că tu nu ți-ai imaginat niciodată această formă sau poate că îi negi existența sau poate că țara sau națiunea în care apare Dumnezeu este discriminată și cel mai puțin dezvoltată pe pământ. Totuși, Dumnezeu Își are înțelepciunea Lui. Cu puterea Sa și prin adevărul și firea Sa, El a câștigat într-adevăr un grup de oameni care gândesc la fel cu El. Și El a câștigat un grup de oameni pe care voia să-l creeze: un grup cucerit de El, care suferă încercări agonizante și tot felul de persecuții și care Îl poate urmări până la sfârșit. Scopul arătării lui Dumnezeu, liber de constrângerile oricărei forme sau țări, este ca El să poată finaliza lucrarea planului Său. De exemplu, când Dumnezeu S-a întrupat în Iudeea, scopul Său a fost acela de a finaliza lucrarea răstignirii pentru a mântui întreaga omenire. Totuși, evreii au crezut că este imposibil pentru Dumnezeu să facă acest lucru și au crezut că este imposibil ca Dumnezeu să Se întrupeze și să ia forma Domnului Isus. „Imposibilul” lor a devenit baza prin care ei L-au condamnat și I s-au opus lui Dumnezeu și, în cele din urmă, a dus la distrugerea lui Israel. Astăzi, mulți oameni au comis o eroare similară. Ei proclamă fără motiv arătarea iminentă a lui Dumnezeu, dar Îi și condamnă arătarea; „imposibilul” lor limitează încă o dată arătarea lui Dumnezeu în limitele imaginației lor. Și astfel am văzut mulți oameni prăpădindu-se de râs, după ce au dat de cuvintele lui Dumnezeu. Este acest râs cu ceva diferit de condamnarea și blasfemia evreilor? Nu sunteți sinceri în privința adevărului, cu atât mai puțin tânjiți după adevăr. Voi doar studiați orbește și așteptați nonșalant. Ce puteți câștiga din studierea și așteptarea asta? Puteți primi îndrumarea personală a lui Dumnezeu? Dacă tu nu poți discerne cuvântările lui Dumnezeu, cum ești calificat să asiști la arătarea lui Dumnezeu? Unde apare Dumnezeu, există expresia adevărului și există vocea lui Dumnezeu. Doar cei care pot accepta adevărul pot auzi vocea lui Dumnezeu, și numai astfel de oameni sunt calificați să asiste la arătarea lui Dumnezeu. Lasă-ți concepțiile de-o parte! Oprește-te și citește cu atenție aceste cuvinte! Dacă tânjești după adevăr, Dumnezeu te va lumina să-I înțelegi voia și cuvintele. Ignoră „imposibilul” din felul tău de a privi lucrurile! Cu cât oamenii cred mai mult că ceva este imposibil, cu atât este mai probabil să se întâmple, pentru că înțelepciunea lui Dumnezeu se înalță mai presus de ceruri, gândurile lui Dumnezeu sunt mai înalte decât gândurile omului, iar lucrarea lui Dumnezeu transcende limitele gândirii și concepției omului. Cu cât mai mult ceva este imposibil, cu atât mai mult trebuie căutat adevărul; cu cât mai mult ceva este dincolo de concepția și imaginația omului, cu atât mai mult conține voia lui Dumnezeu. Deoarece indiferent unde se dezvăluie Dumnezeu, Dumnezeu este tot Dumnezeu, și esența Lui nu se va schimba niciodată din cauza locului sau modului arătării Sale. Firea lui Dumnezeu rămâne aceeași, indiferent unde este urma pașilor Lui. Indiferent unde este urma pașilor lui Dumnezeu, El este Dumnezeul întregii omeniri. De exemplu, Domnul Isus nu este numai Dumnezeul israeliților, ci este și Dumnezeul tuturor oamenilor din Asia, Europa și America și, chiar mai mult, singurul Dumnezeu din întregul univers. Deci, să căutăm voia lui Dumnezeu și să descoperim arătarea Sa din cuvântările Lui și să-I călcăm pe urma pașilor lui! Dumnezeu este adevărul, calea și viața. Cuvintele și arătarea Lui există concomitent, iar firea și urma pașilor Lui vor fi întotdeauna accesibile omenirii. Dragi frați și surori, sper că puteți vedea arătarea lui Dumnezeu în aceste cuvinte și veți începe să călcați pe urma pașilor Lui spre o nouă epocă și într-un cer nou și frumos și pe un pământ nou pregătit pentru cei care așteaptă apariția lui Dumnezeu.
Știi ce fel de slujire corespunde voii lui Dumnezeu? Citește acum.
0 notes
Suspinul celui Atotputernic
Tumblr media
Inima ta adăpostește un secret uriaș. Niciodată nu știi că este acolo pentru că trăiești într-o lume fără o lumină care strălucește. Inima și spiritul tău au fost răpite de cel rău. Ochii tăi sunt acoperiți de întuneric; nu poți vedea soarele pe cer, nici strălucirea stelei în noapte. Urechile tale sunt înfundate de cuvinte înșelătoare și nu auzi vocea răsunătoare a lui Iahve, nici sunetul apelor repezi de la tron. Ai pierdut tot ce ar fi trebuit să-ți aparțină și tot ce ți-a dăruit Atotputernicul. Ai intrat într-o mare nesfârșită de amărăciune, fără nicio nădejde de salvare, fără nicio speranță de supraviețuire, lăsat doar pentru a te zbate și a te agita... Din acel moment, ești osândit să fii chinuit de cel rău, ținut departe de binecuvântările Celui Atotputernic, în afara dispozițiilor Celui Atotputernic, și pornind pe un drum fără întoarcere. Un milion de chemări abia îți pot deștepta inima și spiritul. Dormi adânc în mâinile celui rău, care te-a ademenit în tărâmul fără hotare, fără direcție, fără semne rutiere. De acum înainte, ți-ai pierdut puritatea inițială, și ai început să te ascunzi de purtarea de grijă a Celui Atotputernic. Cel rău îți dirijează inima în fiecare problemă și devine viața ta. Nu te mai temi de el, nu îl mai eviți, nu te mai îndoiești de el. În schimb, îl tratezi ca pe Dumnezeu în inima ta. Începi să-l pui într-o raclă, să-l venerezi, să fiți inseparabili ca o umbră a lui și să vă încredințați unul altuia în viață și în moarte. Nu ai nicio idee de unde provii, de ce exiști sau de ce mori. Îl vezi pe Atotputernicul ca pe un străin; nu-I cunoști originea, ca să nu mai vorbim de ceea ce El a făcut pentru tine. Tot ceea ce vine de la El a devenit odios. Nici nu le prețuiești şi nici nu le cunoști valoarea. Umbli cu cel rău, din aceeași zi de când ai început să primești daruri de la Cel Atotputernic. Tu mergi împreună cu cel rău prin mii de ani de furtună și vijelie. Împreună cu el te împotrivești lui Dumnezeu care a fost izvorul vieții tale. Nu te pocăiești, ca să nu mai vorbim despre faptul că ai ajuns într-un punct al pierzaniei. Uiți că cel rău te-a ispitit, te-a chinuit; îți uiți originea. Pur și simplu, cel rău te-a vătămat pas cu pas, chiar până acum. Inima și duhul tău sunt desensibilizate și decăzute. Nu te mai plângi de suferința lumii, nu mai crezi că lumea este nedreaptă. Nici măcar nu-ți pasă de existența Atotputernicului. Acest lucru se datorează faptului că-l consideri pe cel rău ca adevăratul tău tată și nu te mai poți despărți de el. Acesta este secretul din inima ta.
La ivirea zorilor, o stea de dimineață răsare dinspre răsărit. Este o stea care nu a mai fost niciodată acolo. Luminează cerul încă înstelat și aprinde lumina stinsă din inimile oamenilor. Oamenii nu mai sunt singuri, datorită acestei lumini, lumină care strălucește asupra ta și asupra celorlalți. Numai tu rămâi profund adormit în noaptea întunecată. Nu poți auzi sunetul, nici nu poți vedea lumina, nu poți să observi apariția unui cer nou și a unui pământ nou, a unei noi epoci. Pentru că tatăl tău îți spune: „Copilul meu, nu te ridica, este încă devreme. Afară este frig, stai înăuntru, ca nu cumva sabia și sulița să îți străpungă ochii.” Tu crezi doar în îndemnul tatălui tău, pentru că tu crezi că tatăl este corect, căci tatăl este mai în vârstă decât tine, și că tatăl te iubește cu adevărat. Un astfel de îndemn și o asemenea iubire te fac să nu mai crezi în legenda că există lumină în lume și nu-ți mai pasă dacă lumea dispune de adevăr. Nu mai îndrăznești să speri la salvare de la Cel Atotputernic. Ești mulțumit de situația actuală, nu mai nădăjduiești în venirea luminii și nu mai ești atent la venirea Celui Atotputernic. În ochii tăi, tot ceea ce este frumos nu mai poate fi reînviat și nici să continue să existe. În ochii tăi, ziua de mâine și viitorul omenirii dispar și sunt sortite pieirii. Te prinzi strâns de hainele tatălui tău, dispus să suferiți împreună, temându-te de pierderea partenerului tău de călătorie și de direcția călătoriei tale îndepărtate. Lumea largă și tulbure i-a făcut pe mulți dintre voi, neclintiți și neînfricați în îndeplinirea diferitelor roluri ale acestei lumi. Ea a format mulți „războinici” care nu se tem deloc de moarte. Mai mult decât atât, a creat o mulțime de oameni desensibilizați și paralizați, care nu înțeleg scopul pentru care au fost creați. Ochii Celui Atotputernic privesc peste lumea grav chinuită, auzind plânsetul acelor suferinzi, văzând nerușinarea celor chinuiți și simțind neputința și spaima omului care a pierdut mântuirea. Omenirea respinge purtarea Lui de grijă, umblă pe propria ei cale și evită căutarea ochilor Lui. Mai degrabă ar gusta toată amărăciunea mării adânci, împreună cu dușmanul. Suspinul Celui Atotputernic nu mai poate fi auzit. Mâinile Celui Atotputernic nu mai vor să atingă omenirea tragică. El Își repetă lucrarea, câștigând și pierzând fără încetare. Din acel moment, El devine slăbit și se simte epuizat și astfel oprește lucrarea în mâna Lui și nu mai rătăcește printre oameni... Oamenii nu își dau deloc seama de aceste schimbări, nu sunt conștienți de venirea și plecarea, tristețea și dezamăgirea Celui Atotputernic.
Toate care se află în această lume se schimbă repede odată cu gândurile Celui Atotputernic și sub ochii Lui. Lucrurile despre care omenirea nu a auzit niciodată se pot petrece dintr-o dată, în timp ce lucrurile pe care omenirea le-a avut demult pot să dispară fără să-și dea seama. Nimeni nu poate să cerceteze atent locul unde se află Atotputernicul, cu atât mai puțin poate cineva să simtă transcendența și măreția forței vieții Celui Atotputernic. Transcendența Lui constă în modul în care El poate să perceapă ceea ce oamenii nu pot. Măreția Lui constă în felul în care El este Cel abandonat de omenire, și totuși salvează omenirea. El cunoaște sensul vieții și al morții. Mai mult decât atât, El cunoaște regulile de viață ale omenirii, pe care El le-a creat. El este temelia existenței umane și Mântuitorul pentru ca omenirea să învie din nou. El încarcă inimile fericite cu suferință și înalță inimile întristate cu fericire. Toate acestea sunt pentru lucrarea și planul Lui.
Omenirea, care a abandonat sursa vieții de la Cel Atotputernic, nu știe de ce există, și totuși se teme de moarte. Nu există niciun sprijin, niciun ajutor, dar omenirea este încă reticentă să-și închidă ochii, să-i înfrunte pe toți, să scoată la iveală o existență banală în această lume în trupuri fără conștiința sufletelor. Tu trăiești ca atare, fără nicio speranță; el există ca atare, fără niciun scop. Există doar Cel Sfânt din legendă care va veni să-i mântuiască pe cei care strigă cu amărăciune și așteaptă cu disperare venirea Lui. Acest crez nu a putut fi împlinit până acum în cazul persoanelor care sunt inconștiente. Cu toate acestea, oamenii încă mai doresc acest lucru. Cel Atotputernic are milă de acei oameni care suferă profund. În același timp, El este sătul de acești oameni fără conștiință, pentru că trebuie să aștepte prea mult timp răspunsul din partea oamenilor. El dorește să cerceteze, să-ți cerceteze inima și sufletul. El vrea să-ți aducă hrană și apă și să te trezească, astfel încât să nu-ți mai fie sete, nici foame. Când ești obosit și când începi să simți tristețea acestei lumi, nu fi nedumerit, nu plânge. Dumnezeu Atotputernic, Veghetorul, îți va primi în orice clipă sosirea. El veghează alături de tine, așteptând să te reîntorci. El așteaptă ziua în care îți va reveni brusc memoria: conștientizând că ai venit de la Dumnezeu, că undeva și cumva te-ai pierdut, că ai căzut inconștient pe marginea drumului și că atunci, fără să știi, aveai un tată. Ulterior, îți dai seama că Cel Atotputernic te veghează acolo, așteptând în tot acest timp să te întorci. Lui îi este un dor cumplit așteptând un răspuns în van. Purtarea Lui de grijă, pentru inima și sufletul oamenilor, este neprețuită. Probabil această purtare de grijă este nelimitată, sau probabil că se apropie de sfârșit. Dar ar trebui să știi exact unde îți sunt acum inima și sufletul.
28 Mai 2003
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
Știi ce fel de slujire corespunde voii lui Dumnezeu? Citește acum.
0 notes
De ce Domnul Isus i-a dat lui Petru cheile Împărăției cerurilor
Cuprins
Derutată de citirea Bibliei
Consultarea unui coleg și găsirea răspunsului
Petru Îl iubește pe Domnul și Îi câștigă aprobarea
Cum a căutat Petru să-L cunoască și să-L iubească pe Domnul
Tumblr media
de Yang Qing
Derutată de citirea Bibliei
Când m-am trezit dimineață devreme, am spus o rugăciune, apoi am deschis Biblia la Matei 16:19, unde Domnul Isus îi spune lui Petru: „Îţi voi da cheile Împărăţiei Cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” Citind acest pasaj al Scripturii, am devenit confuză, gândindu-mă: „Petru nu a făcut nicio lucrare nemaipomenită, nici epistolele pe care le-a scris n-au fost foarte renumite. Pe deasupra, când Domnul Isus a fost arestat și judecat, Petru s-a lepădat de El de trei ori. De ce Domnul nu a dat cheile Împărăției cerurilor altor ucenici, ci numai lui Petru?” Am tot căutat prin scripturi, dar nimic nu mi-a rezolvat confuzia. Nu am avut de ales decât să plec la muncă.
Consultarea unui coleg și găsirea răspunsului
În timpul pauzei de prânz, încă mă gândeam mult la întrebarea mea din acea dimineață: „Dumnezeu este drept și cu siguranță nu ar face nimic din greșeală, dar de ce Domnul Isus i-a dat lui Petru cheile Împărăției cerurilor? Ce fel de taină este în acest lucru?” M-am consultat cu un coleg care a crezuse în Domnul timp de mulți ani, astfel încât m-am putut clarifica în acest sens.
Colegul meu a zâmbit și a spus: „Domnul i-a dat lui Petru cheile Împărăției cerurilor, pentru că Domnul l-a ales pe el. Deci, de ce a fost favorizat Petru de către Domnul?” Văzând privirea mea uluită, el a continuat să întrebe: „Îți amintești cum a răspuns Petru atunci când Domnul Isus i-a întrebat pe ucenici cine era El?”
Am spus: „Simon Petru a răspuns: Tu ești Fiul lui Dumnezeu cel viu, ești Hristos” (Matei 16:16).
Colegul meu a dat din cap și a continuat: „Așa este. Din cei doisprezece ucenici ai Domnului Isus, numai Petru a primit luminarea Duhului Sfânt și a recunoscut că Domnul Isus era Mesia care a fost profețit să vină, că El era Hristos. Când Domnul Isus a spus că El era pâinea vieții și că oamenii au nevoie doar să-I mănânce trupul și să-I bea sângele pentru a câștiga viață veșnică, destul de mulți oameni au dezvoltat noțiuni și au renunțat să-L urmeze pe Domnul. Doar Petru a spus: «Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice, iar noi am ajuns să credem şi să ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu!» (Ioan 6:68-69). Din aceste două evenimente, putem vedea că Petru a avut o înțelegere adevărată a Domnului Isus din lucrarea și cuvintele Sale, că a fost în întregime sigur că Domnul Isus a fost Hristos și calea spre viața veșnică. Deci, indiferent de modul în care fariseii L-au judecat, L-au condamnat și L-au atacat pe Domnul Isus, Petru nu a devenit niciodată confuz și dacă alții L-au abandonat sau nu pe Domnul Isus, el nu a fost niciodată constrâns și a continuat să-și mențină devotamentul, urmându-L pe Domnul până la sfârșit. Și, după ce Domnul a fost înviat și S-a înălțat la cer, Petru a păstorit bisericile în conformitate cu porunca Domnului. El a răspândit Evanghelia Domnului și, în cele din urmă, a fost răstignit cu capul în jos de dragul Lui, purtând o mărturie răsunătoare și frumoasă. Putem vedea din toate acestea că Petru a avut o înțelegere adevărată a Domnului și că a posedat o inimă adevărată de dragoste pentru El. În caz contrar, nu ar fi fost capabil să-și dăruiască întreaga viața urmându-L pe Domnul și răspândind Evanghelia Lui și, mai ales, nu ar fi fost capabil să fie martor dragostei supreme pentru Dumnezeu și ascultării până la moarte.”
Am dat din cap și am spus: „Ai dreptate. Din cei doisprezece ucenici, numai Petru a recunoscut că Domnul Isus era Hristos și doar Petru a fost răstignit cu capul în jos pentru El. Pot vedea din aceste lucruri că Petru a avut aspecte care au meritat acceptarea și aprobarea Domnului.”
Petru Îl iubește pe Domnul și Îi câștigă aprobarea
Colegul meu a continuat să spună: „Domnul Isus ne-a spus: «Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta. Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă» (Matei 22:37-38). «Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu; şi Tatăl Meu îl va iubi, iar Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el. Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele» (Ioan 14:23-24). «Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri» (Matei 7:21). Din cuvintele Domnului, a fost clar că speranța Lui este ca noi toți să putem să-L iubim cu toată inima și mintea noastră, să practicăm potrivit cuvintelor Sale și să susținem calea Domnului. Acestea sunt cerințele Lui pentru noi și ele sunt standardul pentru a-I câștiga lauda și a intra în Împărăția cerurilor. Căutarea lui Petru era bazată pe aceste cuvinte de la Domnul; el a stabilit scopul de a-L iubi pe Dumnezeu și a căutat să devină o persoană care Îl iubește pe Dumnezeu. Când Domnul Isus a fost arestat în Grădina Ghetsimani, Petru s-a repezit să-L protejeze, tăind urechea slujitorului marelui preot. Deși a fost destul de nechibzuit ca Petru să facă acel lucru, ne arată că el a făcut un pas în față într-un moment periculos, arătând că, în inima lui, L-a iubit pe Domnul cu adevărat și a vrut într-adevăr să-L protejeze. Deși Petru s-a lepădat cândva de trei ori de Domnul, în afară de a se pocăi și a se detesta, el a folosit, de asemenea, acea ocazie pentru a reflecta asupra motivului eșecului său. El a văzut că, deși avea dorința de a-și da viața pentru Domnul, nu poseda realitatea iubirii autentice pentru El sau de a-și da viața pentru El. El era încă supus constrângerilor morții și nu îndrăznea să-și riște viața. Astfel, și-a stabilit scopul pentru căutarea viitoare, ca, pentru restul vieții sale, să caute doar să-L iubească și să-L mulțumească pe Domnul. Petru a rămas credincios pentru întreaga viață însărcinării Domnului – după ce Domnul Isus a fost înviat și S-a întors în ceruri, Petru a mers peste tot răspândind Evanghelia și păstorind turmele. El a fost martor cuvintelor Domnului și voii Lui și i-a învățat pe oameni cum să pună în practică spusele Domnului. În lucrarea sa, Petru i-a sprijinit pe frații și surorile lui cu adevărurile pe care le-a înțeles și înțelegerea lui adevărată despre Dumnezeu, înălțându-L și fiindu-I martor lui Dumnezeu peste tot și aducându-i pe frați și pe surori înaintea Domnului. Și, indiferent de modul în care a fost vânat de conducătorii religiei evreiești sau persecutat de guvernul roman, trecând prin toate suferințele și greutățile, Petru a fost credincios neclintit însărcinării lui Dumnezeu și nu a uitat niciodată porunca Lui. Când tiranul roman Nero voia să-i ucidă pe creștini, Petru a scăpat din orașul Roma cu ajutorul celorlalți. Domnul Isus i S-a arătat lui Petru și a spus că va fi răstignit din nou de dragul lui. Odată ce Petru a înțeles voia Domnului, nu a ezitat să se întoarcă, renunțând la viața sa ca să fie pironit pe cruce cu capul în jos, realizând mărturia ascultării până la moarte și dragostea supremă de Dumnezeu. Petru a fost un om care L-a iubit pe Domnul și a făcut voia Tatălui ceresc, iar căutarea lui a obținut aprobarea lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care Domnul Isus i-a dat lui Petru cheile Împărăției cerurilor. Dacă vrem să intrăm în Împărăția cerurilor, trebuie să învățăm din exemplul lui Petru și să fim oameni care Îl cunosc și Îl iubesc pe Domnul, care facem voia Tatălui ceresc. Aceasta este singura modalitate de a câștiga ceea ce a promis Domnul.”
După ce am auzit ceea ce a avut de spus colegul meu, am ajuns la o conștientizare bruscă: „Uau, deci Petru a fost cu adevărat cineva care L-a iubit și L-a ascultat de Domnul! Nu este de mirare că Domnul Isus i-a dat cheile Împărăției cerurilor. Comparându-mă cu experiențele lui Petru, în credința mea și în ceea ce am cheltuit pentru Domnul, m-am gândit doar la faptul cum pot intra în Împărăția cerurilor și să fiu răsplătită. Nu m-am gândit cum să pun în practică cuvintele Domnului sau să-i îndeplinesc cerințele. În lucrarea mea, nu m-am gândit cum să comunic voia Domnului cu frații și surorile, iar, în cursul predicării Evangheliei, atunci când întâmpin dificultăți și nu am putut să-mi sprijin frații și surorile, devin negativă și slabă, pierzând încrederea în Domnul. Doar acum, comparându-mă cu Petru, am văzut că nu sunt de fapt cineva care Îl iubește pe Domnul! Mărturia lui Petru este cu adevărat ceva ce ar trebui să imităm, deci cum a căutat, în general, Petru să-L cunoască și să-L iubească pe Domnul?”
Cum a căutat Petru să-L cunoască și să-L iubească pe Domnul
Auzindu-mă spunând acest lucru, colegul meu și-a scos încântat tableta și mi-a spus: „Am citit câteva pasaje pe un website evanghelic despre cum Petru a căutat să-L cunoască și să-L iubească pe Domnul. Este explicat destul de limpede. Haide să citim împreună: «Petru L-a urmat pe Isus un număr de ani și a văzut la Isus multe lucruri pe care oamenii nu le au. […] Fiecare mișcare a lui Isus îi era ca un exemplu în viață, iar predicile lui Isus erau, în mod deosebit, gravate în inima lui. Era foarte atent cu Isus și foarte dedicat Lui și nu s-a plâns niciodată de Isus. Iată de ce a devenit tovarășul credincios al lui Isus, oriunde mergea El. Petru a observat învățăturile lui Isus, cuvintele Lui blânde și ceea ce mânca și îmbrăca, viața Lui cotidiană și călătoriile Lui. A urmat exemplul lui Isus în toate privințele. El nu a fost neprihănit de sine, ci s-a lepădat de toate lucrurile sale anterioare depășite și a urmat exemplul lui Isus cu vorba și cu fapta. Atunci a fost când a simțit că cerurile și pământul și toate lucrurile erau în mâinile Celui Atotputernic și, pentru acest motiv, el nu a avut propria sa opțiune, ci a hotărât că Isus avea să acționeze ca exemplu al său în toate» («Despre viața lui Petru»).
«După o perioadă de experiență, Petru a văzut în Isus multe dintre faptele lui Dumnezeu, a văzut frumusețea lui Dumnezeu și a văzut mult din ființa lui Dumnezeu în Isus. Așa a văzut el și că vorbele rostite de Isus nu puteau să fi fost rostite de om și că lucrarea pe care a făcut-o Isus nu putea să fi fost făcută de om. Mai mult, în cuvintele și acțiunile lui Isus, Petru a văzut mult din înțelepciunea lui Dumnezeu și multă lucrare de o natură divină. În timpul experiențelor sale, el nu numai că a ajuns să se cunoască pe sine, dar a și observat cu atenție toate acțiunile lui Isus, din care a descoperit multe lucruri noi; anume, că erau multe expresii ale lui Dumnezeu cel concret în lucrarea pe care Dumnezeu o făcea prin Isus, și că Isus Se deosebea de un om obișnuit prin cuvintele pe care le rostea și prin faptele pe care le făcea, precum și prin modul în care păstorea El Bisericile și lucrarea pe care o făcea El. Astfel, el a învățat de la Isus multe lecții pe care trebuia să le învețe și, până în momentul în care Isus a fost pe punctul de a fi pironit pe cruce, el dobândise ceva cunoaștere despre Isus – o cunoaștere care a devenit baza loialității lui de-o viață față de Isus, precum și a răstignirii sale cu capul în jos pentru Isus»” („Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El”).
Auzind aceasta, i-am spus colegului meu: „Ah, deci pe parcursul urmării Domnului Isus, Petru a continuat să observe faptele și comportamentul Domnului, iar din cuvintele și acțiunile Lui a ajuns să-L cunoască.”
Colegul meu a spus: „Așa este. Putem vedea din aceste două pasaje că Petru a tânjit să-L cunoască pe Domnul și, atunci când a interacționat cu Domnul Isus, a primit fiecare lucru mărunt pe care l-a spus și l-a făcut Isus. În El, Petru a văzut multă divinitate. De exemplu, cuvintele rostite de Domnul Isus au fost adevărul; erau pline de putere și autoritate și puteau oferi sprijin pentru nevoile spirituale ale oamenilor. Minunile și lucrurile extraordinare pe care le-a făcut Domnul Isus au dezvăluit autoritatea și atotputernicia lui Dumnezeu și au fost lucruri pe care nu le putea face niciun om. Domnul Isus i-a mântuit cu milă pe păcătoși, le-a iertat toate păcatele și a dăruit binecuvântări bogate asupra omenirii – El a fost plin de milă și dragoste pentru ființele umane. De asemenea, Petru a văzut din dojana și condamnarea fariseilor cu cele șapte nenorociri de la Domnul Isus faptul că El era sfânt și drept și nu va tolera ofensă din partea omului. În timp ce săvârșea lucrări, indiferent de cum a suferit trupul Lui sau cât de grea a fost lucrarea Lui, chiar dacă a însemnat să-Și sacrifice propria viață, Domnul Isus a fost hotărât să realizeze pe deplin însărcinarea lui Dumnezeu. Petru a văzut că esența lui Hristos era ascultarea față de voia lui Dumnezeu Tatăl. Petru a văzut multă divinitate în Isus și a câștigat o înțelegere autentică și concretă a lui Dumnezeu. În plus, Petru a păstrat cuvintele Domnului Isus în inima lui, gândindu-se în mod frecvent la ele și căutând să înțeleagă din ele voia Domnului, astfel încât să poată îndeplini cerințele lui Dumnezeu față de omenire. Cândva, Isus l-a întrebat de trei ori: «Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti?» (Ioan 21:16). Petru a contemplat adesea acest lucru și, prin reflecțiile sale, a înțeles că ceea ce iubea era doar un Dumnezeu nedeslușit în cer, dar nu adevăratul Hristos. El și-a dat seama că nu-L iubea cu adevărat pe Dumnezeu și că, numai iubindu-L pe Hristos pe pământ, Îl iubea cu adevărat pe Dumnezeu. De atunci, el se ruga de multe ori și căuta modul în care să dobândească dragostea față de Domnul. În cele din urmă, el a obținut dragostea supremă a lui Dumnezeu și ascultarea până la moarte, devenind cineva care L-a iubit cu adevărat pe Dumnezeu. De asemenea, Petru a fost capabil să accepte și să dea ascultare criticii de la Domnul Isus și să caute adevărul din ea. Când a aflat că Isus avea să fie răstignit și a încercat să-L oprească, spunând că nu este posibil să fie astfel, Isus l-a dojenit cu asprime, spunând: «Înapoia Mea, Satan!» (Matei 16:23). Petru a înțeles din dojana puternică a lui Isus că Domnul detestă entuziasmul și bunătatea omului și că orice împiedică voia lui Dumnezeu este o faptă a Satanei și este condamnată de Dumnezeu. Din aceasta putem vedea că era important ca Petru să-L înțeleagă pe Domnul din lucrarea, acțiunile, predicile și dojenile Sale și, de aceea, a avut o adevărată înțelegere a Domnului și a avut o inimă de dragoste autentică pentru El.”
Am simțit cu adevărat un sentiment de claritate după ce am auzit părtășia colegului meu. Am simțit în inima mea că Dumnezeu examinează cu adevărat inimile și mințile oamenilor. Nu a fost fără motiv faptul că Domnul Isus l-a lăudat pe Petru și i-a dat cheile Împărăției cerurilor. Isus a avut o afinitate pentru umanitatea și calibrul lui Petru și pentru inima lui de dragoste de adevăr pentru Domnul. El a știut că Petru era cel mai demn de însărcinarea și de încrederea Lui, motiv pentru care El i-a încredințat marea responsabilitate de a-I păstori turma. În retrospectivă, nu am reușit să înțeleg aprobarea Domnului acordată lui Petru din cauza celor trei dăți în care Petru s-a lepădat de El, dar acum înțeleg că esența unei persoane este lucrul la care privește Domnul. Eu, pe de altă parte, mă uitasem doar la una dintre purtările lui Petru. În plus, la vremea aceea, Petru doar Îl urmase pe Domnul timp de trei ani, deci credința lui nu era încă atât de mare. Într-un moment critic între viață și moarte, este în întregime de așteptat slăbiciunea trupului. Cum aș putea să profit de micile greșeli ale altora? Dacă aș fi fost eu, mi-e teamă că aș fi fugit când a fost luat Isus, totuși l-am judecat și l-am delimitat pe Petru. Acesta a fost un lucru atât de arogant, prostesc și ignorant din partea mea! Prin părtășia colegului meu, am ajuns să înțeleg că Petru I-a adus bucurie lui Dumnezeu și că noi ar trebui să-i urmăm exemplul. Îmi doresc să pot îndeplini cuvintele Domnului în viața mea, să fiu dedicată în lucrarea și slujirea mea către Domnul și în toate lucrurile să caut să-L cunosc și să-L iubesc pe Domnul și să-I împlinesc voia. Numai în acest fel pot obține aprobarea lui Dumnezeu și pot avea șansa de a intra în Împărăția cerurilor.
După ce am înțeles toate acestea, i-am spus colegului meu: „Datorită călăuzirii Domnului și discuției noastre de astăzi, înțeleg acum de ce Domnul Isus i-a dat lui Petru cheile Împărăției cerurilor. Există cu adevărat o taină în acest lucru! Acum știu cum să caut. Aduc mulțumire călăuzirii de la Domnul. Amin!”
El a zâmbit și a spus: „Slavă Domnului! Amin.”
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
1 note · View note
Video
Experienţele adevărate ale creștinilor din China „Credința în Dumnezeu 2 - După căderea Bisericii” Film creștin subtitrat
De când Partidul Comunist Chinez a venit la putere, acesta a suprimat și a persecutat încontinuu creștinătatea și catolicismul, pentru a eradica în întregime toate credințele religioase și a stabili China drept zonă atee. În special de când Xi Jinping a devenit președinte, atacurile PCC asupra credinței au ajuns la un punct maxim și chiar și Biserica patriotică aprobată oficial este eradicată și crucile sunt demolate. Yu Congguang este un evanghelist care face o evadare periculoasă dintr-un arest în masă al PCC. 
Ulterior, el ajunge acasă la creștinul Chen Song'en din cadrul mișcării Bisericii patriotice. Clădirea bisericii mișcării din care face parte Chen Song'en este demolată de PCC, iar unele persoane din cadrul bisericii, după ce ascultă învățăturile pastorilor și prezbiterilor lor, se roagă pentru regimul PCC, crezând că, dacă procedează astfel, sunt fideli cuvintelor Domnului Isus: „Iubiţi-vă duşmanii şi rugaţi-vă pentru cei ce vă persecută” (Matei 5:44). (NTLR®) Totuși, mulți credincioși sunt confuzi, deoarece, în ciuda faptului că s-au rugat atât de mulți ani ca PCC să fie binecuvântat, acesta nu s-a pocăit, ba chiar le-a dărâmat biserica. Ei se întreabă: oare a te ruga pentru PCC chiar este conform voii lui Dumnezeu? Congregația dezbate chestiunea, dar nu poate ajunge la o concluzie. Mai târziu, citind cuvintele lui Dumnezeu și prin părtășia lui Yu Congguang și a colegului său, Chen Song'en și ceilalți află adevăratul sens al învățăturii Domnului Isus: „iubiți-vă dușmanii”. De asemenea, ei obțin discernământ privind esența satanică a PCC, care este de a I se opune lui Dumnezeu și de a urî adevărul, și văd clar consecințele periculoase ale faptului de a urma pastorii și prezbiterii pe calea patriotică și de a se baza pe protecția unei puteri conducătoare satanice…
Enunț special: Această producție video a fost produsă în scopuri non-profitabile de către Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Actorii care apar în această producție joacă în scop non-profitabil și nu au fost plătiți în niciun mod. Acest videoclip nu poate fi distribuit niciunei părți terțe pentru profit și sperăm că fiecare îl va distribui în mod liber. Când îl distribuiți, vă rugăm să notați sursa. Fără acordul Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic, nicio organizație, niciun grup social sau individ nu poate falsifica sau reprezenta în mod greșit conținutul din acest videoclip.
1 note · View note
bastionulortodox · 2 years
Text
[Patericul egiptean] Pentru răbdare
[Patericul egiptean] Pentru răbdare
1. Întrebat-a un frate pe un părinte iscusit, zicând: Rogu-te, părinte, spune-mi, care faptă este mai folositoare şi mai odihnitoare omului? Răspuns-a lui bătrânul: Fiule, fapta cea mai folositoare şi mai odihnitoare omului este aceasta: unirea voii omului cu voia lui Dumnezeu. Zis-a fratele: Spune-mi, părinte, în ce chip şi cum este această unire a voii omului cu voia lui Dumnezeu? Zis-a lui…
Tumblr media
View On WordPress
1 note · View note
Text
Modelând vieți
„Să nu vă conformați veacului acestuia, ci să fiți transformați, prin înnoirea minții voastre, ca să puteți înțelege care este voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârșită.” Romani 12:2 Ca să putem să ne deosebim de felul de a trăi al veacului acestuia trebuie să fim transformați și aceasta prin cunoașterea și trăirea voii lui Dumnezeu. Pentru a cunoaște și a face voia Lui, trebuie mai…
View On WordPress
0 notes
Text
I- a povăţuit cu mâini pricepute
I- a povăţuit cu mâini pricepute
 31 Iulie I- a povăţuit cu mâini pricepute. (Psalmul 78:72) Când nu eşti sigur încotro s-o iei, supune toată judecata ta Duhului lui Dumnezeu, rugându-L să închidă toate uşile în afară de cea bună. Dar între timp mergi înainte şi consideră absenţa unei indicaţii directe de la Dumnezeu ca o confirmare a voii Lui că eşti pe calea Lui. Şi în timp ce-ţi continui drumul, vei vedea că El a mers…
View On WordPress
0 notes
teenvizibil · 5 years
Photo
Tumblr media
Într-o societate în care valorile sunt răsturnate iar în locul lor sunt plantate idei nefondate menite să facă individul să se simtă bine, Cuvântul lui Dumnezeu rămâne clar: sfințiți-vă căci Eu sunt sfânt! Poate auzi vorbindu-se în anturajul tău că tutunul, drogurile, pornografia sau relațiile ilicite reprezintă un mod de a te relaxa și că nu sunt păcate care produc dependență, sau care degradează ființa umană făcând-o să arate schimonosită sub prezența lor. Oricare dintre păcatele amintite mai sus sunt contrar voii lui Dumnezeu. Voia Lui este să ne sfințim. Abandonarea unei dependențe create în decursul multor ani este un proces lung. Acesta începe cu conștientizarea stării de păcat, mărturisirea păcatului, rugăciune pentru ca Dumnezeu să-ți curețe mintea, gândurile și să ți le înnoiască. #teenvizibil #hope #faith #dependente https://ift.tt/35SmJE8
0 notes
ciochinaflorin · 9 months
Text
360 I 2023. TREBUIA SĂ NASCĂ MARIA. EU FAC CE ÎMI CERE DUMNEZEU [Luca 2.1–7 I Psalmul 32.8]
360 I 2023. TREBUIA SĂ NASCĂ MARIA. EU FAC CE ÎMI CERE DUMNEZEU ? I Podcast I Pasaje Biblice : Luca 2 : 1 – 7 I Psalmul 32 : 8 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 26 Decembrie 2023 I Nu am decis eu în ce vreme să trăiesc, ci Dumnezeu a hotărât în ce perioadă a istoriei să se desfășoare viața mea. Eu însă pot să aleg cum îmi trăiesc viața conform voii Lui Dumnezeu, chiar acum în ultimele…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
dininimapentrumine · 6 months
Text
Proiectul Împreună (93)
https://youtu.be/ZXePhdyaWxA Ziua 93 – 2 Aprilie 2024 Textul care va fi citit astăzi: Luca 8:22-56 Rugăciunea de astăzi: Călăuzire Apostolul Pavel prezintă viața celor ce sunt în Hristos drept o viață în care abundă îndemnurile Duhului. Toți cei care au experimentat înnoirea produsă de Duhul Sfânt trebuie ca zilnic să se conformeze voii și scopurilor lui Dumnezeu. Să ne unim în rugăciune…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
stiri-noi · 7 years
Text
SARBATORI RELIGIOASE - 26 martie
0 notes
5. Ce este credința adevărată în Dumnezeu? Cum ar trebui să credem în Dumnezeu pentru a-I obține lauda?
Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
„Credința în Dumnezeu” înseamnă a crede că există un Dumnezeu; acesta este cel mai simplu concept de credință în Dumnezeu. În plus, a crede că există un Dumnezeu nu este acelaşi lucru cu a crede cu adevărat în Dumnezeu; mai degrabă este un fel de credinţă simplă cu puternice conotaţii religioase. Adevărata credinţă în Dumnezeu înseamnă experimentarea cuvintelor şi lucrării lui Dumnezeu în baza credinţei că Dumnezeu deţine suveranitatea asupra tututor lucrurilor. Aşadar, vei fi eliberat de firea ta coruptă, vei îndeplini dorința lui Dumnezeu şi vei ajunge să Îl cunoşti pe Dumnezeu. Numai după o astfel de călătorie se poate spune că tu crezi în Dumnezeu.
Fragment din „Prefață” la Cuvântul Se arată în trup
O credință adevărată în Dumnezeu nu înseamnă să crezi în El pentru a fi mântuit și cu atât mai puțin înseamnă să fii o persoană bună. De asemenea, nu se referă doar la a crede în Dumnezeu pentru a poseda o asemănare umană. De fapt, oamenii nu ar trebui să vadă credința ca pe un simplu crez că există un Dumnezeu; ea nu se referă la faptul că ar trebui doar să crezi că Dumnezeu este adevărul, calea, viața, și nimic mai mult. Nici nu e numai pentru ca tu să-L cunoști pe Dumnezeu și să crezi că Dumnezeu este Cârmuitorul peste tuturor lucrurilor, că Dumnezeu este atotputernic, că El a creat toate lucrurile din lume, că este unic și suprem. Nu este doar pentru a te face să crezi aceste fapte. Voia lui Dumnezeu este ca întreaga ta ființă și inima ta să-I fie date Lui și să I se supună; adică, tu ar trebui să-L urmezi pe Dumnezeu, să-I permiți să te folosească, să fii fericit să faci servicii pentru El, și ar trebui să faci orice pentru Dumnezeu.
Fragment din „Numai urmărirea adevărului este adevărata credință în Dumnezeu” în Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos
Astăzi, ce este credința adevărată în Dumnezeu? Este acceptarea cuvântului lui Dumnezeu ca fiind realitatea vieții tale și cunoașterea lui Dumnezeu prin cuvântul Său pentru a obține o iubire adevărată față de El. Pentru a fi clar: credința în Dumnezeu este motivul pentru care tu să poți asculta de Dumnezeu, să-L iubești pe Dumnezeu și să îndeplinești datoria care trebuie îndeplinită de o creatură a lui Dumnezeu. Acesta este scopul credinței în Dumnezeu. Trebuie să dobândești o cunoaștere a frumuseții lui Dumnezeu, a cât de vrednic de venerație este Dumnezeu, a modului în care Dumnezeu face lucrarea de mântuire și de desăvârșire asupra făpturilor Sale – acesta este minimul pe care ar trebui să-l ai în credința ta în Dumnezeu. Credința în Dumnezeu este în primul rând trecerea de la o viață în trup la o viață de iubire a lui Dumnezeu, de la o viață în naturalețe la o viață în cadrul ființei lui Dumnezeu. Este ieșirea de sub domeniul Satanei și trăirea sub grija și protecția lui Dumnezeu, este capacitatea de a asculta de Dumnezeu și nu de trup, este permiterea lui Dumnezeu de a-ți câștiga pe deplin inima, de a te desăvârși și de a te elibera de firea satanică coruptă. Credința în Dumnezeu este în primul rând așa pentru ca puterea și slava lui Dumnezeu să se poată manifesta în tine, astfel încât să poți să îndeplinești voința lui Dumnezeu, să împlinești planul lui Dumnezeu și să fii mărturie pentru Dumnezeu înaintea Satanei. Credința în Dumnezeu nu ar trebui să fie pentru a vedea semne și minuni, nici nu ar trebui să fie de dragul trupului tău. Ar trebui să fie pentru căutarea cunoașterii lui Dumnezeu și pentru a fi capabil să asculți de Dumnezeu și, asemeni lui Petru, să te supui Lui până la moarte. Aceasta urmărește ea să realizeze în primul rând. A mânca și a bea cuvântul lui Dumnezeu sunt pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu și pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu. A mânca și a bea cuvântul lui Dumnezeu îți oferă o mai bună cunoaștere a lui Dumnezeu, și abia după aceea poți să te supui lui Dumnezeu. Numai dacă Îl cunoști pe Dumnezeu, Îl poți iubi, iar atingerea acestui scop este singurul scop pe care omul trebuie să îl aibă în credința sa în Dumnezeu. Dacă, în credința ta în Dumnezeu, încerci întotdeauna să vezi semne și minuni, atunci punctul de vedere al acestei credințe în Dumnezeu este greșit. Credința în Dumnezeu este în primul rând acceptarea cuvântului lui Dumnezeu ca realitate a vieții. Doar punerea în aplicare a cuvintelor lui Dumnezeu din gura Lui și purtarea lor în tine este realizarea scopului lui Dumnezeu. În credința lui în Dumnezeu, omul ar trebui să caute să fie desăvârșit de Dumnezeu, să fie capabil să se supună lui Dumnezeu și să asculte în totalitate de El. Dacă poți să te supui lui Dumnezeu fără să te plângi, să respecți cu grijă dorințele lui Dumnezeu, să atingi statura lui Petru și să deții stilul lui Petru despre care vorbește Dumnezeu, atunci asta va fi când vei fi dobândit succes în credința în Dumnezeu și va însemna că ai fost câștigat de Dumnezeu.
Fragment din „Totul se împlinește prin cuvântul lui Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup
Din moment ce crezi în Dumnezeu, atunci trebuie să mănânci și să bei din cuvântul Lui, să-I experimentezi cuvântul și să I-l trăiești. Doar aceasta poate fi numită credință în Dumnezeu! Dacă spui cu gura că crezi în Dumnezeu și, totuși, nu poți să pui în practică niciunul dintre cuvintele Lui sau să produci vreo realitate, asta nu se numește credință în Dumnezeu. Mai degrabă înseamnă „să cauți pâine pentru a potoli foamea”. Să vorbești numai despre mărturii neînsemnate, despre lucruri inutile și despre chestiuni superficiale, fără să ai nici măcar un pic de realitate: acestea nu constituie credință în Dumnezeu și, pur și simplu, nu ai înțeles calea corectă de a crede în Dumnezeu. De ce trebuie să mănânci și să bei, cât mai mult cu putință, din cuvintele lui Dumnezeu? Dacă nu mănânci și nu bei din cuvintele Lui, ci cauți doar să te înalți la cer, înseamnă acest lucru să crezi în Dumnezeu? Care este primul pas pe care ar trebui să îl facă unul care crede în Dumnezeu? Pe ce cale îl desăvârșește Dumnezeu pe om? Poți fi desăvârșit fără să mănânci și să bei din cuvântul lui Dumnezeu? Poți fi considerat o persoană a împărăției fără să-ți fie cuvântul lui Dumnezeu realitate? Ce înseamnă, exact, credința în Dumnezeu? Cei care cred în Dumnezeu ar trebui, cel puțin, să aibă o comportare bună la exterior; cel mai important dintre toate lucrurile este să ai cuvântul lui Dumnezeu. Indiferent de situație, nu poți niciodată să întorci spatele cuvântului Lui. Cunoașterea lui Dumnezeu și împlinirea voii Lui sunt realizate prin cuvântul Lui. În viitor, fiecare națiune, confesiune, religie și sector vor fi cucerite prin cuvânt. Dumnezeu va vorbi direct și toți oamenii vor ține cuvântul lui Dumnezeu în mâinile lor; prin aceasta, omenirea va fi desăvârșită. Înăuntru și în afară, cuvântul lui Dumnezeu pătrunde pretutindeni: omenirea va rosti cuvântul lui Dumnezeu cu gura ei, va practica conform cuvântului lui Dumnezeu și va păstra cuvântul lui Dumnezeu în interior, rămânând scăldată în cuvântul lui Dumnezeu atât înăuntru, cât și în afară. Astfel va fi desăvârșită omenirea. Cei care împlinesc voia lui Dumnezeu și sunt capabili să fie martori pentru El, aceștia sunt cei care posedă cuvântul lui Dumnezeu ca realitate a lor.
Fragment din „Epoca Împărăției este Epoca Cuvântului” în Cuvântul Se arată în trup
Acum oamenii au văzut cu toții că cineva care îi slujește lui Dumnezeu nu numai că ar trebui să știe să sufere de dragul Lui, ci, și mai mult, că ar trebui să înțeleagă că credința în Dumnezeu este de dragul căutării de a-L iubi. Dumnezeu nu te folosește doar pentru a te rafina sau pentru a te face să suferi, ci pentru a te face să cunoști acțiunile Sale, pentru a afla adevărata semnificație a vieții umane și mai ales pentru a ști că a-L sluji pe Dumnezeu nu este o sarcină ușoară. Experimentarea lucrării lui Dumnezeu nu înseamnă a te bucura de har, ci înseamnă mai degrabă a suferi din cauza iubirii tale pentru El. Din moment ce te bucuri de harul lui Dumnezeu trebuie să te bucuri și de mustrarea Lui – trebuie să experimentezi toate aceste lucruri. Poți să afli în tine luminarea lui Dumnezeu și, de asemenea, poți să-L experimentezi pe El când se ocupă de tine și de judecata Lui. În acest fel, experimentezi toate aspectele. Dumnezeu te-a judecat și El a făcut și lucrarea de mustrare asupra ta. Cuvântul lui Dumnezeu te-a tratat, dar te-a și luminat, te-a iluminat. Când vrei să fugi, mâna lui Dumnezeu încă te ține. Toată această lucrare este să îți arate că totul ce îl privește pe om este la mila lui Dumnezeu. Poți crede că credința în Dumnezeu este despre suferință, sau despre a face multe lucruri pentru El, sau pentru pacea trupului tău, sau pentru ca totul să îți meargă bine, pentru ca totul să fie confortabil, dar niciunul dintre acestea nu sunt scopuri pe care oamenii ar trebui să le aibă pentru a crede în Dumnezeu. Dacă asta crezi, atunci perspectiva ta este incorectă și pur și simplu nu poți fi desăvârșit. Acțiunile lui Dumnezeu, firea dreaptă a lui Dumnezeu, înțelepciunea Lui, cuvintele Lui, minunăția și nepătrunderea Lui sunt toate lucruri pe care oamenii ar trebui să le înțeleagă. Folosește această înțelegere pentru a scăpa de cererile personale, precum și de speranțele și noțiunile individuale din inima ta. Numai prin eliminarea acestora poți îndeplini condițiile cerute de Dumnezeu. Numai prin aceasta poți avea viață și-L poți mulțumi pe Dumnezeu. Credința în Dumnezeu este de dragul de a-L mulțumi și de a trăi firea pe care El o cere, astfel încât acțiunile și gloria Sa să se poată manifesta prin acest grup de oameni nevrednici. Aceasta este perspectiva corectă pentru a crede în Dumnezeu și, de asemenea, scopul pe care ar trebui să-l cauți. Ar trebui să ai punctul de vedere corect de a crede în Dumnezeu și ar trebui să cauți să obții cuvintele lui Dumnezeu. Trebuie să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu și să poți trăi adevărul și, mai ales, să vezi faptele Lui practice, să vezi faptele Lui minunate din tot universul, precum și lucrarea practică pe care El o face în trup. Prin experiențele lor reale, oamenii pot aprecia exact modul în care Dumnezeu face lucrarea Sa asupra lor și care este voința Lui este față de ei. Toate acestea sunt pentru a elimina firea lor satanică coruptă. Scapă-te de ce e necurat și nedrept în interiorul tău, îndepărtează de la tine intențiile greșite și poți dezvolta credința adevărată în Dumnezeu. Doar având credință adevărată Îl poți iubi cu adevărat pe Dumnezeu. Poți să-L iubești pe Dumnezeu cu adevărat doar pe fundamentul credinței tale în El. Poți atinge iubirea față de Dumnezeu fără să crezi în El? De vreme ce crezi în Dumnezeu nu poți fi încurcat în privința asta. Unii oameni devin plini de vigoare imediat ce văd că credința în Dumnezeu le va aduce binecuvântări, dar își vor pierde toată energia de îndată ce vor vedea că trebuie să suporte rafinarea. Este oare aceasta credință în Dumnezeu? În sfârșit, trebuie să dobândești ascultarea completă și totală înaintea lui Dumnezeu în credința ta. Tu crezi în Dumnezeu, dar încă ai pretenții de la El, ai multe noțiuni religioase la care nu poți renunța, interese personale pe care nu le poți pierde și cauți încă binecuvântări ale trupului și dorești ca Dumnezeu să îți salveze trupul, să îți salveze sufletul – toate acestea sunt expresii ale unor oameni cu perspectivă greșită. Chiar dacă oamenii cu convingeri religioase au credință în Dumnezeu, ei nu caută schimbarea firii, nu caută cunoașterea lui Dumnezeu și caută numai interesele trupului lor. Mulți dintre voi au credințe care aparțin categoriei convingerilor religioase. Aceasta nu este credința adevărată în Dumnezeu. Pentru a crede în Dumnezeu, oamenii trebuie să posede o inimă care să sufere pentru El și să aibă voința de a renunța la sine. Dacă nu întrunesc aceste două condiții, nu se consideră ca având credință în Dumnezeu și nu vor putea să își schimbe firea. Numai oamenii care urmăresc adevărul în mod sincer, care urmăresc cunoașterea lui Dumnezeu și urmăresc viața sunt cei care cred cu adevărat în Dumnezeu.
Fragment din „Cei ce vor fi desăvârșiți trebuie să treacă prin rafinare” în Cuvântul Se arată în trup
Petru, în credința lui în Dumnezeu, a căutat să-L mulțumească pe Dumnezeu în tot și a căutat să asculte de tot ceea ce venea de la Dumnezeu. Fără nici cea mai mică obiecție, el a putut să accepte atât mustrarea și judecata, cât și rafinarea, necazul și lipsa în viața lui, niciuna din acestea neputând să-i altereze dragostea de Dumnezeu. Nu este aceasta dragostea supremă de Dumnezeu? Nu este aceasta împlinirea datoriei unei creaturi a lui Dumnezeu? Fie că ești mustrat, judecat sau în necaz – ești mereu capabil să obții ascultare până la moarte, aceasta fiind ceea ce o făptură a lui Dumnezeu ar trebui să realizeze și aceasta fiind puritatea dragostei de Dumnezeu. Dacă omul poate obține atât de mult, atunci este o creatură calificată a lui Dumnezeu și nimic nu satisface mai bine dorința Creatorului. Imaginează-ți că poți lucra pentru Dumnezeu, dar nu Îl asculți și ești incapabil să-L iubești cu adevărat pe El. În acest fel, nu numai că nu îți vei fi îndeplinit datoria de creatură a lui Dumnezeu, ci vei fi și condamnat de El pentru că ești o persoană care nu deține adevărul, care este incapabilă să asculte de Dumnezeu și care este nesupusă Lui. Îți pasă doar să lucrezi pentru Dumnezeu și nu îți pasă să pui adevărul în practică sau să te cunoști pe tine însuți. Nu Îl înțelegi și nu Îl cunoști pe Creator; nu Îl asculți și nu Îl iubești. Ești o persoană care, din naștere, e neascultătoare față de Dumnezeu și, prin urmare, astfel de oameni nu sunt iubiți de Creator.
Fragment din „Succesul sau eșecul depind de cărarea pe care umblă omul” în Cuvântul Se arată în trup
Pe scurt, a urma calea lui Petru în propria credință înseamnă a păși pe calea urmăririi adevărului, care este și calea de a ajunge la cunoașterea de sine și a-și schimba firea. Numai pășind pe calea lui Petru va fi omul pe calea de a fi desăvârșit de Dumnezeu. Omului trebuie să-i fie clar cum anume să pășească pe calea lui Petru, precum și în ce fel s-o pună în practică. În primul rând, omul trebuie să-și lase deoparte propriile intenții, căutările nepotrivite și chiar familia și toate lucrurile ce țin de trup. Trebuie să fie devotat din toată inima, adică să se dedice complet cuvântului lui Dumnezeu, să se concentreze pe a mânca și a bea din cuvintele lui Dumnezeu și a căuta adevărul și intenția din cuvintele Sale și să încerce să înțeleagă voia lui Dumnezeu în toate. Aceasta este metoda fundamentală și vitală de practică. Asta a făcut Petru după ce L-a văzut pe Domnul Isus și doar prin practicarea în acest fel se pot dobândi cele mai bune rezultate. Devoțiunea sinceră față de cuvintele lui Dumnezeu implică, în primul rând, căutarea adevărului, a intențiilor din cuvintele Sale, concentrarea asupra priceperii voii lui Dumnezeu, a înțelegerii și obținerii de mai mult adevăr din cuvintele Lui. Când a citit cuvintele Sale, Petru nu s-a concentrat pe înțelegerea doctrinelor, cu atât mai puțin s-a concentrat pe obținerea cunoștințelor teologice; în schimb, el s-a concentrat pe înțelegerea adevărului și voinței lui Dumnezeu, precum și pe obținerea unei înțelegeri a firii și a frumuseții Sale. Petru a încercat, de asemenea, să înțeleagă diferitele stări corupte ale omului din cuvintele lui Dumnezeu, precum și natura coruptă și neajunsurile propriu-zise ale omului, întrunind astfel toate aspectele cerințelor pe care Dumnezeu, pentru a fi mulțumit, le face omului. Petru a avut atât de multe practici corecte ce respectau cuvintele lui Dumnezeu; acest lucru era cel mai potrivit cu voia Lui și era cea mai bună cale prin care o persoană putea coopera în timp ce experimenta lucrarea lui Dumnezeu. […]
Dacă cineva Îl poate mulțumi pe Dumnezeu în timpul îndeplinirii propriei datorii, este principial în propriile cuvinte și acțiuni și poate intra în realitatea tuturor aspectelor adevărului, atunci este o persoană care devine desăvârșită de către Dumnezeu. Se poate spune că lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu au fost complet eficiente pentru asemenea oameni, iar cuvintele lui Dumnezeu au devenit viața lor, ei au dobândit adevărul și sunt capabili să trăiască în conformitate cu ale Lui cuvinte. După aceasta, natura trupului lor – adică, însuși fundamentul existenței lor inițiale – se va zdruncina și se va prăbuși. După ce oamenii posedă cuvintele lui Dumnezeu drept propria lor viață, ei vor deveni oameni noi. Dacă ale lui Dumnezeu cuvinte devin viața lor, dacă viziunea lucrării lui Dumnezeu, cerințele Lui de la omenire, revelațiile Lui către oameni și standardele pentru o viață adevărată, pe care El cere ca aceștia să le întrunească, devin viața lor, dacă ei trăiesc conform acestor cuvinte și adevăruri, atunci sunt desăvârșiți de cuvintele lui Dumnezeu. Astfel de oameni au renăscut și au devenit oameni noi prin cuvintele lui Dumnezeu. Aceasta este calea prin care Petru a urmărit adevărul; a fost calea de a fi desăvârșit, desăvârșit prin cuvintele lui Dumnezeu, și de a câștiga viață din cuvintele lui Dumnezeu. Adevărul exprimat de Dumnezeu a devenit viața lui și numai atunci a devenit el o persoană care a dobândit adevărul.
Fragment din „Cum să apuci pe calea lui Petru” în Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
1 note · View note
Muzică creștină 2020 „Lucrarea Duhului Sfânt face ca oamenii să progreseze activ”
youtube
Cantari crestine 2020 „Lucrarea Duhului Sfânt face ca oamenii să progreseze activ”
Duhul Sfânt foloseşte oamenii
punându-le virtuțile în joc.
El le și elimină defectele
și le schimbă neajunsurile.
Dacă Îi poți dărui inima lui Dumnezeu
şi o poți ține liniştită-n faţa Lui,
atunci vei fi potrivit pentru a fi folosit de Duhul Sfânt.
Vei primi iluminarea; iluminarea va fi a ta.
Duhul Sfânt îți va compensa toate neajunsurile.
Când Duhul Sfânt iluminează,
niciodată nu-l face pe om negativ,
ci-l face-ntotdeauna să progreseze.
Omul nu trăiește după propriile slăbiciuni.
El nu-și amână creșterea în viață.
El vrea să-mplinească intențiile lui Dumnezeu.
Asta dovedește că omul a obținut
prezența Duhului Sfânt.
Când îţi vei dărui inima lui Dumnezeu,
vei pătrunde niveluri mai înalte de percepţie;
vei avea mai multe perspective
asupra propriilor greşeli şi neajunsuri.
Vei fi mai nerăbdător să-L cauți
să satisfaci voia lui Dumnezeu.
Vei pătrunde activ.
Astfel vei fi o persoană corectă.
Când inima ți-e liniştită în faţa lui Dumnezeu,
cheia să Îl poți mulțumi,
să poți câștiga lauda Duhului Sfânt
este să pătrunzi activ.
Lucrarea lui Dumnezeu permite omului să pătrundă pozitiv,
să scape de trăsăturile negative după ce a câștigat cunoaștere.
Când Duhul Sfânt iluminează,
niciodată nu-l face pe om negativ,
ci-l face întotdeauna să progreseze.
Omul nu trăiește după propriile slăbiciuni.
El nu-și amână creșterea în viață.
El vrea să-mplinească intențiile lui Dumnezeu.
Asta dovedește că omul a obținut
prezența Duhului Sfânt,
prezența Duhului Sfânt,
prezența Duhului Sfânt.
din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”
🎸🎸Aici gasesti cele mai bune poezii crestine despre dumnezeu
0 notes